Isus face din nou ordine în Templu
Text de memorat
„Pe cine dă cu bucurie, îl iubește Dumnezeu.” (2 Corinteni 9:7)
Luni, a doua zi după intrarea în Ierusalim călare pe un mânz, Isus a venit la templul din Ierusalim. Templul era casa lui Dumnezeu, unde oamenii din toată lumea puteau veni să se roage și să se închine lui Dumnezeu. Isaia 56:6,7
Dar ce a văzut Isus când a intrat în templu? Se rugau oamenii și Îi aduceau laude lui Dumnezeu? Nu. Erau mulți viței, oi și porumbei, care făceau mult zgomot. Dar și mai rău decât atât era zgomotul cumplit pe care îl făceau oamenii.
Mulți oameni aduceau animale să le vândă în templu. De ce? Deoarece mulți închinători veneau de departe și nu puteau aduce cu ei animalele de jertfă. Vânzătorii din templu doreau să câștige mulți bani. Așa că vânzătorii și cumpărătorii se înfuriau și se certau. Până și preoții și fariseii se certau și îi înșelau pe oameni.
Când a văzut ce se întâmpla în templu, Isus S-a întristat. Oamenii transformaseră casa de închinare a Tatălui Său într-un loc unde hoții și tâlharii furau. Locul arăta mai degrabă ca un mare târg de animale decât ca o casă de rugăciune.
Când Își începuse lucrarea, cu trei ani mai devreme, Isus făcuse ordine în templu și eliminase toate aceste lucruri. Oare va trebui să mai facă ordine încă o dată?
Dar ce a văzut Isus când a intrat în templu? Se rugau oamenii și Îi aduceau laude lui Dumnezeu? Nu. Erau mulți viței, oi și porumbei, care făceau mult zgomot. Dar și mai rău decât atât era zgomotul cumplit pe care îl făceau oamenii.
Mulți oameni aduceau animale să le vândă în templu. De ce? Deoarece mulți închinători veneau de departe și nu puteau aduce cu ei animalele de jertfă. Vânzătorii din templu doreau să câștige mulți bani. Așa că vânzătorii și cumpărătorii se înfuriau și se certau. Până și preoții și fariseii se certau și îi înșelau pe oameni.
Când a văzut ce se întâmpla în templu, Isus S-a întristat. Oamenii transformaseră casa de închinare a Tatălui Său într-un loc unde hoții și tâlharii furau. Locul arăta mai degrabă ca un mare târg de animale decât ca o casă de rugăciune.
Când Își începuse lucrarea, cu trei ani mai devreme, Isus făcuse ordine în templu și eliminase toate aceste lucruri. Oare va trebui să mai facă ordine încă o dată?
De ce vindeau oamenii animale în templu? De Paște, oamenii trebuiau să-I aducă Domnului un animal ca jertfă. Jertfele arătau că, într-o zi, Cineva perfect va ierta toate greșelile oamenilor.
Dar preoții egoiști erau mai interesați să primească mai mulți bani decât să-i învețe pe oameni ce era corect. Așa că oamenii, în loc să-și mărturisească în umilință păcatele și să aleagă să asculte de Dumnezeu, aduceau și mai multe animale, crezând că acest lucru Îi plăcea lui Dumnezeu. Dar ce dorea Dumnezeu cu adevărat? 1 Samuel 15:22
Isus a înțeles că trebuia să facă ceva. El era Mesia și trebuia să pună capăt dezordinii din templu. Stătea în picioare pe treptele templului și Se uita cu severitate la oamenii răi. Slava lui Dumnezeu strălucea pe fața Lui și arăta ca un Împărat venit din cer.
Curând toate privirile s-au îndreptat spre Isus. Preoții și fariseii, vânzătorii de animale și schimbătorii de bani, vinovați, căutau să stea cât mai departe de Isus. Ei stăteau tăcuți și plini de teamă privind la Isus. Ce avea El de gând să facă?
În cele din urmă, Isus a spus cu voce puternică, asemenea unei trompete: „Este scris: «Casa Mea se va chema o casă de rugăciune». Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari” (sau „un cuib de infractori”, BVA). „Luați aceste lucruri de aici!”
