1 Iată cetele ușierilor[[fn:a]] sanctuarului. Dintre coreiți: Meșelemia[[fn:b]], fiul lui Core, dintre fiii lui Asaf.

Uşierilor. Capitolul 26 se ocupă de cele 24 de serii de uşieri sau păzitori (v. 1-19), de supraveghetorii vistieriilor sanctuarului (v. 20-28) şi de dregătorii însărcinaţi cu "treburile de afară, ca dregători şi judecători în Israel" (v. 29-32).

Asaf. Acesta nu e Asaf din cap. 25,2, care era un gherşomit (cap. 6,39-43). Coreiţii, descendenţi ai lui Core, erau leviţi gherşomiţi (Exod 6,18.21; Numeri 36,1).


2 Fiii lui Meșelemia: Zaharia, întâiul născut; Iediael, al doilea; Zebadia, al treilea; Iatniel, al patrulea;
3 Elam, al cincilea; Iohanan, al șaselea; Elioenai, al șaptelea.
4 Și Obed-Edom a avut fii: Șemaia, întâiul născut; Iozabad, al doilea; Ioah, al treilea; Sacar, al patrulea; Netanel, al cincilea;

Obed-Edom. Unul dintre păzitorii chivotului, când acesta a fost adus prima dată la Ierusalim (capitolele 15,24; 16,38). E posibil, deşi nedemonstrat, ca el să fi fost "Obed-Edom din Gat", în a cărui casă a depozitat David chivotul pentru un timp, după moartea lui Uza (cap. 13,13.14).


5 Amiel, al șaselea; Isahar, al șaptelea; Peultai, al optulea; căci Dumnezeu îl binecuvântase.

Căci Dumnezeu îl binecuvântase. Dacă, aşa cum consideră unii, acest Obed-Edom era cel "din Gat" (vezi la v. 4), atunci cuvintele acestea fac aluzie la faptul că "Domnul a binecuvântat casa lui Obed-Edom şi tot ce era al lui" (cap. 13,14). Numele fiilor lui par să constituie dovezi ale recunoştinţei lui faţă de favoarea divină. Sunt sugerate următoarele înţelesuri, deşi nu putem fi siguri în toate cazurile de simbolul sau nuanţa noţiunii: Şemaia: "Iehova a ascultat"; Iozabad: "Iehova a dat"; Ioah: "Iehova e frate"; Sacar: "răsplată"; Netaneel: "Dumnezeu a dat"; Amiel: "Dumnezeu e rudă"; Isahar: "există recompensă" sau poate "un om al recompensei"; Peultai: "răsplata lui Iehova".


6 Fiului său Șemaia i s-au născut fii, care au avut mare autoritate în casele lor părintești, pentru că erau oameni viteji[[fn:a]].
7 Fiii lui Șemaia au fost: Otni, Refael, Obed și Elzabad, Elihu și Semachia și frații lor, oameni vrednici.

Oameni viteji. Sau "oameni capabili".


8 Toți acești fii ai lui Obed-Edom, împreună cu fiii și frații lor, șaizeci și doi la număr, erau oameni puternici și destoinici în slujbă.

Putere. Sau "de destoinicie" sau "de valoare".


9 Meșelemia a avut frați și fii vrednici, în număr de optsprezece.
10 Dintre fiii lui Merari: Hosa[[xr:1]]. Fiii săi au fost: Șimri, primul (deși nu era el întâiul născut, tatăl său l-a socotit primul);

Pus căpetenie de tatăl său. Adică l-a făcut "cel mai mare" între fraţii săi, cu dreptul de a exercita autoritate asupra lor. Acesta era pe lângă drepturile care însoţeau în mod obişnuit dreptul de întâi născut (vezi The Biblical Archaeologist, vol. III, nr. 1, p. 9, 10).


11 Hilchia, al doilea; Tebalia, al treilea; Zaharia, al patrulea. Toți fiii și frații lui Hosa erau în număr de treisprezece.
12 Acestor cete de ușieri, căpitanilor și fraților lor le-au fost încredințate posturile de pază în slujba Casei DOMNULUI.
13 Au tras la sorți, după casele lor părintești, mici și mari, pentru fiecare poartă.

Au tras la sorţi. Compară cu cap. 25,8.

Mici şi mari. Posturile de uşieri au fost distribuite în familii diverse, fără să se ţină seama de vârstă.


14 Lui Șelemia i-a căzut la sorți partea de răsărit. Fiului său Zaharia, care era un sfetnic înțelept, i-a căzut la sorți partea de miazănoapte.

