1 Și Solomon a hotărât să construiască o casă pentru numele DOMNULUI și o casă pentru împărăția sa.

A poruncit. [A hotărât, KJV]. Capitolele 2-7 vorbesc despre construirea templului şi constituie o paralelă la textul din 1 Regi 5-8. În raportul din Regi, hotărârea lui Solomon de a zidi o casă pentru Domnul este exprimată în mesajul său către împăratul Tirului, Hiram (1 Regi 5,5). Numele Domnului. Compară cu 1 Cronici 22,7.10; 28,3; 29,16; 1 Regi 5,3.5. Vezi şi vol. I, p. 170-173.

Casă împărătească. [Casă pentru regatul său, KJV]. Adică palatul regal cu diferitele lui clădiri. Acestea sunt descrise în 1 Regi 7,1-12 şi sunt menţionate doar ocazional în 2 Cronici 2,12; 7,11; 8,1.


2 Și Solomon a numărat șaptezeci de mii de bărbați să poarte sarcini și optzeci de mii să cioplească piatră la munte și trei mii șase sute să îi supravegheze.

A numărat. De la ebr. saphar (vezi Levitic 15,13).

Şaptezeci de mii. Informaţia dată aici e repetată în v. 18. Vezi la 1 Regi 5,15.16.


3 Și Solomon a trimis la Hiram, împăratul Tirului, spunând: Așa cum te-ai purtat cu David, tatăl meu, și i-ai trimis cedri să își construiască o casă în care să locuiască, tot astfel poartă-te cu mine.

Hiram. Scris şi Huram şi Hiram în KJV (1 Regi 5,1.2.7.10.18). În Cronici e scris "Huram", cu excepţia 1 Cronici 14,1.

Versetele 3-16 se ocupă de negocierile dintre Solomon şi Hiram al Tirului. Subiectul acesta e tratat în 1 Regi 5,1-18. Raportul din Regi vorbeşte despre solii trimişi de Hiram la Solomon (1 Regi 5,1), un amănunt care nu se regăseşte în Cronici. El mai cuprinde ca făcând parte din mesajul lui Solomon referirea la imposibilitate lui David de a construi templul din cauza războaielor purtate (1 Regi 5,3), odihna lui Solomon în ceea ce priveşte războaiele (1 Regi 5,4) şi făgăduinţa Domnului făcută lui David (1 Regi 5,5), trei puncte care nu sunt menţionate în capitolele de faţă, doar în 1 Cronici 22,8-10. Amănuntele din Cronici care nu apar în raportul din Regi sunt: legăturile lui Hiram cu David (2 Cronici 2,3), tămâia mirositoare, pâinile pentru punerea înainte şi arderile de tot de dimineaţă şi seară în serviciile templului (v. 4), măreţia templului ca o casă pentru Dumnezeu (v. 5 şi 6), cererea privind un meşter iscusit în metal şi ţesături (v. 7), tipurile de copaci necesari (v. 8) şi plata pentru tăietorii de lemne ai lui Hiram (v. 10).

Fă-mi şi mie. Cuvintele acestea, care nu apar în ebraică, au fost adăugate de traducători. Ele sunt introduse pentru a se înţelege propoziţia următoare: "cum ai făcut tatălui meu David".


4 Iată, eu construiesc o casă numelui DOMNULUI Dumnezeul meu, să i–o dedic lui și să ard înaintea lui tămâie dulce și pentru pâinile punerii înainte neîncetat și pentru ofrande arse dimineața și seara, în sabate și la lunile noi și la sărbătorile solemne ale DOMNULUI Dumnezeul nostru. Aceasta este o rânduială pentru totdeauna pentru Israel.

Numelui Domnului. Templul urma să fie construit ca o casă în care Iehova să locuiască, ca să poată fi prezent cu poporul Său (vezi Exod 25,8) şi pentru ca Numele Lui să poată fi proslăvit pe pământ. În templu urmau să se săvârşească diferitele ritualuri şi ceremonii instituite pentru cortul întâlnirii din pustie.

Tămâie mirositoare. Compară cu Exod 30,7.8. Vizionarul Ioan a văzut fumul de tămâie însoţind rugăciunile sfinţilor înaintea lui Dumnezeu (Apocalipsa 8,3.4). Tămâia reprezintă meritele şi mijlocirea lui Hristos, dreptatea Lui desăvârşită, singura care face ca închinarea fiinţelor păcătoase să poată fi vrednică de primit înaintea lui Dumnezeu (vezi PP 353).

Necurmat în ea pâinile pentru punerea înainte. Vezi la Exod 25,30; Levitic 24,5-8. Pâinea pentru punerea înainte îndrepta atenţia spre Hristos, Pâinea cea vie (vezi Ioan 6,33-35. 48-51; PP 354).

Arderile de tot. Vezi la Exod 29,38-41; Numeri 28,3-10. Focul pentru aceste jertfe trebuia să ardă necurmat, adică nu trebuia să se stingă niciodată, nici ziua, nici noaptea (vezi Levitic 6,9.12.13).

Sărbătoarea. Compară cu 1 Cronici 23,31; Numeri 28,16-29,39; vezi la Levitic 23.