Dar preoții egoiști erau mai interesați să primească mai mulți bani decât să-i învețe pe oameni ce era corect. Așa că oamenii, în loc să-și mărturisească în umilință păcatele și să aleagă să asculte de Dumnezeu, aduceau și mai multe animale, crezând că acest lucru Îi plăcea lui Dumnezeu. Dar ce dorea Dumnezeu cu adevărat? 1 Samuel 15:22
Isus a înțeles că trebuia să facă ceva. El era Mesia și trebuia să pună capăt dezordinii din templu. Stătea în picioare pe treptele templului și Se uita cu severitate la oamenii răi. Slava lui Dumnezeu strălucea pe fața Lui și arăta ca un Împărat venit din cer.
Curând toate privirile s-au îndreptat spre Isus. Preoții și fariseii, vânzătorii de animale și schimbătorii de bani, vinovați, căutau să stea cât mai departe de Isus. Ei stăteau tăcuți și plini de teamă privind la Isus. Ce avea El de gând să facă?
În cele din urmă, Isus a spus cu voce puternică, asemenea unei trompete: „Este scris: «Casa Mea se va chema o casă de rugăciune». Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari” (sau „un cuib de infractori”, BVA). „Luați aceste lucruri de aici!”
Preoții, fariseii, vânzătorii de animale și schimbătorii de bani – toți acești oameni vinovați – erau îngroziți. Isus tocmai poruncise: „Luați aceste lucruri de aici!” Imediat, toți au alergat afară din templu, luându- și lucrurile cu ei.
Au plecat toți oamenii de lângă Isus? Matei 21:14 Mulți oameni care aveau nevoie de ajutorul lui Isus au rămas în templu și curând Isus i-a vindecat pe bolnavi și i-a binecuvântat pe copii. Acești oameni fericiți Îl iubeau pe Isus și Îi cântau la fel ca în ziua de dinainte, când El călărise un mânz: „Osana, Fiul lui David!” „Binecuvântat este Împăratul care vine în Numele Domnului!”
Încet, cei care fugiseră din templu s-au întors. Acum priveau uimiți și tăcuți la Isus. Ei Îl vedeau deschizând ochii orbilor. Îl vedeau cum îi face pe ologi să alerge și să sară. Îi vedeau pe copii dormind pe genunchii Săi. Templul s-a umplut de oameni care Îl slăveau pe Isus. Copiii fluturau ramuri de palmier și cântau cel mai tare.
Preoții erau mânioși. Ei susțineau că cei mici erau ființe fără importanță. Preoții încercau să-i facă pe copii să tacă, dar ei continuau să cânte. Apoi ce au făcut preoții? Matei 21:15,16
Conducătorii evrei ar fi trebuit să fie primii care să-I aducă laude lui Isus, dar ei nu au făcut acest lucru, așa că Dumnezeu a ales copiii să-I aducă laude. Îi place lui Isus să audă cântările tale de laudă la adresa Lui?
Au plecat toți oamenii de lângă Isus? Matei 21:14 Mulți oameni care aveau nevoie de ajutorul lui Isus au rămas în templu și curând Isus i-a vindecat pe bolnavi și i-a binecuvântat pe copii. Acești oameni fericiți Îl iubeau pe Isus și Îi cântau la fel ca în ziua de dinainte, când El călărise un mânz: „Osana, Fiul lui David!” „Binecuvântat este Împăratul care vine în Numele Domnului!”
Încet, cei care fugiseră din templu s-au întors. Acum priveau uimiți și tăcuți la Isus. Ei Îl vedeau deschizând ochii orbilor. Îl vedeau cum îi face pe ologi să alerge și să sară. Îi vedeau pe copii dormind pe genunchii Săi. Templul s-a umplut de oameni care Îl slăveau pe Isus. Copiii fluturau ramuri de palmier și cântau cel mai tare.
Preoții erau mânioși. Ei susțineau că cei mici erau ființe fără importanță. Preoții încercau să-i facă pe copii să tacă, dar ei continuau să cânte. Apoi ce au făcut preoții? Matei 21:15,16
Conducătorii evrei ar fi trebuit să fie primii care să-I aducă laude lui Isus, dar ei nu au făcut acest lucru, așa că Dumnezeu a ales copiii să-I aducă laude. Îi place lui Isus să audă cântările tale de laudă la adresa Lui?
