1 Și DOMNUL i-a vorbit lui Moise în pustiul Sinai, în prima lună a celui de al doilea an, după ce au ieșit din țara Egiptului, spunând:

Luna întâi. Ziua exactă nu este dată, dar este luna în care a fost ridicat Cortul Întâlnirii, luna care a precedat recensământul.

Anului al doilea. Considerat fiind şi al doilea. Primul a fost anul în care a avut loc Exodul.


2 Copiii lui Israel să țină de asemenea paștele la timpul rânduit lui.

Paştele. În mod evident primul după darea Legii. Problema ritualului necurăţiei la care aceste observaţii sunt introductive pare să fie nouă (versetele 6-8).


3 În ziua a paisprezecea a acestei luni, pe înserat, să îl țineți la timpul rânduit lui, conform cu toate riturile acestuia și conform cu toate ceremoniile lui, să îl țineți.

Seara. Literal, între seri. Exacta însemnătate a acestei expresii este greu de determinat (vezi comentariul pentru Exod 12,6). Aceeaşi expresie se mai află şi în Exod 16, 12; 29,39.41; 30,8; Numeri 28,4.

Legile. Vezi Exod 12,3-28.42-29 şi compară cu 1 Corinteni 5,7; Coloseni 1,14; Efeseni 1,7.


4 Și Moise a vorbit copiilor lui Israel să țină paștele.
5 Și au ținut paștele în ziua a paisprezecea a primei luni, pe înserat, în pustiul Sinai, conform cu tot ceea ce DOMNUL i-a poruncit lui Moise, astfel au făcut copiii lui Israel.
6 Și au fost anumiți bărbați, care erau pângăriți din cauza trupului mort al unui om, astfel că nu au putut ține paștele în ziua aceea și au venit înaintea lui Moise și înaintea lui Aaron în acea zi;

De un mort. Deci, necurat (capitolul 19,11). Ca în capitolul 5,2; 6,11, cuvântul ebraic redat aici ca trup mort este nephesh, suflet.

Nu putea prăznui. Un om necurat care lua parte la o serbare de jertfire trebuia să fie nimicit din poporul Lui (Levitic 7,20). Despre nimicit vezi comentariul pentru Exod 12,15.


7 Și acei oameni i-au spus: Noi suntem pângăriți din cauza trupului mort al unui om; pentru aceasta suntem ținuți să nu aducem un dar DOMNULUI la timpul rânduit lui printre copiii lui Israel?
8 Și Moise le-a spus: Stați liniștiți iar eu o să ascult ce va porunci Domnul referitor la voi.

Să văd. Moise n-a dat nici o soluţie fără să caute călăuzirea divină (Numeri 15,34; 27,5; Levitic 24,12).


9 Și DOMNUL i-a vorbit lui Moise și a zis:
10 Vorbește copiilor lui Israel, spunând: Dacă vreun bărbat dintre voi sau din posteritatea voastră va fi necurat din cauza unui trup mort, sau este în călătorie departe, totuși el să țină paștele DOMNULUI.

Urmaşii. Aceasta este o prevedere pentru generaţiile viitoare.


11 În ziua a paisprezecea a celei de a doua luni pe înserat ei să îl țină și să îl mănânce cu azime și ierburi amare.

Ziua a patrusprezecea. Era dată o lună pentru pregătirea de a serba Paştele.


12 Și să nu lase nimic din el până dimineața, nici să nu îi frângă vreun os, să îl țină conform cu toate rânduielile paștelui.

Să nu frângă nici un os. Vezi Exod 12,46 şi compară cu Psalmi 34,20; Ioan 19,36.


13 Dar omul care este curat și nu este într-o călătorie și se ferește să țină paștele, acel suflet să fie stârpit din mijlocul poporului său, pentru că nu a adus darul DOMNULUI la timpul rânduit lui, acel om să poarte păcatul său.

Să fie nimicit. Vezi comentariul pentru Geneza 17,14; Exod 12,15.


