Trădat și condamnat

Era o zi de vineri și întregul univers privea spre mica noastră lume. Înainte de venirea Sabatului, Isus urma să moară în locul nostru. Minunatul plan de a ne salva se împlinea.

Joi seara după asfințit, în timp ce Isus și ucenicii Lui erau în camera de sus, a început ziua de vineri. Isus știa lucrurile care urmau să se întâmple în următoarele 24 de ore înainte de începerea Sabatului. Oameni răi și nemiloși urmau să Îl rănească și să Îl pironească pe o cruce. Dar Isus trecea prin suferințe mai rele decât acestea, suferințe provocate de durerea purtării păcatelor întregii lumi, de parcă El le-ar fi făcut pe toate singur. Aceasta era povara grea care Îl omora de fapt.

În Grădina Ghetsimani, dacă un înger nu I-ar fi dat mai multă putere lui Isus, povara păcatelor L-ar fi omorât chiar acolo. Acum El știa că fiecare clipă Îl aducea tot mai aproape de moartea îngrozitoare adusă de păcat. Noi ar fi trebuit să suferim acea moarte dacă El nu ar fi murit în locul nostru. Romani 6:23. 

Nici măcar un singur om din întreaga lume nu înțelegea ce se întâmpla. Isus era cu adevărat singur. Nici măcar Tatăl Lui nu Îi putea ușura situația. Cum a putut să ne iubească atât de mult încât să vrea să facă ce a făcut El pentru noi? Doar Dumnezeu înțelege o astfel de dragoste. Nu exista o altă cale ca noi să fim salvați. În cer nu vom înceta niciodată să fim recunoscători pentru această dragoste.

Era vineri dimineața devreme și Isus, legat ca un răufăcător, stătea înaintea Sinedriului, consiliul iudeilor. Ioan încă privea la modul îngrozitor în care era tratat Isus.

Petru, cu inima frântă din cauza purtării sale, plecase grăbit din sala de judecată și acum plângea în Grădina Ghetsimani. El învățase o lecție dură, pe care nu avea să o uite niciodată. Matei 26:75. 

Dar mai era un ucenic în sala de judecată care privea neliniștit la tot ce se întâmpla. Era Iuda. În buzunar avea treizeci de arginți, pe care îi primise ca plată de la preoți. Era sigur că Isus avea să se salveze. Chiar îi avertizase să Îl țină strâns pe Isus, ca nu cumva să le scape. În Grădina Ghetsimani, el a fost surprins când Isus S-a lăsat legat și dus la Caiafa. Cu siguranță că, dintr- un moment în altul, Isus avea să Se elibereze singur, credea Iuda. Dar timpul trecea, și Iuda devenea tot mai neliniștit. 

Într-un final, Iuda a fost sigur că Isus nu avea de gând să Se salveze singur. Și Iuda și-a dat seama că Îl vânduse pe Isus pentru prețul unui rob. Acum, prea târziu, vina îi cuprindea ființa, asemenea unor valuri care înghit totul.

Iuda și-a dat seama în cele din urmă că planul său de a-L forța pe Isus să Se elibereze nu funcționa. În schimb, Isus era pe punctul de a fi condamnat la moarte.

Dintr-odată, chiar când procesul era gata să se încheie, toți au auzit un glas puternic, îngrozit și au văzut un bărbat înalt făcându-și loc prin mulțime. Pe fața lui curgea sudoarea în timp ce striga: „Caiafa, nu Îl omorî! Este nevinovat! Am trădat un Om nevinovat!”

Cel care striga era Iuda. El a mers grăbit la Caiafa și a aruncat cei treizeci de arginți pe jos. Chiar s-a prins de haina lui Caiafa, implorându-l să Îl elibereze pe Isus. Marele-preot cel mândru și rău s-a mâniat. Acum toți știau cum au reușit ei să Îl prindă pe Isus. Ce a spus Caiafa în timp ce s-a îndepărtat grăbit de Iuda, care li-L vânduse pe Isus? Matei 27:3,4.

Când Iuda a văzut că membrii consiliului nu doreau să se răzgândească, s-a întors spre Isus și a căzut la picioarele Lui, implorându-L să Se salveze singur. Isus a privit în jos spre el cu multă milă. El făcuse deja tot posibilul să îl ajute pe Iuda să hotărască să își schimbe alegerile greșite. Știa că, deși era foarte speriat, lui Iuda nu îi părea cu adevărat rău.

