Muştele moarte. Literal, "muşte ale morţii", adică muşte pe moarte. Ţările orientale sunt îndeosebi bântuite de mulţimi de muşte şi de alte roiuri de insecte. Dacă un număr dintre aceste muşte moarte ar cădea în loţiunea parfumată a celui care face parfumuri şi s-ar descompune acolo, loţiunea s-ar strica.

Negustorului de unsori. [Farmacistului, KJV]. Mai degrabă a "celui care face parfumuri", literal, "celui care amestecă" sau "celui care combină". Strică şi acresc. [Fac să dea un gust înţepător, KJV]. Literal, "a înţepa" sau "a fermenta", "a face să clocotească."

Puţină nebunie. Ultima parte a versetului zice literal: "mai grea decât înţelepciunea şi onoarea e puţină nebunie". Doar o singură faptă nebunească poate să distrugă total o reputaţie. O viaţă trăită cu băgare de seamă poate să se încheie în ruină ca urmare a unei singure fapte nebuneşti.

Inima înţeleptului. Afirmaţia zice literal: "Inima [mintea] unei persoane înţelepte [este] la dreapta ei". Partea dreaptă a fost considerată ca fiind partea bunăvoinţei, onoarei şi succesului (vezi Psalm 16,8.11; 110,5; Matei 25,31-34, vezi la Genesa 35,18; Luca 1,11).

La stânga lui. Partea stângă era privită ca fiind latura rea şi nefericită. În unele ţări orientale, astăzi mâna stângă e privită ca necurată. Imaginea de aici arată că gândurile şi planurile omului nebun sunt slabe, irealizabile, nechibzuite şi că, prin urmare, duc la nenorocire şi dezamăgire.

Pe orice drum ar merge. [Umblă pe cale, KJV]. Adică, atunci când se ocupă de treburile sale şi este în contact cu alţi oameni. Îi lipseşte mintea. El dă pe faţă lipsă de inteligenţă medie şi de simţ practic. Spune tuturor. Lipsa lui de judecată, reflectată în cuvintele şi acţiunile sale, îl califică drept nebun, şi el, la rândul lui, îi socoteşte pe alţii nebuni.

Când izbucneşte... mânia. [Dacă duhul ... se ridică, KJV]. Duhul, KJV. Ebr. ruach, "răsuflare" (vezi la Numeri 5,14). Aici se referă la temperamentul cuiva sau dispoziţia lui sufletească. În Judecători 8,3 ruach e tradus "mânie".

Nu-ţi părăsi locul. Nu renunţa la postul tău. Acţiunile pripite făcute dintr-un impuls de răzbunare denotă instabilitate emotivă şi lipsa unei judecăţi sănătoase; şi în plus, persoana care ia o astfel de poziţie e afectată în mod negativ. E mai bine să răbdăm nemulţumirea trecătoare a unui superior.

Sângele rece te păzeşte de mari păcate. [Renunţarea linişteşte mari ofense, KJV]. Mai bine "blândeţea anulează," adică blochează drumul unor manifestări mai mari de mânie din partea conducătorului.

O greşeală. Un cârmuitor nechibzuit, autocrat, un administrator despotic e înclinat să facă greşeli de judecată. Cu cât are mai multă putere, cu atât mai răspândite sunt rezultatele acestor greşeli. Când un conducător se înconjoară cu prieteni lipsiţi de scrupule, al căror singur scop e de a linguşi, greşelile lui de judecată şi de conduită se vor înmulţi.

Dregătorii. [Demnitate, KJV]. În afacerile lumii, nebunia nebunilor e uneori înălţată ca fiind înţelepciune şi e urmată de dezastru naţional. Locuri de jos. Bărbaţi care prin naştere şi stare socială sunt conducători înnăscuţi, gata să-şi slujească ţara din raţiuni de loialitate, sunt adesea trecuţi cu vederea şi daţi la o parte.