5 Și casa pe care o construiesc este mare, fiindcă mare este Dumnezeul nostru, peste toți dumnezeii.

Mare. Templul în sine nu avea să fie mare ca dimensiuni fizice, ci urma să fie o construcţie de o frumuseţe inegalabilă şi de o splendoare neasemuită, împodobită cu pietre preţioase, cu aur strălucitor, ca o reprezentare potrivită a frumuseţii fără pereche a sfinţeniei care caracterizează pe Dumnezeu şi toate lucrurile legate de El.

Mai mare decât toţi dumnezeii. Compară cu Exod 18,11; Deuteronom 10,17; Psalmi 77,13; 95,3; 135,5.


6 Dar cine este în stare să îi construiască o casă, văzând că cerul și cerul cerurilor nu pot să îl cuprindă? cine sunt eu atunci să îi construiesc o casă, în afară doar de a arde sacrificiu înaintea lui?

Nu-L pot cuprinde. Solomon a repetat ideea aceasta în rugăciunea înălţată la consacrarea templului (2 Cronici 6,18; 1 Regi 8,27). Nici o construcţie de pe pământ nu poate reprezenta măreţia şi slava lui Dumnezeu. Scriind lui Hiram din Tir, Solomon nu a ezitat să-L preamărească pe Dumnezeu pentru măreţia şi bunătatea Lui. Dacă poporul lui Dumnezeu din vechime nu ar fi şovăit să-L preamărească mereu pe Dumnezeu şi ar fi vestit laudele Lui înaintea popoare din jur, mulţi dintre locuitorii pământului ar fi ajuns să cunoască nemijlocit pe adevăratul Dumnezeu şi ar fi venit să I se închine în templul Lui din Ierusalim.

Cine sunt eu? În acel moment al vieţii sale, Solomon era un om deplin consacrat şi deosebit de umil. El îşi recunoştea nimicnicia înaintea măreţiei Cerului şi a splendorii şi a măreţiei lui Dumnezeu.


7 Trimite-mi de aceea un bărbat iscusit să muncească cu aur și cu argint și cu aramă și cu fier și cu purpură și cu stacojiu și cu albastru și care știe să cioplească împreună cu oamenii iscusiți care sunt cu mine în Iuda și în Ierusalim, de care David, tatăl meu, s-a îngrijit să mi-i dea.

Un om iscusit în lucrarea aurului. Un meşter dotat.

Să cunoască săpătura în lemn. Adică iscusit la sculptură.

I-a ales. [I-a procurat, KJV]. Compară cu 1 Cronici 22,14.15; 28,21.


8 Trimite-mi de asemenea cedri, brazi și santal din Liban, căci cunosc că servitorii tăi știu să taie lemnărie în Liban; și, iată, servitorii mei vor fi cu servitorii tăi,

Santal. [Algum, KJV]. Copacii aceştia au fost aduşi de corăbiile lui Hiram din Ofir şi au folosiţi la fabricarea stâlpilor pentru templu şi pentru palat, cum şi pentru realizarea instrumentelor muzicale (1 Regi 10,11.12). Copacul acesta nu poate fi identificat cu siguranţă, dar se presupune că era santal sau abanos.

Lemne. Compară cu 1 Regi 5,1.


9 Și să îmi pregătească lemnărie din abundență, căci casa pe care mă pregătesc să o construiesc va fi minunată și mare.
10 Și, iată, voi da servitorilor tăi, tăietorii care taie lemnărie, douăzeci de mii de măsuri de grâu bătut, douăzeci de mii de măsuri de orz și douăzeci de mii de bați de vin și douăzeci de mii de bați de untdelemn.

Le voi da. Plata se făcea în alimente. O măsură sau un cor avea 220 l, 1 bat de grâu, 22 litri. Înţelegerea la care s-a ajuns era reciproc avantajoasă, deoarece Hiram avea nevoie de alimente pe care Fenicia le producea mai puţin şi pe care Israel le avea din belşug, iar Solomon avea nevoie de lemn, din care el avea puţin şi Fenicia avea mult.


11 Atunci Hiram, împăratul Tirului, i-a răspuns într-un înscris, pe care l-a trimis la Solomon: Pentru că DOMNUL a iubit pe poporul său, te-a făcut împărat peste ei.

Printr-o scrisoare. Nu este clar arătat în Regi dacă Hiram a răspuns printr-o scrisoare.

Iubeşte pe poporul Său. [A iubit, KJV]. Hiram ajunsese să recunoască faptul că Domnul era cu David şi că israeliţii erau cu adevărat iubiţi de Iehova. Faptul că David Îl mărturisea cu credincioşie pe Domnul trebuie să fi avut efect asupra naţiunilor înconjurătoare.


12 Hiram a mai spus: Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul lui Israel, care a făcut cerul și pământul, care i-a dat împăratului David un fiu înțelept, umplut cu chibzuință și înțelegere, care să poată construi o casă pentru DOMNUL și o casă pentru împărăția sa.