Când a văzut că totul era în zadar și că nu mai putea schimba nimic din ceea ce făcuse, Iuda s-a întors și a ieșit grăbit din sală, strigând din nou și din nou: „Este prea târziu! Este prea târziu!” Gândul la fapta lui îl copleșea. Ce făcuse? Matei 27:5. Ce a făcut consiliul într-un final cu cei treizeci de arginți? Matei 27:6–10. 

Cum de inima lui Iuda s-a împietrit atât de mult încât L-a vândut pe Fiul lui Dumnezeu pentru prețul unui rob?

Iuda avea multe talente. Era înalt și chipeș și, totodată, avea și o minte sclipitoare. Dar Iuda avea o slăbiciune specială, pe care a ales să nu o schimbe. El iubea banii mai mult decât orice sau mai mult decât pe oricine.

Când L-a întâlnit pe Isus, Iuda a știut că El era cel mai bun învățător pe care Îl ascultase vreodată. Era sigur că Isus era Mesia și nu îi plăcea tipul de împărăție despre care tot le vorbea Isus. Dar dorea să fie unul din ucenicii speciali ai lui Isus, deoarece își dorea să își asigure o slujbă importantă în noua împărăție pe care spera că o va înființa Isus.

Iuda a simțit că ideile lui erau mai bune decât ale lui Isus și ale celorlalți ucenici. Dacă acceptau să îi urmeze planurile, era sigur că totul avea să fie mai bine. Isus i-a permis să fie responsabil de banii pe care îi aveau pentru a cumpăra mâncare și a-i ajuta pe săraci. În orice mod posibil, El i-a dat șansa lui Iuda de a-și schimba gândirea greșită. În schimb, Iuda lua câteodată în ascuns din acei bani. Ioan 12:6. 

Din cauză că Iuda spunea lucrurile într-un mod care îi făcea pe ucenici să se îndoiască de Isus, uneori chiar și ei și-au dorit să facă lucrurile diferit de cum știa Isus că era cel mai bine. Niciunul dintre ucenici nu a înțeles ce făcea Iuda și Isus știa că, dacă le-ar fi spus, ei nu L-ar fi crezut.

Când consiliul a hotărât că Isus era vinovat, oamenii au strigat, au țipat și s-au comportat ca niște animale sălbatice. Chiar și preoții și conducătorii s-au alăturat mulțimii în tot ce se întâmpla acolo. Ei au pornit grăbiți spre Isus și L-ar fi omorât chiar atunci dacă soldații nu i-ar fi oprit.

Membrii consiliului au hotărât ca Isus să moară, dar romanii nu le permiteau să omoare pe nimeni. Isus trebuia să fie judecat înaintea lui Pilat, guvernatorul roman.

De ce erau atât de grăbiți preoții? Ei știau că Isus avea mulți prieteni și doreau ca romanii să Îl condamne înainte să afle prea mulți oameni ce se întâmpla. Pilat nu a fost deloc bucuros să fie trezit atât de devreme în acea dimineață de vineri. El a venit în sala de judecată nerăbdător să termine lucrarea pe care o cereau preoții.

Pilat era un conducător cu experiență. El aprobase condamnarea la moarte a multor oameni vinovați. Dar când a privit la Isus, a știut numaidecât că El era nevinovat. Și-a amintit că soția lui îi vorbise despre Isus. El știa că Isus chiar înviase pe cineva din morți după patru zile de la moarte. Acum preoții doreau să Îl omoare pe Isus. Pilat a hotărât să afle de ce. Ioan 18:28,29. 

Imaginează-ți! Preoților le era teamă să devină „necurați”. Dar nu se temeau deloc să Îl omoare pe Isus. Cât de orbi erau!

Isus era în sala de judecată a lui Pilat și preoții erau afară la intrare. Pilat i-a întrebat pe preoți de ce voiau să Îl omoare pe Isus. Preoții nu s-au așteptat ca Pilat să le pună această întrebare. Ei știau că el nu era interesat de ce era bine sau greșit. De obicei, el semna orice era rugat să semneze. Iar ei știau că nu aveau niciun motiv să Îl trimită pe Isus la moarte. Ce au răspuns? Enumeră cele trei minciuni pe care le-au spus despre Isus. Ioan 18:30,31; Luca 23:2.