Marți, Isus a venit din nou la templu și a vorbit cu preoții și conducătorii. El știa că ei plănuiseră să-L omoare și voia să-i avertizeze să nu comită un asemenea păcat. Așa că le-a spus această povestire.
Un om a sădit o vie minunată, a împrejmuit-o cu un gard, pentru a fi în siguranță. Apoi a găsit niște oameni care să-i îngrijească via, în timp ce el a plecat într-o călătorie. Când strugurii s-au copt, proprietarul a trimis un servitor să-i aducă câțiva struguri. Dar oamenii care aveau grijă de vie l-au bătut.
Proprietarul a mai trimis un servitor. Dar oamenii care îngrijeau via au aruncat cu pietre după el și l-au trimis cu mâna goală. Astfel proprietarul a trimis mai mulți servitori să-i aducă struguri. Ce s-a întâmplat cu ei? Marcu 12:5
În sfârșit, proprietarul l-a trimis pe singurul lui fiu. Ce au făcut oamenii aceia răi cu el? Matei 21:6-8 Acum Isus i-a întrebat pe preoți și pe conducători: „Ce le va face proprietarul viei acestor oameni?” Ce au răspuns ei? Matei 21:41
Deodată, preoții și conducătorii și-au dat seama că povestirea lui Isus era de fapt despre ei, pentru că ei nu Îl primeau pe Isus, la fel cum părinții lor nu îi primiseră pe profeți.
Un om a sădit o vie minunată, a împrejmuit-o cu un gard, pentru a fi în siguranță. Apoi a găsit niște oameni care să-i îngrijească via, în timp ce el a plecat într-o călătorie. Când strugurii s-au copt, proprietarul a trimis un servitor să-i aducă câțiva struguri. Dar oamenii care aveau grijă de vie l-au bătut.
Proprietarul a mai trimis un servitor. Dar oamenii care îngrijeau via au aruncat cu pietre după el și l-au trimis cu mâna goală. Astfel proprietarul a trimis mai mulți servitori să-i aducă struguri. Ce s-a întâmplat cu ei? Marcu 12:5
În sfârșit, proprietarul l-a trimis pe singurul lui fiu. Ce au făcut oamenii aceia răi cu el? Matei 21:6-8 Acum Isus i-a întrebat pe preoți și pe conducători: „Ce le va face proprietarul viei acestor oameni?” Ce au răspuns ei? Matei 21:41
Deodată, preoții și conducătorii și-au dat seama că povestirea lui Isus era de fapt despre ei, pentru că ei nu Îl primeau pe Isus, la fel cum părinții lor nu îi primiseră pe profeți.
După ce le-a spus conducătorilor povestirea despre vie, Isus le-a adus aminte de o situație de pe vremea când construiau evreii templul.
A fost adusă o piatră uriașă pe șantierul templului. Dar constructorilor nu le plăcea această piatră și nu au folosit-o. Multă vreme, piatra a zăcut pe jos. Lucrătorii ar fi dorit ca această piatră să nu le mai stea în cale.
Într-o zi, constructorii aveau nevoie de o piatră deosebită pentru colțul fundației templului. Ea trebuia să fie mai mare și mai robustă decât alte pietre, deoarece trebuia să suporte mai multă greutate. Aceasta avea să fie cea mai importantă piatră din întreaga construcție a templului.
Constructorii au încercat mai multe pietre pe care le credeau bune, dar toate s-au făcut bucăți. În cele din urmă, lucrătorii și-au adus aminte de piatra aceea mare, nedorită de atât de multă vreme. Putea fi ea piatra potrivită pentru acel loc deosebit? Au încercat-o și cu siguranță aceasta era piatra de care aveau nevoie.
Piatra de colț este asemenea lui Isus. Multor oameni nu le place de Isus, dar El este singura Ființă care are putere să poarte păcatele întregii lumi. El nu a ascultat niciodată de propunerile lui Satana și ne va ajuta întotdeauna. Evrei 4:15,16
A fost adusă o piatră uriașă pe șantierul templului. Dar constructorilor nu le plăcea această piatră și nu au folosit-o. Multă vreme, piatra a zăcut pe jos. Lucrătorii ar fi dorit ca această piatră să nu le mai stea în cale.
