Samuel ascultă de Dumnezeu

Text de memorat

„Vorbește, căci robul Tău ascultă” (1 Samuel 3:10)

Soarele apusese. Samuel a căscat (cască). Fusese o zi plină în care îl ajutase pe preotul Eli în casa lui Dumnezeu. Acum era timpul să meargă la somn. Samuel s-a pregătit de culcare. A îngenuncheat și s-a rugat la Dumnezeu (împreunează mâinile pentru rugăciune). Îi plăcea să vorbească cu El! I-a mulțumit lui Dumnezeu pentru că l-a ajutat să fie harnic pe tot parcursul zilei. Samuel s-a strecurat apoi sub pătură și a închis ochii (prefă-te că dormi). Noapte bună, Samuel!

Totul era liniștit, cu excepția bufnițelor care huhureau în copaci (huuhuuu). Deodată, Samuel a auzit o voce (mâna pâlnie la ureche). O voce puternică, dar blândă l-a strigat pe nume: „Samuel, Samuel!” Băiețelul s-a ridicat repede în picioare! Trebuie să fie Eli, s-a gândit el. A sărit din pat și a fugit în camera lui Eli. Pic-pac, pic-pac! îi făceau picioarele. „Iată-mă, căci M-ai chemat”, a spus el. Eli s-a frecat la ochi somnoros (freacă-ți ochii). A scuturat din cap (scutură din cap). „Nu te-am chemat; întoarce-te și te culcă” (1 Samuel 3:4,5). Samuel s-a întors în pat și a închis ochii.

„Samuel, Samuel!” a strigat din nou vocea puternică, dar blândă. Samuel s-a ridicat de îndată! Trebuie să fie Eli, s-a gândit el. A sărit din pat și a fugit în camera lui Eli. Pic-pac, pic-pac! îi făceau picioarele. „Iată-mă, căci M-ai chemat”, a spus el. Eli a scuturat din nou din cap (scutură din cap). „Nu te-am chemat, fiule, întoarce- te și te culcă”, i-a spus el lui Samuel (1 Samuel 3:6). Samuel s-a scărpinat în cap. Era sigur că auzise o voce! Cine îl striga pe nume?

În momentul în care Samuel a închis ochii, a auzit vocea strigându-l pe nume – din nou. „Samuel, Samuel!” Din nou, băiețelul a fugit în camera lui Eli. Dintr-odată, Eli și-a dat seama cine îl striga pe Samuel. Era Dumnezeu! (Arată în sus.) S-a uitat în ochii lui Samuel și i-a spus: „Du-te de te culcă și, dacă vei mai fi chemat, să spui: «Vorbește, Doamne, căci robul Tău ascultă!»” (1 Samuel 3:9). Când Samuel a auzit vocea lui Dumnezeu care îl striga pe nume, a știut ce să spună. Dumnezeu a vorbit cu Samuel. I-a spus ce lucruri aveau să se întâmple cu poporul lui Dumnezeu. Samuel a ascultat cu mare atenție. 

Lui Dumnezeu Îi place să-ți spună și ție pe nume. El vrea să fie prietenul tău apropiat. Uneori, Îi auzim vocea în mintea noastră, când ne ajută să facem alegeri bune. Alteori, Îi auzim vocea prin cuvintele Sale din Biblie sau prin vorbele înțelepte ale altor oameni. Vei asculta cu atenție, așa cum a făcut Samuel? (Spuneți împreună) Îți mulțumesc, Doamne, pentru că i-ai vorbit lui Samuel și Îți mulțumesc pentru că vrei să vorbești și cu mine!

Scrie numele copilului tău pe o bucată de hârtie. Discută cu el despre semnificația numelui său și explică-i de ce l-ai ales pentru el. Folosiți frunze și flori pentru a le lipi peste litere. Spune-i că Isus îi cunoaște numele și știe totul despre el. Îi place să ne asculte și să vorbească cu noi. El ne iubește foarte mult! 

Ascunde-te în casă și strigă numele copilului, cerându-i să vină la tine. Când te găsește, laudă-l pentru urechile lui atente și pentru inima lui ascultătoare. 

În fiecare seară din această săptămână, înainte ca cel mic să meargă la culcare, cântați sau ascultați un cântec referitor la faptul că Dumnezeu ne cunoaște. 

Rugați-vă împreună în fiecare dimineață și seară. Mulțumiți-I lui Dumnezeu că v-a creat și știe totul despre voi. Jucați-vă pe parcursul zilei!

Ți s-a întâmplat vreodată să-ți surprinzi copilul cântând un cântecel de laudă la adresa lui Dumnezeu, în timp ce se joacă? Ce bucurie să îți vezi copiii răspunzându- I lui Isus în felul lor special! Această etapă a călătoriei lor spirituale este una personală, profund legată de prietenia lor în formare cu Isus, exprimată prin închinare. Este felul lor de a fi atenți la Dumnezeu și de a răspunde Tatălui lor ceresc cât se poate de real. Ce frumos este să ne imaginăm că Dumnezeu ne răspunde, la rândul Lui, cântând! În Cuvântul Său este scris: „Se va bucura de tine cu mare bucurie, va tăcea în dragostea Lui și nu va mai putea de veselie pentru tine” (Țefania 3:17).

Dumnezeu dorește să fim atenți și să răspundem vocii Lui cu aceeași uimire curată de care copiii noștri dau dovadă zi de zi. El dorește ca noi să-I recunoaștem glasul – fie că ne vorbește prin Scriptură, în rugăciune sau printr-o persoană evlavioasă. De câte ori, ca adulți, nu auzim vocea lui Dumnezeu? „Biblia este glasul lui Dumnezeu care ne vorbește la fel de real ca și cum l-am auzi cu urechile noastre. Dacă am înțelege cu adevărat lucrul acesta, cu câtă evlavie am deschide Cuvântul Său și cu câtă râvnă i-am cerceta învățăturile! Citirea și meditația asupra Scripturii ar fi privite drept o audiență cu Cel fără margini” (Ellen G. White, Signs of the Times, 4 aprilie 1906).

Cum vei alege să fii atent la glasul lui Dumnezeu, prin Cuvântul Său, în această săptămână? Într-o lume plină de zgomot, cum vei reuși să liniștești haosul și să-L asculți? El îți cunoaște numele și Îi face plăcere să-l rostească. Așa cum a răspuns Samuel, să-I răspundem și noi: „Vorbește, Doamne, căci robul Tău ascultă” (1 Samuel 3:9).