Sorţul ... pentru partea de răsărit. Aceasta, prima poartă amintită, era poarta de onoare, deoarece sanctuarul era orientat spre răsărit.


15 Lui Obed-Edom, partea de miazăzi; iar magaziile au rămas în paza fiilor săi.

Casa magaziilor. [Casa Asupim, KJV]. Literal, "casa adunărilor" sau "casa depozitelor". Sorţul acesta de supraveghetor al depozitului sau al vistieriei a căzut lui Obed-Edom şi fiilor lui.


16 Lui Șupim și lui Hosa le-a căzut la sorți partea de apus, cu poarta Șalechet, pe drumul care urcă: o strajă era în fața alteia.

Uşa Şalechet. Care înseamnă probabil "uşa eliminării", adică "uşa gunoaielor". S-a socotit că este uşa prin care se scoteau deşeurile din templu (vezi Neemia 3,13).

Drumul care suia sus. Probabil drumul care urca din valea Tiropoeon către poarta de vest a Templului.


17 La răsărit erau șase leviți; la miazănoapte, patru leviți; la miazăzi, patru leviți, iar la magazii, doi câte doi;

Patru la magazii, câte două în două locuri deosebite. [Către Asupim două şi două, KJV]. Aceasta ar putea însemna că erau două gărzi de fiecare parte a porţii care ducea la magazii (vezi la

v. 15).


18 spre curte[[fn:a]], la apus: patru spre drum, doi spre curte.

Mahala. [Parbar, KJV, trd. Niţ.; clădirea, trd. G. Galaction]. Sensul acestui cuvânt nu e sigur. Unii consideră că e un nume persan care înseamnă "casă de vară" sau "o clădire" în aer liber. Pare să indice o formă oarecare de construcţie pe partea vest a Templului. Acelaşi cuvânt la plural, parwarim, apare la 2 Regi 23,11 (tradus "mahala"), unde probabil indică o construcţie la intrarea de est a Templului. Pe tot parcursul relatării se vorbeşte despre Templu ca şi când exista deja, deşi încă nu era clădit. Fără îndoială că David întocmise planul privind întregul Templu şi a mers atât de departe încât a lăsat instrucţiuni privind locul unde urmau să fie aşezaţi supraveghetorii uşilor, când Templul avea să fie înălţat. A rămas în seama lui Solomon să aducă la îndeplinire aceste instrucţiuni.


19 Acestea sunt cetele ușierilor dintre fiii coreiților și dintre fiii lui Merari.

Cetele. Numărul total al uşierilor era de 24; 6 la est, 4 la nord, 8 la sud şi 6 la vest. Numărul total al gărzilor de serviciu era, fără îndoială, mult mai mare decât acesta, întrucât erau în total patru mii de "portari" sau supraveghetori ai porţilor (cap. 23,5). Cei 24 menţionaţi aici erau desigur supraveghetorii principali, care aveau în subordinea lor pe ceilalţi 4000.


20 Confrații lor[[fn:a]] leviți supravegheau vistieriile[[xr:1]] Casei lui Dumnezeu și vistieriile lucrurilor sfinte.

Vistieriilor Casei. Acestea erau probabil veniturile şi rezervele regulate ale Sanctuarului şi cuprindeau contribuţii prescrise în mod legal şi date în mod regulat, împreună cu darurile speciale (vezi Exod 30,11-16, Levitic 27; Numeri 18,16; 1 Cronici 29,7.8).

Vistieriile lucrurilor sfinte. [Lucrurilor dedicate, KJV]. Aceste vistierii cuprindeau prăzi din război, care erau dedicate Domnului (v. 26.27).


21 Dintre fiii gherșoniților ieșiți din Ladan, capii caselor părintești ale lui Ladan, gherșonitul, erau Iehieli
22 și fiii lui Iehieli: Zetam și fratele său Ioel, care răspundeau de vistieriile Casei DOMNULUI.
23 Dintre amramiți, ițehariți, hebroniți și uzieliți,

Dintre Amramiţi. Această enumerare a celor patru mari neamuri sau grupuri de familii ale lui Chehat (vezi cap. 23,12-20) constituie un fel de titlu pentru restul capitolului, care se ocupă de amramiţi (v. 24-28), iţehariţi (v. 29) şi hebroniţi (v. 30-32).


24 era[[xr:1]] Șebuel, fiul lui Gherșom, fiul lui Moise, care era mai-mare peste vistierii.

Şebuel. Bărbatul acesta era supraveghetorul principal al vistieriilor Templului.

Fiul lui Gherşom. Un exemplu de "fiu" care înseamnă un descendent îndepărtat (vezi la cap. 2,7).