Într-o zi, constructorii aveau nevoie de o piatră deosebită pentru colțul fundației templului. Ea trebuia să fie mai mare și mai robustă decât alte pietre, deoarece trebuia să suporte mai multă greutate. Aceasta avea să fie cea mai importantă piatră din întreaga construcție a templului.
Constructorii au încercat mai multe pietre pe care le credeau bune, dar toate s-au făcut bucăți. În cele din urmă, lucrătorii și-au adus aminte de piatra aceea mare, nedorită de atât de multă vreme. Putea fi ea piatra potrivită pentru acel loc deosebit? Au încercat-o și cu siguranță aceasta era piatra de care aveau nevoie.
Piatra de colț este asemenea lui Isus. Multor oameni nu le place de Isus, dar El este singura Ființă care are putere să poarte păcatele întregii lumi. El nu a ascultat niciodată de propunerile lui Satana și ne va ajuta întotdeauna. Evrei 4:15,16
Isus și ucenicii Lui stăteau în templu. Ei se uitau la oamenii care puneau bani la cutia cu donații. Mulți oameni bogați îmbrăcați în haine bune aduceau mulți bani pentru preoți. Ei își vărsau cu mândrie monedele în această ladă, în speranța că cineva aude și vede cât de mulți bani aduceau.
În timp ce privea, Isus S-a întristat. El știa că acești oameni aveau încă foarte mulți bani acasă. Ei își aduceau banii pentru că doreau ca oamenii să afle cât de mult Îl iubeau pe Dumnezeu.
După aceea, Isus a văzut o femeie săracă, rămasă fără soț, apropiindu- se încet de lada cu donații. Se temea să nu o vadă cineva. S-a uitat la cei doi bănuți din mâna ei. Darul ei părea foarte mic, în comparație cu darurile bogate pe care toți oamenii înstăriți le aduceau. Ea Îl iubea pe Dumnezeu foarte mult și dorea să-I ofere și ea un dar mare. Dar nu mai avea alți bani, iar cele două monede erau tot ce avea.
În cele din urmă s-a apropiat și a pus repede cei doi bănuți în cutie, întorcându-se să plece în grabă. În timp ce ieșea, L-a văzut pe Isus zâmbindu-i și a auzit ce le-a spus El ucenicilor Lui. Luca 21:3,4
Acum femeia era fericită. Știa că lui Isus i-a plăcut darul ei și Îl iubea cu toată inima. Și darurile noastre sunt plăcute lui Isus atunci când Îl iubim. Când Îl iubim pe Isus, este ușor să Îi aducem daruri?
În timp ce privea, Isus S-a întristat. El știa că acești oameni aveau încă foarte mulți bani acasă. Ei își aduceau banii pentru că doreau ca oamenii să afle cât de mult Îl iubeau pe Dumnezeu.
După aceea, Isus a văzut o femeie săracă, rămasă fără soț, apropiindu- se încet de lada cu donații. Se temea să nu o vadă cineva. S-a uitat la cei doi bănuți din mâna ei. Darul ei părea foarte mic, în comparație cu darurile bogate pe care toți oamenii înstăriți le aduceau. Ea Îl iubea pe Dumnezeu foarte mult și dorea să-I ofere și ea un dar mare. Dar nu mai avea alți bani, iar cele două monede erau tot ce avea.
În cele din urmă s-a apropiat și a pus repede cei doi bănuți în cutie, întorcându-se să plece în grabă. În timp ce ieșea, L-a văzut pe Isus zâmbindu-i și a auzit ce le-a spus El ucenicilor Lui. Luca 21:3,4
Acum femeia era fericită. Știa că lui Isus i-a plăcut darul ei și Îl iubea cu toată inima. Și darurile noastre sunt plăcute lui Isus atunci când Îl iubim. Când Îl iubim pe Isus, este ușor să Îi aducem daruri?
Isus a făcut ordine în templu. Poate El curăța și inima noastră? Ce o poate murdări?
