1 Ne-am întors și ne-am suit pe drumul spre Bașan. Og[[xr:1]], regele Bașanului, ne-a ieșit înainte la Edrei[[xr:2]], împreună cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva noastră.

Ne-am întors şi ne-am suit. Vezi Numeri 21,32.33

Basan. Probabil de la rădăcina ebraică ce înseamnă a fi moale, a fi plăcut la pipăit. Substantivul ca nume propriu ar însemna neted, fertil, ceea ce este adevărat despre regiunea de la nord de Iarmuc până la Hermon. Ea are pomi puţini, dar un sol bogat, ideal pentru cereale.


2 DOMNUL mi-a zis: «Nu te teme de el, căci îl dau în mâinile tale, împreună cu tot poporul lui și toată țara lui; să-i faci cum i-ai făcut lui Sihon[[xr:1]], regele amoriților, care locuia la Heșbon.»

Nu te teme. O repetare din Numeri 21,34.

Îl dau. Compară cu Exod 23,31; Deutronom 7,24; 20,13.


3 DOMNUL, Dumnezeul nostru, l-a dat în mâinile noastre și pe Og, regele Bașanului, împreună cu tot poporul lui[[xr:1]]; i-am bătut până n-a mai rămas niciunul.

L-am bătut. Vezi Numeri 21,35.


4 În vremea aceea, am cucerit toate cetățile lor și n-a fost nicio așezare pe care să nu le-o fi luat: șaizeci de cetăți, tot ținutul[[xr:1]] Argob, regatul lui Og din Bașan.

Argob. Vezi 1 Regi 4,13. Argob înseamnă grămadă de bulgări, movilă de pământ şi poate fi aplicat la ţinutul accidentat. Aceasta este regiunea ţinutului înalt la sud-est de Basan şi a cuprins cetăţile Carnaim şi Aştarot.


5 Toate acestea erau cetăți întărite cu ziduri înalte, porți și zăvoare, în afară de cetățile fără ziduri, foarte multe la număr.
6 Le-am dat nimicirii, așa cum făcuserăm cu Sihon, regele Heșbonului[[xr:1]]; am dat nimicirii toate cetățile – bărbații, femeile și copilașii –,

Nimicit. Acelaşi cuvânt este în cap. 2,34 şi înseamnă la origine a devota pentru, a dedica, aici pentru nimicire.


7 iar toate animalele și prada din cetăți le-am luat pentru noi.
8 În vremea aceea am luat din mâna celor doi regi ai amoriților țara de dincoace de Iordan, de la Valea Arnonului până la muntele Hermon

Ţara. Teritoriul atribuit lui Gad şi Ruben şi jumătate din seminţia lui Manase. Arnon până la muntele Hermon. Hotarele sudic şi nordic ale ţării. Hermon, la vreo 2700 m deasupra nivelului mării, domină întreaga regiune.


9 (sidonienii numesc Hermonul[[xr:1]] Sirion, iar amoriții îl numesc Senir[[xr:2]]):

Sirion. Întrucât hotarele mai mult naţiuni se întâlnesc la muntele Hermon, fiecare i-a dat un nume în propria limbă. Numele Sirion, pentru Hermon, apare în literatura ugaritică a Siriei de nord. Pentru alte cazuri de astfel de diferenţe de nume, vezi Geneza 23,2 şi 31,47.


10 toate cetățile de pe[[xr:1]] podiș, tot Galaadul și tot Bașanul[[xr:2]] până la Salca și Edrei, cetăți din regatul lui Og din Bașan.

Toate cetăţile. Aici sunt amintite diferitele feluri de cetăţi ale ţinutului din cuprinsul ţării cucerite.

Salca şi Edrei. Vezi Iosua 13,11 şi Numeri 21,33.


11 (Numai[[xr:1]] Og, regele Bașanului, mai rămăsese din rămășița[[xr:2]] refaimilor. Iată, patul lui, pat de fier, lung de nouă coți și lat de patru coți, după cotul obișnuit, nu se află oare la Raba[[xr:3]], cetatea fiilor lui Amon?)

Uriaşi. Literal, refaimiţi, un popor foarte vechi, întâlnit printre cei învinşi de Chedorlaomer şi împăraţii asociaţi cu ei (Geneza 14,5). Ei locuiau pe ambele părţi ale Iordanului şi se pare să fi aparţinut unei grupe mai vechi de locuitori ai regiunii.

Patul. Cuvântul tradus astfel mai este redat culcuş (Psalmi 6,6; Amos 3,12; 6,4). El se poate referi şi la un sarcofag sau mormânt.


12 În vremea aceea am luat în stăpânire pământul acesta. De la Aroer[[xr:1]], care este pe Valea Arnonului, jumătate din muntele Galaad și cetățile[[xr:2]] lui le-am dat rubeniților și gadiților.
13 Ce rămăsese din Galaad și tot Bașanul, regatul lui Og, le-am dat unei jumătăți din seminția lui Manase[[xr:1]]: tot ținutul Argob, cu tot Bașanul, care purta numele de Țara Refaimilor.