25 Frații săi, ieșiți din Eliezer – al cărui fiu a fost Rehabia, al cărui fiu a fost Isaia, al cărui fiu a fost Ioram, al cărui fiu a fost Zicri, al cărui fiu a fost[[xr:1]] Șelomit[[fn:a]] –

Fraţii săi. "Fraţii" lui Şebuel erau rudele lui din familia lui Eliezer, fiul lui Moise şi frate al lui Gherşom, şi anume Rehabia, Ieşaia, etc. Scopul versetului acestuia este de a arăta obârşia lui Şelomit (v. 26). Acest Şelomit nu trebuie să fie confundat cu Şelomit gherşomitul (cap. 23,9) sau iţeharitul (cap. 23,18; 24,22).


26 erau Șelomit și frații săi, care răspundeau de toate vistieriile lucrurilor sfinte, pe care regele David, capii caselor părintești, căpitanii peste mii și sute și comandanții oștirii, le închinaseră lui Dumnezeu.

Se închinaseră. Compară cu 2 Samuel 8,11; 1 Cronici 18,11; 2 Cronici 5,1.


27 Ei le închinaseră din prada de război, în folosul Casei DOMNULUI.

Pentru întreţinerea. Este evident că David luase măsuri nu numai pentru construirea Templului, ci şi pentru întreţinerea lui ulterioară.


28 Tot ce fusese închinat de Samuel, văzătorul[[xr:1]], de Saul, fiul lui Chiș, de Abner, fiul lui Ner, de Ioab, fiul Țeruiei – toate lucrurile închinate erau în grija lui Șelomit și a fraților săi.

Samuel, văzătorul. Atunci când a devenit judecător, Samuel a câştigat o mare biruinţă asupra filistenilor (1 Samuel 7,3-13), iar aici se face referire la prăzile luate atunci. Toate lucrurile închinate. [Oricine dedicase, KJV]. Cuvintele acestea arată că exista o practică generală de a consacra Domnului o parte din prăzile de război (vezi 2 Regi 12,8).


29 Dintre ițehariți: Chenania și fiii săi au fost rânduiți pentru treburile din afara Sanctuarului, ca dregători[[xr:1]] și judecători în Israel.

Treburile din afară. Aceste treburi din afară ale leviţilor constau din răspunderi "ca dregători şi judecători". Potrivit cu cap. 23,4, 6.000 de leviţi au fost puşi deoparte pentru aceste însărcinări. Încă de pe timpul lui Moise, preoţilor li se atribuiseră sarcini de judecători (Deuteronom 17,9-12; 19,17; 21,5).


30 Dintre urmașii lui Hebron: Hașabia și frații săi, o mie șapte sute de oameni vrednici, aveau răspunderea Israelului de dincoace de Iordan, spre apus, în orice lucrare a DOMNULUI și în slujba regelui.

O mie şapte sute. Compară cifra aceasta cu cei 2.750 de supraveghetori din partea de răsărit de Iordan (v. 32). Nu se menţionează de ce era nevoie de mai mulţi supraveghetori pentru cele două seminţii şi jumătate din Palestina răsăriteană decât pentru restul seminţiilor din Palestina apuseană.

Treburile Domnului. În mod evident cuprind activităţi precum colectarea zecimilor, a banilor de răscumpărare şi a darurilor de bunăvoie ale poporului. De asemenea, ar fi putut să cuprindă şi activitatea de învăţământ religios (vezi 2 Cronici 17,7-9).


31 Căpetenia hebroniților era Ieria[[xr:1]]. În al patruzecilea an al domniei lui David, s-au făcut cercetări cu privire la ei, după spițele lor de neam și după casele lor părintești, și s-au găsit între ei la Iazer[[xr:2]], în Galaad, oameni destoinici.

Hebroniţi. Raportul se încheie cu hebroniţii, dar fără nici o menţionare a uzieliţilor (vezi v. 23). Al patruzecilea an. Compară cu cap. 29,27. Reglementările prezente au fost făcute cu puţin timp înainte de moartea lui David, după ce Solomon era deja pe scaunul de domnie (cap. 23,1). Iaezer în Galaad. La origine, o cetate merarită (Iosua 21,39), în timp ce hebroniţii erau chehatiţi (1 Cronici 6,2).


32 Frații lui Ieria erau două mii șapte sute de capi de case părintești, oameni vrednici. Regele David i-a pus peste rubeniți, peste gadiți și peste jumătatea seminției lui Manase, pentru toate treburile lui Dumnezeu și pentru treburile regelui[[xr:1]].

Toate treburile. Este vorba de treburile religioase legate de Templul şi chestiunile civile legate de administraţia civilă.