Cum poți da dovadă de respect în casa lui Dumnezeu? Poate Isus să ne ierte păcatele? Altcineva ar putea să ne ierte și să ne ajute să ascultăm?
Când Îl iubim pe Isus e ușor să-I aducem daruri? Ce altceva I-am mai putea oferi lui Isus?
Cum poți da dovadă de respect în casa lui Dumnezeu? Poate Isus să ne ierte păcatele? Altcineva ar putea să ne ierte și să ne ajute să ascultăm?
Când Îl iubim pe Isus e ușor să-I aducem daruri? Ce altceva I-am mai putea oferi lui Isus?
Mesagerul special al lui Dumnezeu (15). De Amy Sherrard
Era ora mesei și Ellen White se uita la mâncarea din fața ei, dar nu-i era foame. Ea obișnuise să mănânce multă carne, prăjeli, pâine albă, deserturi bogate și alte alimente care nu erau sănătoase. Acum însă aceste lucruri nu se mai aflau pe masa ei. De ce oare?
Ca mulți alții, Ellen White consumase mâncare despre care mulți oameni credeau că era bună, dar, în realitate, aceasta aducea slăbiciune și o sănătate șubredă. James și Ellen White, asemenea altor lucrători pentru Isus, erau adesea bolnavi. Unii dintre ei au și murit. Ei nu știau ce spune Biblia despre sănătate. Ellen White a fost probabil foarte surprinsă când Isus i-a dat o viziune în care i-a spus care erau alimentele nesănătoase pentru ei și care erau cele care le dădeau sănătate și putere.
„Cum aș putea să am putere dacă nu mai mănânc carne?” s-a întrebat Ellen. Dar ea și soțul ei s-au hotărât să asculte de Isus și imediat au schimbat felul de alimente pe care să le consume.
În timp ce stătea la masă în prima zi după această decizie, Ellen White a luat încă o decizie înțeleaptă. „Stomacule”, a spus ea ca pentru sine, „dacă nu îți place această mâncare, ai să aștepți până când o să-ți placă.” Apoi a împins ușor scaunul de la masă și s-a ridicat să plece. Sigur, stomacul ei nu putea să gândească, dar trebuia să primească ceea ce i se oferea. Așa că, de data aceea, stomacul nu a primit decât apă.
Când a venit din nou ora mesei, Ellen s-a așezat pe scaun. Din nou, stomacul ei a spus: „Iac!” în timp ce Ellen se uita la mâncarea pusă pe masă. Și din nou Ellen i-a spus stomacului ei: „Stomacule, dacă nu îți place această mâncare, nu ai decât să aștepți până când o să îți placă.” După aceea a plecat liniștită de la masă. Din nou, stomacul nu a primit decât apă până la următoarea masă.
Până la urmă, stomacul a început să flămânzească și, crezi sau nu, Ellen a procedat fix la fel și când s-a așezat la cea de-a treia masă. A ales să-i spună stomacului ei ce să facă și nu invers, adică să își lase stomacul să îi spună el ce să facă ea. Mintea – nu stomacul nostru – știe ce este bun și ce nu este bun pentru noi.
Când a venit a patra masă, stomacul lui Ellen era foarte flămând. De data aceasta, mâncarea părea bună și avea și gust bun. Cu ajutorul lui Isus, Ellen White a câștigat lupta. Începând de atunci, ea s-a bucurat de fructe delicioase, grâu integral, zarzavaturi și legume, nuci și semințe, pe care Isus le-a făcut ca să ne redea sănătatea.
Curând după aceea, Ellen White a povestit viziunea de la Isus despre sănătate. Cei care au ales să se hrănească după modelul arătat de Isus au avut curând o sănătate mai bună. Cele mai multe lucruri pe care le-a scris ea despre sănătate se află în cărțile pe care le putem citi și noi cu ușurință. Te bucuri și tu că Isus vrea să fim sănătoși?