Binecuvântat să fie Domnul. Hiram vorbeşte cu respect şi consideraţie faţă de Domnul evreilor, care îl binecuvântase atât de mult pe David şi pe fiul lui, un indiciu în plus (cf. v. 12) că el ajunsese să fie adânc impresionat de religia lui Israel.

Care a făcut cerurile şi pământul. Religia ebraică punea accent deosebit pe adevărul că Dumnezeu era Creatorul cerului şi al pământului şi prezenta faptul acesta ca una dintre caracteristicile de seamă care Îl deosebeau pe Iehova de dumnezeii naţiunilor înconjurătoare. Ţinerea Sabatului zilei a şaptea avea ca scop să scoată puternic în relief caracteristica aceasta. Astfel, atunci când Hiram vorbea de Iehova, el se referea în mod semnificativ la El în calitate de Creator al cerului şi al pământului şi Îi aducea respectul cuvenit poziţiei Lui înalte şi Numelui Lui sfânt (vezi la 1 Regi 5,7).


13 Și acum, ți-am trimis un bărbat iscusit, umplut cu înțelegere, de-al tatălui meu, Hiram,
14 Fiul unei femei dintre fiicele lui Dan, și tatăl său a fost un bărbat din Tir, iscusit în lucrarea cu aur și cu argint și cu aramă și cu fier și cu piatră și cu lemnărie și cu purpură și cu albastru și cu in subțire și cu stacojiu, de asemenea să cioplească orice fel de cioplitură și să conceapă orice plan care i se va da, cu oamenii tăi iscusiți și cu oamenii iscusiți ai domnului meu David, tatăl tău.

Fetele lui Dan. Potrivit cu 1 Regi 7,14, Hiram se spune că a fost "fiul unei văduve din seminţia lui Neftali". Aceasta nu constituie neapărat o contradicţie, deoarece mama ar fi putut să fie din seminţia lui Dan şi tatăl, de neam, un membru al seminţiei lui Neftali, care să fi devenit cetăţean naturalizat al Tirului.

Meşter pentru lucrările. Cuvintele acestea, ca şi tot restul versetului, par să se aplice lui Hiram şi nu tatălui lui, locuitor al Tirului.

Domnului meu David. Folosirea termenului acestuia denotă subordonare sau cel puţin respect profund (vezi la Genesa 32,4.5.18; 42,10; 2 Regi 8,12). David este stăpânul celei mai mari părţi din Palestina şi Siria, de la hotarele Egiptului până la Eufrat.


15 Și, de aceea, grâul și orzul, untdelemnul și vinul, despre care domnul meu a vorbit, să îl trimită servitorilor săi;

De care a vorbit. Vezi v. 10.


16 Și vom tăia lemn din Liban, cât de mult ai nevoie; și ți-l vom aduce pe plute, pe mare, la Iafo; și tu îl vei duce până la Ierusalim.

Iafo. O cetate pe ţărmul mediteranean, cam la 56 km nord-vest de Ierusalim. Era portul natural al Ierusalimului. Iona a luat o corabie de aici pentru Tars (Iona 1,3). Când templul a fost reclădit, după reîntoarcerea din captivitatea babiloniană, buştenii de cedru au fost iarăşi aduşi cu plutele din Tir la Iafo (Ezra 3,7).


17 Și Solomon a numărat pe toți străinii care erau în țara lui Israel, după numărătoarea cu care David, tatăl său, i-a numărat; și s-au găsit o sută cincizeci și trei de mii șase sute.

Străinii. Cei care nu făceau parte din Israel. Fără îndoială că grupul acesta este format mai ales din descendenţi ai triburilor canaanite timpurii care nu fuseseră alungate de Israel (vezi Judecători 1,21-36; 1 Regi 9,20.21).

Numărătoare. Probabil că este vorba de recensământul la care se face aluzie în 1 Cronici 22,2. Băştinaşii au fost obligaţi să plătească bir atunci când ţara a fost cucerită (vezi la Judecători 1,28.30.33.35; cf. Iosua 9,27).

Secţiunea aceasta din Cronici este paralelă cu 1 Regi 5,13-18, dar există şi unele variaţii. În Cronici nu se spune nimic despre prima înrolare de 30.000 oameni, din care 10.000 serveau în fiecare lună (1 Regi 5,13.14). Se raportează totalul de 153.000 de străini, un amănunt care nu e menţionat în Regi.


18 Și a pus pe șaptezeci de mii dintre ei să fie purtători de sarcini și optzeci de mii să fie cioplitori, la munte, și trei mii șase sute supraveghetori, să pună poporul la muncă.

Şaptezeci de mii. Lucrurile acestea sunt raportate şi în 1 Regi 5,15.

Trei mii şase sute. Vezi la 1 Regi 5,16 ca explicaţie a aparentei contradicţii dintre numărul acesta şi cel de 3.300 raportat acolo. Cei 70.000 de purtători de poveri, împreună cu cei 80.000 de cioplitori în piatră din munţi şi cei 3.600 de supraveghetori fac un total de 153.000 lucrători (vezi v. 17).

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1-3 PK 35

7 �

�

PK 63

13.14 �

PK 35

14 �

�

PK 63