Robi călări. Pe vremea lui Solomon numai cei privilegiaţi mergeau călare pe cai sau catâri (2 Samuel 18,9; 1 Regi 1,38; 2 Cronici 25,28; Estera 6,8; Ieremia 17,25); oamenii din clasele inferioare ale societăţii foloseau măgari pentru scopul acesta. În istoria israelită timpurie chiar şi împăraţii şi prinţii călăreau pe măgari sau catâri (Judecători 5,10; 10,4; cf. 1 Regi 1,33).

Voievozi mergând pe jos. Adică bărbaţi de rang înalt trataţi în chip nedemn.

Sapă groapa. Vezi Psalm 7,15; 57,6; Proverbe 26,27. Afirmaţia se poate referi fie la cineva care urzeşte un complot împotriva cârmuirii sau la cineva care face planuri rele împotriva unui semen.

Un zid. Vezi Numeri 22,24; Ezra 9,9; Isaia 5,5; Ezechiel 42,7; Osea 2,6; Mica 7,11.

Un şarpe. Crăpături din zidurile neprelucrate din ţările răsăritene, zidite fără mortar, asigură un loc propice în care astfel de vietăţi, precum şerpii şi scorpionii, se pot ascunde (vezi Amos 5,19).

Sfarmă. [Duce, KJV]. Verbul ebraic în forma folosită aici înseamnă "a extrage", "a tăia pentru a scoate", adică a desprinde din locul ei, din peretele carierei, o piatră tăiată. O asemenea lucrare, realizată cu metode primitive, era însoţită de mult pericol. În 1 Regi 5,17 cuvintele "să se scoată" vin de la acelaşi verb. Pe baza textului din Deuteronom 19,14 unii comentatori aplică expresia aceasta la îndepărtarea pietrelor de hotar.

Despică lemne. Vezi Deuteronom 19,5. Aici e o paralelă la afirmaţia precedentă cu privire la cineva care extrage pietre dintr-o carieră. Probabil că Solomon nu vorbeşte despre tăierea lemnelor pentru foc, care nu e deosebit de primejdioasă, ci despre doborârea copacilor.

Fierul. Adică fierul unui topor sau al unei securi (vezi 2 Împăraţi 6,5).

Rămâne neascuţit. [Nu e dat la tocilă, KJV]. Literal, "a mişca repede", ca la ascuţirea gurii unui topor. Cuvântul ebraic tradus astfel apare în Ieremia 4,24 "se clatină" ["se mişcă uşor" KJV].

Prin înţelepciune. [Înţelepciunea e de folos, KJV]. Pregătirea corespunzătoare pentru orice iniţiativă are ca rezultat o lucrare mai bună, săvârşită cu mai puţin efort. Pregătirea iscusită constituie adesea deosebirea dintre succes şi nereuşită. Creştinul ar trebui să caute şi să folosească instrumentele cele mai fine ale artei spirituale pentru sarcina edificării caracterului. Doar nu e de ajuns; trebuie să existe şi cunoştinţă şi zel (vezi Romani 10,2).

N-a fost vrăjit. [Fără vrajă, KJV]. Sau "înainte să fie vrăjit" (RSV). Ideea e că dacă şarpele muşcă pe îmblânzitor înainte ca acesta să-şi pună în practică arta, nu foloseşte la nimic abilitatea lui de a îmblânzi şerpi.

Vrăjitorul n-are nici un câştig. [Un limbut nu e mai bun, KJV]. Literal, "nu există câştig pentru cel care are limbă". Expresia "posesorul limbii", tradusă aici "vrăjitorul" [limbutul, KJV] se referă în mod specific la îmblânzitorul de şerpi. Îmblânzirea şerpilor se făcea, pe cât se pare, prin rostirea de şoapte sibilante, şuierătoare.

Plăcute. Adică acceptabile pentru ascultători (vezi Psalm 45,2; Proverbe 22,11; Luca 4,22). Cuvintele fermecătoare sunt totdeauna plăcute. Îi aduc pieirea. [Îl vor înghiţi, KJV]. Adică vor fi cauza propriei sale ruine, îl vor face de ocară (vezi Proverbe 10:8.21; 18,7; 29,9).

