1 Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. DOAMNE Dumnezeul meu, tu ești foarte mare; tu ești îmbrăcat cu onoare și maiestate.

INTRODUCERE. -Aşa cum Psalmul 103, psalmul-pereche, preamăreşte minunile lui Dumnezeu prin mila şi duioşia Lui, tot aşa Psalmul 104 preamăreşte minunile Lui prin creaţiune. Asemănător Psalmului 103 în exuberanţă, Psalmul 104 este cântarea încântării spontane a poetului în faţa lucrărilor creaţiunii lui Dumnezeu. În limbaj şi manieră poetică şi nu ştiinţifică, psalmul tratează lucrările creaţiunii, desluşind mereu în creaţiune pe Creatorul ei. Psalmul este remarcabil pentru mişcarea şi vivacitatea imaginilor care se adună în tabloul creaţiunii. În privinţa aceasta e probabil neîntrecut în literatură. Cineva a spus că ar merita să se studieze ebraica timp de zece ani, dacă în urma acelui studiu cercetătorul ar putea să citească acest psalm în original.

Cât priveşte discutarea părerii criticii superioare că autorul acestui psalm a împrumutat mult dintr-un imn egiptean, vezi nota suplimentară de la finele acestui psalm.

1. Binecuvântează. Ca şi perechea lui (Psalm 103), psalmul începe cu laudă (vezi la Psalm

103,1). Îmbrăcat. Vezi Psalm 93,1; 8,5.


2 Cel care se acoperă cu lumină precum cu o haină, cel care întinde cerurile ca pe o perdea,

Te înveleşti. Dumnezeu este reprezentat ca învelindu-Se cu un veşmânt de lumină. Imnul lui Robert Grant, "Închinaţi-vă Împăratului", are în strofa a doua următoarele cuvinte: "al cărui veşmânt este lumina, al cărui baldachin e spaţiul". Lumina şi ascunde şi descoperă (vezi Ioan 1,4-9; 1 Ioan 1,5).

Versetele 2-4 pot fi comparate cu lucrarea primelor două zile ale creaţiunii, când au fost create lumina şi firmamentul pentru a înlocui întunericul şi haosul (vezi Genesa 1,3-8). Ca un cort. Vezi Isaia 40,22.


3 Cel care pune bârnele cămărilor lui în ape, cel care face din nori carul său; cel care umblă pe aripile vântului;

Cu apele îţi întocmeşti vârful locuinţei Tale. [Care pune grinzile cămărilor Sale pe ape, KJV]. O reprezentare poetică (vezi Psalm 18,11; Amos 9,6).

Locuinţei. Literal "odăile de sus".

Nori. Vezi Isaia 19,1. "Carele mâniei dau naştere norilor furtunii" (vezi imnul citat la v. 2).

Aripile vântului. Vezi Psalm 18,10.


4 Cel care face îngerii lui duhuri; pe servitorii lui un foc arzând;

Din vânturi îţi faci soli. [Care face din îngerii Săi spirite, KJV]. Vezi Evrei 1,7. Traducerea unor versiuni mai noi, "care face din vânturi solii Săi", este posibilă din punct de vedere gramatical şi lexical.


5 Care a pus fundațiile pământului, ca să nu fie clintit niciodată.

Temeliile. Psalmistul descrie poetic pământul ca odihnindu-se pe o temelie tare (vezi Iov 38,4-6; cf. Iov 26,7), probabil pentru a scoate în evidenţă stabilitatea creaţiunii lui Dumnezeu. Compară lucrarea celei dintâi părţi a zilei a treia a creaţiunii cu v. 5-9 (vezi Genesa 1,9.10).


6 Tu l-ai acoperit cu adâncul precum cu o haină, apele au stat deasupra munților.

Acoperisei. Compară expunerea simplă în proză din Genesa 1,9.10 cu descrierea poetică din

v. 6-8.

7 La mustrarea ta ele au fugit; la vocea tunetului tău au plecat în grabă.
8 Ele urcă pe munți; coboară pe văi spre locul pe care tu l-ai întemeiat pentru ele.

Suindu-se. Pasajul este mai bine redat "munţii se ridică, văile se afundă", un tablou impresionant al lucrării lui Dumnezeu cu ocazia separării apelor de uscat şi a determinării contururilor pământului.


