Promisiuni nerespectate

Israeliții au tremurat când L-au auzit pe Dumnezeu rostind Legea Lui, Cele Zece Porunci. S-au speriat când au văzut fulgerele strălucitoare, au auzit tunetele puternice și au observat norul negru, focul și fumul de pe vârful muntelui Sinai. Oamenii s-au îndepărtat de munte. Ce i-au spus lui Moise? Exodul 20:19

Moise le-a explicat că Dumnezeu le arătase puterea Lui cea mare pentru a-i ajuta să-și aducă aminte să asculte. Le-a spus să nu le fie frică de Dumnezeu, apoi el a urcat pe munte și a intrat în norul cel negru ca să vorbească iarăși cu Dumnezeu. Dumnezeu i-a spus lui Moise mai multe despre însemnătatea Celor Zece Porunci și i-a dat mai multe reguli pentru popor. Fiecare dintre acele reguli explica mai bine Cele Zece Porunci. Dumnezeu i-a mai spus lui Moise ce aveau să pățească oamenii care nu vor respecta regulile.

Moise L-a ascultat cu atenție pe Dumnezeu și a scris totul într-o carte. Nu voia să uite nimic din ce zisese Dumnezeu. Apoi, el a coborât de pe munte și le-a citit israeliților cartea. Când a terminat de citit, ce a zis poporul? Exodul 24:7

Mai târziu, Dumnezeu l-a chemat iarăși pe Moise pe munte. De data aceasta urma să fie plecat foarte mult timp, așa că Moise l-a rugat pe Aaron să aibă grijă de popor. Aaron avea să fie conducătorul israeliților până urma să se întoarcă Moise.

Moise urcase pe muntele Sinai cu Iosua, ajutorul lui, ca să vorbească iarăși cu Dumnezeu, și îl lăsase pe fratele lui, Aaron, să aibă grijă de israeliți. Oamenii nu îl puteau vedea pe Moise, dar puteau vedea strălucirea slavei lui Dumnezeu ca un foc, pe vârful muntelui. Când a terminat de vorbit, Dumnezeu i-a dat lui Moise ceva foarte special. Ce anume? Exodul 24:12; Exodul 31:18

Îți dai seama cât de importante sunt Cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu? Mai întâi, Dumnezeu le-a rostit cu gura Lui, apoi le-a scris cu degetul Lui pe piatră. Prin aceasta, Dumnezeu demonstra că Legea Lui va dura pentru totdeauna și că fiecare om trebuie să o respecte.

Israeliții Îi promiseseră lui Dumnezeu că vor asculta, nu-i așa? A fost o alegere corectă, dar ei încă mai aveau multe de învățat. În timp ce Moise era plecat, poporul îl aștepta să se întoarcă. Israeliții știau că el era pe munte și puteau vedea slava lui Dumnezeu acolo. Totuși le venea foarte greu să aștepte.

Le-a fost greu să se încreadă în Dumnezeu pentru că nu Îl puteau vedea. Ei se obișnuiseră să vadă idolii din Egipt și voiau să Îl poată vedea pe Dumnezeul lor. Se bazaseră pe Moise să îi încurajeze să creadă în Dumnezeu. Dar acum, Moise nu mai era. Au așteptat zi după zi, săptămână după săptămână, și Moise tot nu se întorcea.

Au trecut câteva săptămâni, iar israeliții se săturaseră să-l aștepte pe Moise. Lipsea de aproape 40 de zile. În loc să se gândească la Legea lui Dumnezeu și să ceară ajutorul Lui ca să-și poată ține promisiunea, ei L-au uitat repede pe Dumnezeu și Legea Sa. Erau nerăbdători să plece de la muntele Sinai. Nu le mai păsa dacă se întorceau în Egipt sau mergeau mai departe spre Canaan.

Pentru că Moise nu era acolo, ei au hotărât să-și facă un dumnezeu care să-i conducă. O mare mulțime de oameni s-a dus la cortul lui Aaron. Ce au spus oamenii? Exodul 32:1 Ei uitaseră a doua poruncă, ce spunea să nu-și facă idoli, nu-i așa? Aaron ar fi trebuit să spună „Nu!” imediat, dar i-a fost frică de popor. El voia să fie simpatizat și plăcut de oameni, așa că s-a hotărât să le facă pe plac.