Pilat nu a fost mulțumit. El a privit spre Isus, care stătea tăcut de parcă nici măcar nu auzea lucrurile îngrozitoare pe care le strigau mulțimea și preoții. Pilat voia să afle mai multe despre Isus, așa că L-a luat deoparte pentru a vorbi cu El. Pilat nu știa că Duhul Sfânt îi vorbea inimii lui împietrite. Ce L-a întrebat pe Isus și ce răspuns a primit? Ioan 18:33-36. Isus știa că Pilat avea gânduri serioase. Când L-a întrebat pe Isus dacă El era împărat, Isus i-a spus că da. Apoi, când Isus a rostit cuvântul „adevăr”, Pilat a întrebat: „Ce este adevărul?” Ioan 18:37,38.

Pilat își dorea cu adevărat să afle care era adevărul, dar el nu a așteptat să audă răspunsul lui Isus. Mulțimea de afară striga la el să se grăbească, și el s-a întors la ei să le spună ce credea despre Isus. Luca 23:4. Preoții și conducătorii nu voiau să renunțe. Dar când au menționat cuvântul Galileea, Pilat s-a gândit la împăratul Irod, pe care romanii îl numiseră conducător al Galileei. El și Irod se certaseră înainte, dar Pilat știa că Irod ar fi fost încântat dacă I-l trimitea pe Isus să Îl judece. Astfel, el și Irod s-ar fi „împăcat”, și Pilat nu trebuia să Îl condamne pe Isus. Luca 23:5–7.

Doctorul Temperanță
Adaptare după God’s Eight Doctors Keep You Healthy and Happy, de familia Byron Smith

Temperanța este un cuvânt destul de lung, pe care poate că nu l-ai mai auzit. Temperanță înseamnă a folosi lucrurile bune cu atenție, nici prea mult și nici prea puțin. Și înseamnă să nu folosești deloc lucrurile rele.

Alcoolul, drogurile și tutunul dăunează organismului nostru. Drogurile distrug celulele creierului și te împing să faci anumite lucruri pe care nu le-ai face dacă ai gândi normal. Tutunul cauzează cancer la plămâni și gură și boli de inimă. Tot din cauza lui degetele și dinții se îngălbenesc și ridurile apar mai repede pe piele. Alcoolul dăunează ficatului și îi spune creierului să trimită mesaje confuze spre corp. Din cauza alcoolului, multe familii se destramă și mii de oameni mor anual în accidente de mașină. Dar punctul cel mai negativ în ce privește alcoolul, drogurile și tutunul este că acestea creează dependență. Asta înseamnă că, odată ce începi să le folosești, îți va fi foarte greu să mai renunți. Așa că întotdeauna să spui „nu” chiar dacă cineva îți spune „Doar încearcă”.

Băuturile care conțin cafeină fac rău organismului. Cafeaua nu este singura băutură care are cafeină. Multe băuturi carbogazoase, precum Coca-Cola, Pepsi-Cola și Mountain Dew, conțin și ele cafeină. Și cafeina creează dependență. Îți agită nervii și cauzează dureri de cap, oboseală, slăbește memoria și provoacă iritabilitate. Persoanele care consumă cafea sunt mai predispuse la supraponderalitate, la folosirea de droguri, la consumul de alcool și la fumat.

Încearcă să nu uiți că este important să ai stăpânire de sine în orice lucru. Sunt foarte multe lucruri bune pentru tine. Dar, dacă abuzezi chiar și de lucrurile bune, organismul tău poate avea de suferit. Lumina soarelui este foarte importantă, dar prea multă îți poate afecta ochii sau îți poate declanșa un cancer de piele. Mâncatul peste măsură îți poate scurta viața. Dacă ți-ar plăcea merele și ai mânca doar mere, nu ai avea parte de toate celelalte lucruri bune de care ai nevoie. Important este să ai autocontrol în tot ce faci. Biblia spune: „Omul care nu este stăpân pe sine este ca o cetate surpată și fără ziduri” (Proverbele 25:28).