9 Ai așezat un hotar ca ele să nu treacă peste el, ca să nu se întoarcă din nou să acopere pământul.

Ai pus o margine. Vezi Iov 26,8-10; Iov 38,8-11.


10 El trimite izvoarele în văile care aleargă printre dealuri.

Faci să ţâşnească izvoarele. Subiectul este tratat prin detalii poetice rafinate, cu accent grija iubitoare a Creatorului.


11 Ele adapă fiecare fiară a câmpului, măgarii sălbatici își astâmpără setea.
12 Prin ele păsările cerului, care cântă printre ramuri, își vor avea locuințele.
13 El adapă dealurile din cămările lui, pământul este săturat cu rodul lucrărilor tale.

Din locaşul Tău. Vezi v. 3; Psalm147,8. Dumnezeu udă pământul cu ajutorul ploii, dar şi cu ajutorul cursurilor de apă.


14 El face să crească iarba pentru vite și verdeață pentru folosul omului, ca să aducă hrană din pământ;

Iarba. Ebr. 'eśeb. Cuvântul apare în Genesa 1,11.12.29.30. Pentru nevoile omului. Sau "verdeţuri pentru agricultură" (vezi 1 Cronici 27,26; Neemia 10,37).


15 Și vin, care face inima omului veselă, și untdelemn pentru a face fața lui să strălucească și pâine care întărește inima omului.

Vin. Vezi la Deuteronom 14,26.


16 Copacii DOMNULUI sunt plini de sevă; cedrii Libanului, pe care i-a sădit,

Se udă. [Sunt plini de sevă, KJV]. Literal, "sunt satisfăcuţi", aici posibil cu apă.


17 Unde păsările își fac cuiburile; cât despre barză, brazii sunt casa ei.
18 Dealurile înalte sunt un loc de scăpare pentru caprele sălbatice; și stâncile pentru iepuri.

Iepuri. Ebr. shephannim, probabil şoareci de munte (vezi la Proverbe 30,26).


19 El a rânduit luna pentru anotimpuri, soarele își cunoaște apusul.

Luna. Imaginea nopţii precede pe aceea al zilei. Compară raportul creaţiunii corpurilor cereşti cu v. 19-23 (Genesa 1,14-19).

Vremile. Vezi Genesa 1,14. Despre calendarul ebraic lunar, vezi vol. II, p. 112-117.


20 Tu faci întuneric și este noapte, în care toate fiarele pădurii se furișează.

Aduci întunericul. Un tablou sugestiv al nopţii în pădure, unde fiarele sălbatice se strecoară pentru a-şi afla prada, avându-l pe leul, împăratul animalelor sălbatice, ca punct culminant (vezi Psalm 17,12; 58,6).


21 Leii tineri răcnesc după prada lor și își caută hrana de la Dumnezeu.
22 Soarele răsare, ei se adună și se culcă în vizuinile lor.

Se culcă. La răsăritul soarelui, animalele sălbatice caută adăpost ca să nu fie descoperite.


23 Omul iese la lucrarea lui și la munca lui până seara.

Până seara. Ziua este rânduită pentru munca omului.


24 DOAMNE, cât de multe sunt lucrările tale! În înțelepciune le-ai făcut pe toate, pământul este plin de bogățiile tale.

Cât de multe. Ca şi cum n-ar mai putea să nu aducă laudă în urma contemplării creaţiunii lui Dumnezeu, psalmistul se opreşte pentru a scoate un strigăt de uimire în faţă înţelepciunii Creatorului.


25 Așa este această măreață și largă mare, în care sunt nenumărate lucruri furișându-se, deopotrivă fiare mici și mari.

Marea. Poetul reia istoria creaţiunii, menţionând creaturile acvatice (vezi Genesa 1,20-22).

Nenumărate. De la locuitorii cei mai mici ai oceanelor până la leviatanul din v. 26.


26 Acolo merg corăbiile, acolo este acel leviatan, tu l-ai făcut să se joace în ea.

Corăbiile. O aluzie pitorească la om. Psalmistul aduce în scenă un singur caz de "creaţie" a iscusinţei omului. Leviatanul. Vezi la Iov 41,1.


27 Acestea toate te așteptă, ca să le dai hrana la timpul cuvenit.

Toate aceste vieţuitoare Te aşteaptă. Vezi Psalm 145,15.


28 Ce le dai, ele adună, tu îți deschizi mâna, ele se umplă cu bunătăți.
29 Îți ascunzi fața, ele se tulbură; le iei suflarea, ele mor și se întorc în țărâna lor.