Când Aaron le-a cerut să îi aducă cerceii lor de aur, israeliții s-au conformat. Știi ce a făcut Aaron după aceea? A realizat un idol din tot acel aur. Semăna cu un vițel, exact ca idolii pe care israeliții îi văzuseră în Egipt. Oamenilor le-a plăcut idolul și au spus:
— Israel, acesta este dumnezeul nostru care ne-a scos din țara Egiptului! Când a văzut că poporul era încântat de idol, Aaron a zis:
— Mâine va fi o sărbătoare în cinstea domnului!
Cât de trist este faptul că poporul nu și-a ținut promisiunea de a asculta de Dumnezeu!

A doua zi, după ce Aaron a făcut idolul, poporul s-a trezit devreme. I-au adus daruri vițelului de aur și i s-au închinat. Apoi a avut loc o petrecere sălbatică. Ce gălăgie era în timp ce poporul dansa, striga și cânta! Nu era nimic care să semene cu închinarea sfântă și plină de respect la adevăratul Dumnezeu.

Dumnezeu știa ce se întâmpla. Cât de trist trebuie să fi fost! Ce i-a spus lui Moise? Exodul 32:7,8 Imediat, Moise L-a rugat pe Dumnezeu să le ierte israeliților păcatul îngrozitor. Apoi, el a început să coboare de pe munte, ducând cu el cele două table de piatră pe care Dumnezeu scrisese Cele Zece Porunci. S-a întâlnit cu Iosua, ajutorul lui, și, împreună, au mers înspre tabăra israeliților.

Dintr-odată, Iosua a auzit un zgomot ciudat. El era soldat, așa că primul lui gând a fost că era război. Dar chiar să fie război? O, nu! Era ceva mai rău. Ce i-a spus Moise lui Iosua? Vers. 18 Cum era de așteptat, pe măsură ce se apropiau i-au văzut pe oameni strigând, dansând și închinându-se la vițelul de aur. Moise s-a supărat atât de tare că israeliții își uitaseră promisiunea de a asculta de Legea lui Dumnezeu, încât a făcut un lucru neașteptat. Știi ce anume? Vom descoperi mâine.

În timp ce intrau în tabăra israeliților, Moise și Iosua au văzut un lucru îngrozitor. Poporul se închina la un idol de aur ce semăna cu un vițel. Oamenii strigau și cântau, dansau și petreceau ca egiptenii cei păgâni.

Moise s-a îngrozit. Tocmai petrecuse 40 de zile vorbind cu Dumnezeu. Nu a putut suporta să vadă atâta răutate, atâta neascultare. Ce a făcut el? Exodul 32:19,20 Moise era foarte supărat că Dumnezeu fusese dezonorat în modul acela. A ridicat tablele de piatră pe care Dumnezeu scrisese Legea Lui sfântă și le-a aruncat la pământ. Pietrele s-au spart în bucăți pe loc, arătând că poporul nu-și ținuse promisiunea de a asculta de Legea sfântă a lui Dumnezeu.

Apoi, Moise s-a dus în tabără. A trecut pe lângă acei oameni care strigau și dansau, le-a smuls idolul și l-a ars în foc. Apoi l-a transformat într-o pulbere, pe care a vărsat-o într-un râu ce ieșea dintr-o stâncă și i-a pus pe oameni să o bea. Crezi că acest lucru i-a ajutat să vadă că idolul lor nu avea nicio putere?

Când Moise l-a întrebat sever pe Aaron de ce a permis să se întâmple un asemenea lucru, Aaron a căutat scuze și a mințit. Dar pretextele lui nu i-au schimbat cu nimic păcatul. El era cel mai vinovat, pentru că era conducător și știa mai multe. De asemenea, el îi încurajase și pe alții la păcat. Cât de atenți trebuie să fim, pentru a fi un bun exemplu pentru alții!

Lui Aaron îi părea foarte rău pentru păcatul lui teribil, și Dumnezeu l-a iertat. Dar ceva trebuia făcut ca să se oprească nenorocirea care începuse să se desfășoare.

Moise a stat la intrarea în tabără. Ce a spus? Exodul 32:26 Multora le părea rău că se închinaseră la idol și au trecut în partea stângă a lui Moise. Alții, inclusiv seminția lui Levi, nu se închinaseră la idol. Ei au stat la dreapta lui Moise. Însă oamenii cărora nu le părea rău trebuiau pedepsiți imediat, altfel, mai târziu ar fi cauzat mai multe probleme. Așa că Moise a spus că ei trebuiau să moară în acea zi.

