Rut și Naomi

Pic, pic, pic! Mama Naomi a turnat ultima picătură de apă din ulcior. Era gol! S-a uitat în coșul cu pâine. Și acesta era gol! Nu plouase în orașul Betleem. Acum nu mai era nici mâncare, nici apă. Așa că Naomi, soțul ei și cei doi fii ai lor s-au mutat într-o țară nouă. Aici, ulciorul lor era plin cu apă – glug, glug, glug! Coșul lor era plin cu pâine – mmm! Băieții ei au crescut și au ajuns fermieri buni și puternici.

Naomi cânta în timp ce frământa pâinea. Fiii ei se căsătoriseră cu două fete bune, Rut și Orpa. Naomi le iubea și avea grijă de ele. Le-a spus totul despre Dumnezeu. În timp ce ea cânta, cântau și ele. Fetele au umplut ulciorul cu apă pentru ea – glug, glug, glug! Au ajutat la prepararea pâinii – mmm! Ce familie fericită!

Într-o zi, Naomi s-a oprit din cântat. Era foarte tristă. Soțul și fiii ei muriseră. Era timpul să părăsească țara aceasta și să se întoarcă acasă, în Betleem. Dumnezeu trimisese ploaie acolo. El va avea grijă de ea. Naomi și-a luat ulciorul cu apă – glug, glug, glug! Și-a împachetat coșul cu mâncare și cu pâine – mmm! Le-a luat pe Rut, pe Orpa și măgărușul și au pornit pe spre casă. Trop-trop, trop-trop! făcea măgărușul.

Dintr-odată, Naomi s-a oprit. Rut și Orpa s-au oprit. Trop-trop! S-a oprit și măgărușul. „Întoarceți-vă acasă!” le-a spus Naomi cu blândețe lui Rut și Orpei. Nu voia ca ele să se simtă singure într-un loc nou. Rut și Orpa au îmbrățișat-o strâns. Naomi era atât de bună. Apoi, Orpa și-a luat rămas-bun și a plecat acasă. „Pa, Orpa!” Și Rut a îmbrățișat-o pe Naomi (îmbrățișează copilul), dar nu voia să o părăsească! Rut nu a vrut să-și ia rămas-bun. Ea a spus: „Încotro vei merge tu, voi merge și eu; [...] Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu” (Rut 1:16). 

Rut i-a zâmbit lui Naomi în timp ce mergeau spre Betleem. Trop-trop, trop-trop! mergea măgărușul pe lângă ele. Rut a ajutat-o pe Naomi în timpul călătoriei. A ajutat-o când și-au ridicat cortul noaptea. A avut grijă de ea pe tot parcursul drumului. Inima ei era plină de dragoste și bunătate față de Naomi. Dumnezeu vrea ca și noi să avem o inimă bună și iubitoare, așa cum avea și Rut. El vrea să facem alegeri bune, care să îi ajute pe cei din jurul nostru. 

(Spuneți împreună) Îți mulțumesc, Doamne, pentru inima iubitoare a lui Rut! Te rog, ajută-mă și pe mine să am grijă de cei din jurul meu!

Luați un borcan gol pe care îl aveți acasă. Gândiți-vă la gesturi de bunătate pe care le-ați putea face pentru alții. Scrieți fiecare idee pe o bucată de hârtie și puneți toate bilețelele în borcan. Scoateți câte o idee în fiecare după-amiază de Sabat și puneți-o în practică împreună cu întreaga familie.

Prezintă-i copilului tău câteva scenarii în care ar putea alege să fie bun. De exemplu: „Cum ar arăta o inimă bună atunci când mami sau tati împăturesc rufele/fac patul/duc gunoiul? Cum ai putea să fii bun cu bunicii tăi?” Rugați-L pe Dumnezeu să îl ajute pe copil să aibă o inimă bună!

Construiți o cursă cu obstacole (în interior sau în exterior) pentru finalizarea căreia copilul ar avea nevoie de ajutorul vostru. Parcurgeți traseul împreună, ținând copilul de mână. Vorbiți despre cum Rut a urmat-o pe Naomi și a ajutat-o pe drumul de întoarcere spre Betleem.

Confecționează o inimioară „bună” din hârtie roșie. Decoreaz-o împreună cu copilul folosind pietricele decorative sau sclipici. Lipește un ac de siguranță pe spate și prinde-o de hainele copilului tău ori de câte ori îl vezi făcând un gest frumos pentru altcineva. Spune: „Îmi place inima ta bună!”

În fiecare seară, înainte de culcare, laudă-ți copilul pentru un gest prin care a arătat o inimă bună în ziua respectivă. Spune-i cât de mult se bucură inima ta și inima lui Dumnezeu atunci când are grijă de cei din jur. Rugați-vă împreună și cereți-I lui Dumnezeu să vină în inima copilului!

„Încotro vei merge tu, voi merge și eu; unde vei locui tu, voi locui și eu; poporul tău va fi poporul meu și Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu” (Rut 1:16). Poate că ai auzit acest discurs celebru de nenumărate ori, dar te-ai oprit vreodată să te gândești la forța și determinarea uimitoare din spatele acestor cuvinte?

Nu doar prietenia a atras-o pe Rut la Naomi. Rut a fost convinsă de dragoste – dragostea lui Dumnezeu. Ea nu își sacrifica viața de acasă din bunătate, ci revendica singura viață care merita să fie trăită – o viață de dragoste cu Dumnezeu.

Putem presupune că Rut a întrezărit dragostea lui Dumnezeu prin numeroasele gesturi de bunătate și fapte de iubire ale lui Naomi. În mod similar, bunătatea iubitoare de care dai dovadă ca părinte și prieten poate fi o mărturie puternică. Răbdarea ta, timpul investit, urechea atentă și mâinile care ajută reprezintă o modalitate de slujire. Ellen White spune: „Căldura adevăratei prietenii [...] este o pregustare a bucuriilor cerului” (Căminul adventist, p. 106).

Înainte să te grăbești să suni un prieten sau să petreci timp cu un copil, oprește-te o clipă și stai în prezența celui mai bun prieten al tău – Isus. Dragostea Lui este cea care atrage și inspiră. Lasă-L să te umple cu bunătatea, mila, blândețea și grija Sa – până când acestea izvorăsc din tine. Doar atunci putem să atingem cu adevărat inimile celor din jur.

Naomi a condus-o pe Rut să facă parte din familia lui Dumnezeu – ba mai mult, aceasta a fost inclusă în arborele genealogic al lui Isus. Dumnezeu vrea să te folosească și pe tine pentru a ajunge la oameni speciali. De ce nu-L întrebi chiar astăzi la cine și cum?