Suflarea. Compară cu Psalm 146.4.

În ţărâna lor. Vezi Genesa 3,19.


30 Trimiți duhul tău, ele sunt create și înnoiești fața pământului.

Suflarea. [Spiritul, KJV]. Ebr. ruach (vezi la Psalm 31,5).


31 Gloria DOMNULUI va dăinui pentru totdeauna, DOMNUL se va bucura în lucrările lui.
32 El se uită pe pământ și acesta tremură, atinge dealurile și ele fumegă.
33 Voi cânta DOMNULUI cât timp trăiesc, voi cânta laudă Dumnezeului meu cât timp voi fi.

Voi cânta. Întrucât psalmistul doreşte ca Dumnezeu să Se bucure de creaţia Sa, şi el va cânta cât va trăi laudă Creatorului său. Iată un ciclu de bucurie universală (vezi DA 21).


34 Meditația mea despre el va fi dulce, mă voi veseli în DOMNUL.

Cuvintele mele. [Meditaţia mea, KJV]. Vezi Psalm 19,14.


35 Să fie mistuiți păcătoșii de pe pământ și să nu mai fie cei stricați. Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. Lăudați pe DOMNUL.

Lăudaţi pe Domnul. Ebr. halelu-Yah. Aceasta este prima apariţie a acestei expresii în Psalmi. Termenul a devenit parte a limbajului rugăciunii şi a laudei (vezi Psalm 105,45; Psalm 106,1. 48; etc.).

NOTĂ SUPLIMENTARĂ

LA PSALMUL 104

Un faraon din secolul al XIV-lea, Ikhnaton, a fost cunoscut ca împărat eretic din cauză că a renunţat la zeii Egiptului şi a introdus pentru scurt timp o formă de monoteism, proclamându-l pe Aten singurul dumnezeu al ţării (vezi vol. II, p. 19, 20). La data aceea a fost compus poate chiar de către însuşi împăratul un imn care onora discul soarelui Aten ca suprem şi unic dumnezeu al creaţiei. Întrucât imnul acesta conţine anumite idei şi expresii care se găsesc şi în Psalm 104, mulţi cercetători biblici au pretins că autorul Psalmului 104 şi-a împrumutat ideile din imnul egiptean al lui Aten şi le-a aplicat într-o formă modificată Dumnezeului Său.

Se admite că există anumite paralele în idei şi exprimare între imnul lui Aten şi Psalmul 104, şi că imnul lui Aten sau părţi din el au fost cunoscute dincolo de hotarele Egiptului pe vremea lui Ikhnaton. Totuşi, nu există nici un motiv pentru ca vreun cercetător al Bibliei să renunţe la convingerea că Psalmul 104 este o producţie originală pentru următoarele motive: (1) paralelele nu sunt numeroase. Din cele 149 de versuri ale Imnului lui Aten în traducerea lui J. H. Breasted (Dawn of Conscience, 1933, p. 281-286), numai 17 prezintă un oarecare paralelism cu Psalmul 104, celelalte 132 de versuri neavând paralele; (2) Paralelele nu sunt aşa de importante, aşa cum susţin unii din apărătorii dependenţei Psalmului 104 de Imnul lui Aten; (3) Religia lui Aten a fost considerată o erezie în Egipt după prăbuşirea mişcării lui Ikhnaton, cam pe la 1850 î.Hr., iar imnul lui Aten, care după perioada aceea nu a mai fost folosit, după toată probabilităţile, a fost complet uitat. De aceea este improbabil ca autorul evreu să-l fi întâlnit în Palestina după multe secole de la data compunerii lui; (4) Fiecare poet care-l laudă pe dumnezeul său ca şi creator va folosi aproape sigur ilustraţii, expresii, imagini şi limbaj precum cele folosite în Psalm 104 sau în Imnul lui Aten. Prin urmare, atât Psalmul 104, cât şi Imnul lui Aten sunt probabil originali.COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1-348T 273-275

5�

�

PP 44

5-12�

PK 134

10.12�

Ed 118

13.14�

CS 17; FE 414

14�

CSW 140

14.15�

PK 135

18�

CG 59; Ed 118

20.21�

PP 115

24�

Ed 99, 104; MH 412

24-28�

PK 135

27�

3T 228

27.28�

PP 115

27-30�

Ed 131

33.34�

MH 101