Următoarea zi, Moise le-a spus israeliților că, deși păcatul lor era foarte grav, el va merge să discute cu Dumnezeu și să se roage pentru ei. Exodul 32:30 Ceva mai târziu, Dumnezeu i-a cerut lui Moise să urce iarăși pe munte și să aducă alte două table de piatră. Apoi, El a scris din nou Cele Zece Porunci chiar cu degetul Lui.

Când s-a întors în tabără, Moise i-a găsit pe oameni așteptându- l cu răbdare. Ei nu se mai închinaseră la idol, ci își aduseseră aminte să asculte de Dumnezeu. Când l-au văzut pe Moise, israeliții au observat că fața îi strălucea de o lumină puternică – o lumină de la slava lui Dumnezeu.

Dacă am făcut ceva greșit, să-I spunem lui Dumnezeu că ne pare rău. Și să-L rugăm să ne ajute să facem mereu ce e bine.

Este important să ascultăm de Dumnezeu? Israeliții s-au închinat la un vițel de aur. Ce alți „dumnezei” mai există? De ce a făcut Aaron un idol când știa că nu era bine?

Ar trebui să facem ceva greșit pentru că ne e teamă de alții? Ar trebui să facem ce e bine, indiferent ce ni s-ar putea întâmpla? Vom fi fericiți și în siguranță dacă ascultăm de Dumnezeu?

Avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu ca să ascultăm?

Ajutată de poliţie (III). Seria Micuța Amy: India (III). De Amy Sherrard

Împreună cu micuța Amy, Mami făcuse ultimele cumpărături. Vaporul lor urma să plece în după-amiaza aceea și Mami știa că trebuiau să fie acolo la timp. Tati se ocupase deja de bagajele mari. Mami nu avea cu ea decât două cufere, adică un fel de genți de lemn, și pe micuța Amy și știa ce tramvai le va duce în locul în care le aștepta vasul.

Mami s-a așezat pe partea dreaptă ca să urce în tramvai. Dar nu era niciun tramvai. Mami a continuat să aștepte, însă nu venea niciunul. Minutele se scurgeau și se făcea târziu. Nici măcar un taxi nu trecea. Mami nu putea face nimic decât să aștepte și să-L roage pe Dumnezeu să le ajute. Ea știa că El era singurul care le putea ajuta să ajungă la vapor la timp.

Minutele treceau unul după altul. Mai era doar o jumătate de oră până ce fiecare pasager trebuia să fie pe vapor. Mami și Amy știau că, dacă nu ajungeau acolo la timp, vasul pleca fără ele. Asemenea vapoare mari nu îi așteptau niciodată pe pasagerii întârziați. Apoi a trecut pe acolo un polițist. Mami era sigură că îngerul ei păzitor îl trimisese.
— Așteptați pe cineva? întrebă polițistul.
— Nu, aștept tramvaiul care ne duce în port, îi spuse Mami.
— De ce mergeți în port? întrebă el. Mami îi explică că soțul ei împreună cu ceilalți misionari o așteptau acolo și că vasul lor urma să plece în foarte scurt timp.
— Sunt doar două tramvaie care merg în acel port în fiecare zi, îi spuse polițistul. Primul s-a dus deja și va veni curând înapoi. Al doilea tramvai nu va pleca decât după-amiază. Dar atunci ar fi fost prea târziu ca să ajungă la vapor.

Chiar când polițistul termina de explicat, au văzut cum primul tramvai se întorcea din port. Cât de mult își dorea Mami să fie cel care mergea în port! Dar nu era. Iar timpul zbura. Ce să facă? Știa că ceilalți misionari o așteptau. Poate chiar văzuseră primul tramvai venind și au fost foarte îngrijorați că ea și micuța Amy nu se aflau în el.

Mami se gândea la multe în timp ce privea tramvaiul apropiindu-se din ce în ce mai mult. Știa că doar Dumnezeu putea să le ajute să ajungă în port înainte să fie prea târziu. Deodată, polițistul a ieșit în stradă și a ridicat mâna ca tramvaiul să se oprească. Vatmanul trebuie să se fi întrebat de ce, dar s-a supus și a frânat. Mami continua să se roage. Nu voia decât să ajungă la timp la Tati și pe vapor.