Ţara uriaşilor (engleză). Literal, ţara refaimiţilor (vezi comentariul pentru v.11). Regele Og a fost ultimul dintre uriaşi.


14 Iair[[xr:1]], fiul lui Manase, a luat tot ținutul Argob până la[[xr:2]] hotarul gheșuriților și al maacatiților și a pus târgurilor din Bașan numele lui, adică Târgurile lui Iair[[xr:3]], nume care le-a rămas până astăzi.

Iair. Mama lui era din seminţia lui Manase, dar tatăl lui era din seminţia lui Iuda (vezi 1 Cronici 2,22). Iair cucerise acest teritoriu, care i-a fost dat lui şi urmaşilor lui (Numeri 32,41).

Gheşuriţilor şi maacatiţilor. Acesta era ţinutul dintre Iarmuc şi Hermon, fiind partea vestică a Basanului (vezi Geneza 22,24; 2 Samuel 12,8; 1 Cronici 19,6).


15 Lui Machir i-am dat[[xr:1]] Galaadul.

Machir. Acea porţiune a Galaadului care nu fusese dată copiilor lui Gad a fost atribuită urmaşilor lui Machir (Numeri 32,40).


16 Rubeniților și gadiților le-am dat o parte din Galaad până la Valea Arnonului, pe mijlocul căreia este hotarul, și până la Valea Iabocului, hotarul[[xr:1]] fiilor lui Amon;

A cărui mijloc. Pârâul care curgea prin vale sau Wadi, avea să formeze hotarul. Iaboc. Pârâul acesta avea să fie celălalt hotar al teritoriului. Aici a fost locul unde Iacov s-a luptat cu îngerul (Geneza 32,33-35).


17 le-am mai dat Arava, având Iordanul ca hotar, de la Chineret[[xr:1]] până la Marea[[xr:2]] Aravei[[fn:a]], Marea[[xr:3]] Sărată, sub povârnișurile muntelui Pisga, spre răsărit.

Chineret. Marea Chineret (Iosua 12,3; 13,27). Mai era o cetate cu acelaşi nume (Iosua 19,35), de la care şi-a primit numele lacul. Ea era pe ţărmul nordic al lacului, ruinele ei fiind acum cunoscute ca Tell el-’Oreimeh. Marea Chineret este Marea Galileii Noului Testament, cunoscută ca lacul Ghenezaret şi mai târziu ca Marea Tiberiadei.

Marea Sărată. Cunoscută şi ca Marea Moartă, marea câmpiei (Deutronom 4,49; 2 Regi 14,25; compară cu Geneza 14,3; Numeri 34,3.12).

La picioarele muntelui Pisga, spre răsărit. Literal, sub panta lui Pisga înspre răsărit (RSV). Muntele Pisga învecinat cu muntele Nebo se cheamă acum Râs es-Siâga. Muntele Nebo însuşi este modernul Yebel-Neb?. ambele vârfuri, în munţii Abarim, domină Marea Moartă (vezi Numeri 27,12; Deutronom 34,1-3).


18 În vremea aceea, v-am poruncit astfel: «DOMNUL, Dumnezeul vostru, vă dă pământul acesta ca să-l stăpâniți. Voi, cei gata de luptă[[xr:1]], toți cei de ispravă, ieșiți înaintea fraților voștri, fiii lui Israel –

V-am dat porunca. O referire la porunca dată seminţiilor lui Ruben şi Gad şi la jumătate din

seminţia lui Manase (vezi Numeri 32,30).

Vă dă în mână ţara aceasta. Cum au cerut ei în mod special (Numeri 32,30-22).

Înarmaţi. Vezi Numeri 32,17-32.

Înaintea copiilor lui Israel. Membrii celor două seminţii urmau să fie avangarda oştirii lui Israel. Compară cu curajul lui Gad din cap. 33,20.


19 numai femeile, copiii și animalele voastre (știu că aveți multe vite) să rămână în cetățile pe care vi le-am dat –,

Femeile voastre. Vezi Numeri 32,16.24.26.


20 și luptați până când DOMNUL le va da odihnă fraților voștri cum v-a dat vouă și vor lua și ei în stăpânire țara pe care le-o dă DOMNUL, Dumnezeul vostru, dincolo de Iordan. Apoi, fiecare dintre voi să se întoarcă[[xr:1]] la moștenirea pe care v-am dat-o.»

Odihnă. Când Ţara Făgăduinţei a fost ocupată, Iosua a eliberat oştirea celor două seminţii şi jumătate de a se întoarce pe teritoriul lor, de cealaltă parte a Iordanului (Iosua 22,4).