Ce i-a spus Isus lui Ellen despre sănătate? I-a spus că noi trebuie să mâncăm hrană de calitate, care se obține din plante, și să bem multă apă. Avem nevoie de exercițiu fizic, de lumina soarelui, de aer proaspăt și de odihnă. Noi nu trebuie să consumăm niciodată tutun, alcool, droguri sau orice lucru care ne-ar putea îmbolnăvi mintea și corpul. Să ne aducem aminte că Isus ne iubește! De aceea ne-a spus ce este mai bine pentru noi. Dacă ascultăm întotdeauna ce spune El, vom fi fericiți.
Era ora mesei și Ellen White se uita la mâncarea din fața ei, dar nu-i era foame. Ea obișnuise să mănânce multă carne, prăjeli, pâine albă, deserturi bogate și alte alimente care nu erau sănătoase. Acum însă aceste lucruri nu se mai aflau pe masa ei. De ce oare?
Ca mulți alții, Ellen White consumase mâncare despre care mulți oameni credeau că era bună, dar, în realitate, aceasta aducea slăbiciune și o sănătate șubredă. James și Ellen White, asemenea altor lucrători pentru Isus, erau adesea bolnavi. Unii dintre ei au și murit. Ei nu știau ce spune Biblia despre sănătate. Ellen White a fost probabil foarte surprinsă când Isus i-a dat o viziune în care i-a spus care erau alimentele nesănătoase pentru ei și care erau cele care le dădeau sănătate și putere.
„Cum aș putea să am putere dacă nu mai mănânc carne?” s-a întrebat Ellen. Dar ea și soțul ei s-au hotărât să asculte de Isus și imediat au schimbat felul de alimente pe care să le consume.
În timp ce stătea la masă în prima zi după această decizie, Ellen White a luat încă o decizie înțeleaptă. „Stomacule”, a spus ea ca pentru sine, „dacă nu îți place această mâncare, ai să aștepți până când o să-ți placă.” Apoi a împins ușor scaunul de la masă și s-a ridicat să plece. Sigur, stomacul ei nu putea să gândească, dar trebuia să primească ceea ce i se oferea. Așa că, de data aceea, stomacul nu a primit decât apă.
Când a venit din nou ora mesei, Ellen s-a așezat pe scaun. Din nou, stomacul ei a spus: „Iac!” în timp ce Ellen se uita la mâncarea pusă pe masă. Și din nou Ellen i-a spus stomacului ei: „Stomacule, dacă nu îți place această mâncare, nu ai decât să aștepți până când o să îți placă.” După aceea a plecat liniștită de la masă. Din nou, stomacul nu a primit decât apă până la următoarea masă.
Până la urmă, stomacul a început să flămânzească și, crezi sau nu, Ellen a procedat fix la fel și când s-a așezat la cea de-a treia masă. A ales să-i spună stomacului ei ce să facă și nu invers, adică să își lase stomacul să îi spună el ce să facă ea. Mintea – nu stomacul nostru – știe ce este bun și ce nu este bun pentru noi.
Când a venit a patra masă, stomacul lui Ellen era foarte flămând. De data aceasta, mâncarea părea bună și avea și gust bun. Cu ajutorul lui Isus, Ellen White a câștigat lupta. Începând de atunci, ea s-a bucurat de fructe delicioase, grâu integral, zarzavaturi și legume, nuci și semințe, pe care Isus le-a făcut ca să ne redea sănătatea.
Curând după aceea, Ellen White a povestit viziunea de la Isus despre sănătate. Cei care au ales să se hrănească după modelul arătat de Isus au avut curând o sănătate mai bună. Cele mai multe lucruri pe care le-a scris ea despre sănătate se află în cărțile pe care le putem citi și noi cu ușurință. Te bucuri și tu că Isus vrea să fim sănătoși?
Ce i-a spus Isus lui Ellen despre sănătate? I-a spus că noi trebuie să mâncăm hrană de calitate, care se obține din plante, și să bem multă apă. Avem nevoie de exercițiu fizic, de lumina soarelui, de aer proaspăt și de odihnă. Noi nu trebuie să consumăm niciodată tutun, alcool, droguri sau orice lucru care ne-ar putea îmbolnăvi mintea și corpul. Să ne aducem aminte că Isus ne iubește! De aceea ne-a spus ce este mai bine pentru noi. Dacă ascultăm întotdeauna ce spune El, vom fi fericiți.
Studiul 2, 6-12 aprilie