14 Și dacă un străin va locui temporar printre voi și voiește să țină paștele DOMNULUI; conform rânduielii paștelui și conform obiceiului acestuia, astfel să facă, să aveți o singură rânduială, deopotrivă pentru străin și pentru cel născut în țară.

Un străin. Literal, omul care stă puţin timp, unul care îşi stabilise domiciliul printre iudei. Unui străin, de alt neam (care derivă dintr-un cuvânt ebraic diferit), nu i s-ar fi îngăduit să mănânce Paştele (Exod 12,45.48).


15 Și în ziua în care tabernacolul a fost ridicat, norul a acoperit tabernacolul, adică, cortul mărturiei, și pe înserat era peste tabernacol ceva ca înfățișarea unui foc, până dimineața.

Cortul Mărturiei (engleză). Expresia ebraică redată astfel se află numai aici, şi ca tabernacol al mărturiei în Numeri 17,7.8; 18,2; 2 Cronici 24,6. Expresia obişnuită este Cortul Întâlnirii (KJV) sau Cortul Adunării (RSV).

Mărturia. Cele două table de piatră scrise cu degetul lui Dumnezeu şi puse în chivot. Această Lege morală, Decalogul, a fost temelia de piatră pe care era întemeiat Iudaismul. Norul acoperea acea parte a sanctuarului unde se afla chivotul în care era aşezată Legea sfântă, cele Zece Porunci.

Înfăţişarea unui foc. În Geneza 15,17, Dumnezeu este reprezentat printr-o metaforă asemănătoare.


16 Astfel a fost întotdeauna, norul îl acoperea ziua și înfățișarea de foc pe timpul nopții.
17 Și când norul era ridicat de pe tabernacol, abia apoi copiii lui Israel călătoreau; și în locul unde norul se așeza, acolo copiii lui Israel își așezau corturile lor.
18 La porunca DOMNULUI copiii lui Israel călătoreau și la porunca lui Dumnezeu așezau corturile, atâta timp cât norul se așeza peste tabernacol, ei se odihneau în corturile lor.

După porunca Domnului. Literal, după gura lui Iehova. Nu ni se spune dacă era dată o poruncă orală. În orice caz, îndepărtarea norului anunţa timpul ridicării taberei.


19 Și când norul întârzia peste tabernacol multe zile, atunci copiii lui Israel păzeau însărcinarea DOMNULUI și nu călătoreau.
20 Și astfel a fost când norul era puține zile peste tabernacol; conform poruncii DOMNULUI locuiau în corturile lor și conform poruncii DOMNULUI călătoreau.
21 Și astfel a fost când norul se așeza de seara până dimineața și când norul era ridicat dimineața, atunci călătoreau, fie că era pe ziuă, fie pe noapte, când norul era ridicat, ei călătoreau.
22 Sau fie că erau două zile sau o lună sau un an, când norul întârzia peste tabernacol, rămânând acolo, copiii lui Israel locuiau în corturile lor și nu călătoreau, dar când acesta era ridicat, călătoreau.

Sau un an. Cuvântul tradus an este în mod literal zile, substantivul plural spre a sugera o perioadă nedefinită. Acelaşi cuvânt ebraic este tradus diferit în Geneza 4,3; 40,4. Vezi şi Leviticul 25,29, unde expresia împlinirea unui an derivă din acelaşi cuvânt zile.

Istoria dependenţei bisericii de călăuzirea personală a lui Dumnezeu este cea mai atrăgătoare. Dumnezeu a ales itinerariul, locurile de odihnă şi durata de şedere a fiecăruia. Semnul vizibil al prezenţei Sale în pustie trebuia să fi fost cel mai încurajator, oferind o puternică îmbărbătare în credinţă. Cât priveşte învăţăturile în legătură cu norul, vezi Exod 13,21; 14,19.20.24; Leviticul 16,2; Neemia 9,19.

Comentariile lui Ellen G. White 12 DA 771


23 La porunca DOMNULUI se odihneau în corturile lor și la porunca DOMNULUI călătoreau; păzeau însărcinarea DOMNULUI, la porunca DOMNULUI prin mâna lui Moise.