Nebunie. Nebunul îşi deschide gura şi vorbeşte fără să gândească ce spune şi astfel nu rosteşte decât nebunii (vezi Proverbe 15,2; 17,12; Isaia 32,6). Cel din urmă. [Sfârşitul, KJV]. Când a terminat de vorbit, nebunul a făcut declaraţii care nu sunt altceva decât absurdităţi.

Spune o mulţime de vorbe. [E plin de vorbe, KJV]. Literal, "înmulţeşte." El trăncăneşte despre orice şi despre tot fără să cunoască subiectul despre care vorbeşte (vezi 1 Timotei 1,7).

Omul. Adică cel care aude pe nebun ţinând discurs. Adesea este dificil să înţelegi nu numai ce vrea să spună nebunul, dar chiar şi ce spune. După toate probabilităţile, cu cât un om e mai nebun, cu atât va fi înclinat să facă afirmaţii dogmatice cu privire la cele mai profunde taine.

Oboseşte pe cel ce. [Oboseşte pe oricine, KJV]. Literal, "se oboseşte pe sine", adică fiecare persoană nebună se oboseşte pe sine. Nu cunoaşte. Nebunul e atât de limitat în gândire, încât dacă e trimis undeva să facă ceva, se

aşează pe marginea drumului, uitând ce are de făcut, şi descoperă că s-a rătăcit (vezi Proverbe 10,26; 26,6; Eclesiast 4,5). Drumul spre locul unde trebuie să ajungă e marcat, aşa încât nimeni altul decât nebunul nu-l poate nimeri (vezi Isaia 35,8).

Al cărui împărat. Literal, "tânăr". Accentul este pus pe tinereţe, o vârstă care adesea este caracterizată prin lipsă de gândire şi de înţelepciune (vezi Isaia 3,4). Benchetuiesc de dimineaţă. Aceşti "voivozi" ["principi," KJV] îşi irosesc în chef şi în desfrâu timpul care ar fi trebuit să fie dedicat obligaţiilor de stat (vezi Isaia 5,11; Ieremia 21,12).

De neam mare. Bărbaţii de origine aleasă şi de neam nobil, deci se presupune că au un caracter şi o purtare excelente. Cuvântul poate fi tradus fie "liberi", fie "nobili". Mănâncă la vremea potrivită. La timpul potrivit, când sarcinile zilei au fost împlinite. Să-şi întărească puterile. Potrivit nevoilor fizice, nu de dragul satisfacerii apetitului, sau mai ales ca activitate socială.

Beţie. Satisfacerea poftelor tinde spre deteriorare morală şi fizică. Oamenii în poziţii de răspundere ar trebui să-şi fixeze un standard înalt de conduită pentru ei înşişi şi ca exemplu pentru alţii.

Leneşe. Forma duală a cuvântului ebraic accentuează intensitatea. Rădăcina se găseşte şi în Proverbe 6,6; 10,26; 20,4; 24,30; 26,13.

Plouă în casă. Literal, "pică". Acoperişurile plate ale caselor orientale au nevoie de o atenţie constantă. Acoperişurile prin care plouă sunt ceva obişnuit (vezi Proverbe 19,13; 27,15). Tot astfel neglijenţa celor cu răspundere va aduce ţara la ruină.

Ospeţele. Literal, "pâine" sau "hrană". Pentru petrecere. [Înveselesc, KJV]. Literal, "fac viaţa veselă" (vezi Psalm 104,15). Argintul. [Banii, KJV]. Banii asigură celui care îi are aproape tot ce ţine de latura materială.

Nu blestema. Un îndemn la atenţie în gândire şi vorbire. În general, e periculos să faci afirmaţii tari despre alţi oameni, mai ales despre la cei cu autoritate (vezi Exod 22,28).

Pasărea. O expresie proverbială aflată în mai toate limbile şi variind doar ca formă.

Înaripat. Literal, "stăpânul aripilor".COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1.5.6PK 85

16�

GC 165; PK 323

16.17�

Te 53

17�

AH 261; CH 118, 577; Ed 206; MH 295; ML 82; 7T 110