21 În vremea aceea, i-am poruncit lui Iosua[[xr:1]] astfel: «Ai văzut cu ochii tăi tot ce le-a făcut DOMNUL, Dumnezeul vostru, acestor doi regi: așa le va face DOMNUL tuturor regatelor prin care vei trece.

Ochii tăi au văzut tot. Literal, proprii tăi ochi, aceştia sunt văzători a toate. Apelul lui Moise către popor era ca să-şi aducă aminte de calea pe care i-a călăuzit Dumnezeu.


22 Nu vă temeți de ei, căci Însuși DOMNUL, Dumnezeul vostru[[xr:1]], va lupta pentru voi!»

Domnul. Ultima parte a versetului se citeşte literal: Iehova, Dumnezeul vostru, El este Cel ce luptă cu voi. Pronumele El este accentuat.


23 În vremea aceea, am cerut astfel îndurarea[[xr:1]] DOMNULUI:

M-am rugat. Forma verbului ebraic sugerează traducerea eu căutam favoarea Domnului pentru mine. Aceasta fost când Dumnezeu i-a spus lui Moise că nu va intra în Ţara Făgăduinţei, ci va trebui să moară la hotar (Numeri 27,12.13).


24 «Stăpâne DOAMNE! Tu ai început să-i arăți robului Tău măreția[[xr:1]] Ta și mâna Ta cea tare, căci nu este alt dumnezeu[[xr:2]] în cer sau pe pământ care să facă lucrări ca ale Tale și fapte mărețe ca ale Tale.

Tu ai început să arăţi. Moise era dornic să participe ca martor la sfârşitul campaniei de cucerire a Canaanului, după cum participase la începutul ei.

Mână... puternică. Vezi Iosua 4,24. Mâna este un simbol al puterii, pentru că este unealta prin care este exercitată puterea. Ea este tradusă stăpânire în 1 Cronici 18,3 şi 2 Cronici 21,8.

Care este Dumnezeul? Moise ştia că alte naţiuni credeau în ceruri populate de mulţi zei, dar el ştia că există doar un singur Dumnezeu; toţi ceilalţi sunt născociri ale imaginaţiei.


25 Lasă-mă, Te rog, să trec și să văd[[xr:1]] țara cea bună de dincolo de Iordan, munții cei plăcuți și Libanul!»

Să văd. În sensul de a o cunoaşte în premieră, adică prin experienţă personală.

Munţii frumoşi şi Libanul. Literal, această bună ţară muntoasă şi Libanul sau poate mai bine acest munte frumos şi Libanul. Numele Liban este de la verbul a fi alb şi înseamnă vârf alb. Poalele răcoroase şi împădurite ale muntelui şi vârful lui acoperit de zăpadă arătau atrăgător şi vrednic de dorit în contrast cu ţinutul pustiu. Moise a dorit să umble în răcoarea Libanului.


26 Dar DOMNUL[[xr:1]] S-a mâniat pe mine din pricina voastră și nu m-a ascultat. DOMNUL mi-a zis: «Destul! Nu-Mi mai vorbi de lucrul acesta!

S-a mâniat. Dintr-un cuvânt a cărui rădăcină înseamnă a trece peste. Forma folosită aici fiind reflexivă, cuvântul înseamnă a trece de limită adică a-şi ieşi din fire faţă de cineva sau când se iveşte un incident (vezi Psalmi 78,21.59.62).


27 Urcă pe vârful muntelui Pisga[[xr:1]], ridică-ți ochii spre apus, spre miazănoapte, spre miazăzi și spre răsărit și privește-o, căci nu vei trece Iordanul acesta!

Pisga. Vezi comentariul pentru v.17.

Nu vei trece. Compară cu Deutronom 3,12 şi Iosua 1,2.11.


28 Dă-i porunci lui Iosua[[xr:1]], întărește-l și îmbărbătează-l, căci el va trece înaintea acestui popor și îi va da ca moștenire țara pe care o vei vedea!»

El va merge. Pronumele este accentuat: El este Cel ce va trece peste. Prin această accentuare Moise a ştiut că hotărârea era irevocabilă.


29 Și astfel am rămas în[[xr:1]] vale, în dreptul Bet-Peorului.

Bet-Peor. Primul cuvânt al acestui termen compus înseamnă casă. Cel de-al doilea cuvânt peor poate fi dintr-o rădăcină care înseamnă a fi lacom, a fi deschis, a avea dorinţă arzătoare. În cazul acesta, cuvântul ar însemna casa dorinţei. Moise a fost înmormântat de Dumnezeu prin apropiere (cap. 34,6).Comentariile lui Ellen G. White

1-11 PP 435-437

2 PP 436

4.5 PP 435 24-27 PP 462

25 DA 421; PP 479

26 PP 419, 420; 3T 319

26.27 SR 166 27 MH 508