1 David și căpeteniile oștirii[[fn:a]] i-au pus deoparte, pentru slujbă, pe aceia dintre fiii lui Asaf[[xr:1]], Heman și Iedutun care profețeau acompaniați de harfe, lire și talgere. Iată numărul celor ce aveau de îndeplinit lucrarea aceasta:

David. Capitolul 25 prezintă lista celor 24 de cete ale cântăreţilor. Cântăreţii aceştia alcătuiau

o grupă importantă şi jucau un rol însemnat în cadrul slujbelor de la templu. Căpeteniile oştirii. Adică mai marii sau conducătorii de serviciu, cei menţionaţi în cap. 24,6. Au pus de o parte pentru slujbă. Adică ei au ales pentru slujba de la templu pe unii dintre fiii

lui Asaf, Heman şi Iedutun, trei grupe de cântăreţi.

Prooroceau întovărăşiţi de arfă. Compară cu 1 Samuel 10,5. Atunci când aduceau la îndeplinire îndatoririle lor sfinte în cadrul închinării publice, cântăreţii sunt descrişi ca fiind sub inspiraţia Duhului lui Dumnezeu şi de aceea se spunea că "prooroceau" (vezi 1 Cronici 25,3).


2 dintre fiii lui Asaf: Zacur, Iosif, Netania și Asarela, fiii lui Asaf, sub îndrumarea lui Asaf, care profețea sub îndrumarea regelui;

Sub cârmuirea lui Asaf. Adică în conformitate cu indicaţiile lui Asaf.

După poruncile împăratului. David era preocupat de muzică şi înţelegea rolul important pe care aceasta poate şi trebuie să-l joace în cadrul serviciilor de închinare. El se interesa în mod personal de lucrarea cântăreţilor şi a instrumentiştilor, implicându-se în pregătirile care se făceau pentru serviciile solemne de închinare (vezi 2 Cronici 23,18).


3 din Iedutun, fiii lui Iedutun: Ghedalia, Țeri[[fn:a]], Isaia, Șimei[[fn:b]], Hașabia și Matitia – șase, sub conducerea tatălui lor, Iedutun, care profețea în sunetul harfei, ca să-I mulțumească DOMNULUI și să-L laude.

Care proorocea. Vezi la v. 1.


4 Din Heman, fiii lui Heman: Buchia, Matania, Uziel, Șebuel, Ierimot, Hanania, Hanani, Eliata, Ghidalti, Romamti-Ezer, Ioșbecașa, Maloti, Hotir și Mahaziot;
5 (Toți aceștia erau fiii lui Heman, văzătorul regelui, după făgăduințele pe care i le făcuse Dumnezeu, că îi va înălța puterea.[[fn:a]] Dumnezeu îi dăduse lui Heman paisprezece fii și trei fiice).

Heman, care era văzătorul împăratului. Printre văzătorii lui David se numărau Gad (1 Cronici 21,9), Iedutun (2 Cronici 35,15) şi Asaf (2 Cronici 29,30). Vezi imaginea următoare


6 Toți aceștia erau sub îndrumarea tatălui lor în ce privește cântarea la Casa DOMNULUI, cu talgere, lire și harfe, în slujba Casei lui Dumnezeu. Asaf, Iedutun și Heman slujeau sub îndrumarea regelui.

Asaf. În limba ebraică nu există o prepoziţie înainte de "Asaf" ["To Asaf", KJV]. Pasajul acesta poate fi redat astfel: "şi sub îndrumarea regelui erau Asaf, Iedutun şi Heman".


7 Numărul acestora, cuprinzând și pe frații lor pricepuți în a cânta DOMNULUI, era două sute optzeci și opt.

Două sute optzeci şi opt. Aceasta înseamnă 24 x 12. Astfel, cei 24 de "fii" ai lui Asaf, Iedutun şi Heman, enumeraţi în v. 24, trebuie să fi fost cântăreţi şefi, fiecare având drept colaboratori alţi 11 cântăreţi. Este posibil ca cei 24 de conducători să fi acompaniat corurile, sub conducerea lor, cu instrumente muzicale.


8 Au tras la sorți pentru sarcinile acestora, pentru mici și mari, meșteri[[xr:1]] și ucenici.

Au tras la sorţ. S-a tras la sorţi ca să se stabilească ordinea în care cele 24 de grupuri de cântăreţi urmau să răspundă de partea muzicală în cadrul serviciilor de închinare.


9 Primul sorț, pentru Asaf, i-a căzut lui Iosif, cu fiii și frații săi, doisprezece[[fn:a]]; al doilea, lui Ghedalia, cu frații și fiii săi, doisprezece;

Din Asaf. [Pentru Asaf, KJV]. Ordinea în care sunt prezentate numele sugerează o metodă precisă de distribuire. A fost elaborată o ipoteză ingenioasă potrivit căreia au existat trei urne, una cu numele fiilor lui Asaf, a doua cu cele ale fiilor lui Iedutun şi a treia cu cele ale fiilor lui Heman. Pe lângă acestea (sau în locul lor) ar fi putut să existe o urnă cu numele celor trei familii principale, pentru a determina ordinea în care aceştia urma să fie aleşi. Primul sorţ a căzut lui Asaf şi din acel punct fiecare nume alternant a fost unul al fiilor lui Asaf, până când acestea s-au epuizat. Al doilea la sorţ a căzut unuia din fiii lui Iedutun şi din acel punct fiecare nume alternant, cu excepţia a celui de al şaselea, a fost un fiu al lui Iedutun, până când acestea s-au epuizat. După ce au fost extrase toate numele fiilor lui Asaf, numele au alternat între fiii lui Iedutun şi ai lui Heman, până când toţi fiii lui Iedutun au fost aleşi, lucru care s-a întâmplat la seria a 14-a. Începând cu seria a 15-a, toate numele sunt ale fiilor lui Heman. Cu toate că ipoteza aceasta formulează un procedeu care ar fi putut produce rezultatele date, nu există nici o dovadă că acesta a fost procedeul folosit.


10 al treilea, lui Zacur, cu fiii și frații săi, doisprezece;
11 al patrulea, lui Ițri, cu fiii și frații săi, doisprezece;
12 al cincilea, lui Netania, cu fiii săi și frații săi, doisprezece;
13 al șaselea, lui Buchia, cu fiii și frații săi, doisprezece;
14 al șaptelea, lui Iesarela[[fn:a]], cu fiii și frații săi, doisprezece;
15 al optulea, lui Isaia, cu fiii și frații săi, doisprezece;
16 al nouălea, lui Matania, cu fiii și frații săi, doisprezece;
17 al zecelea, lui Șimei, cu fiii și frații săi, doisprezece;

Şimei. Mecanismul explicat la v. 9 sugerează că acesta a fost numele care lipsea la v. 3.


18 al unsprezecelea, lui Azarel, cu fiii și frații săi, doisprezece;
19 al doisprezecelea, lui Hașabia, cu fiii și frații săi, doisprezece;
20 al treisprezecelea, lui Șubael, cu fiii și frații săi, doisprezece;
21 al paisprezecelea, lui Matitia, cu fiii și frații săi, doisprezece;
22 al cincisprezecelea, lui Ieremot, cu fiii și frații săi, doisprezece;
23 al șaisprezecelea, lui Hanania, cu fiii și frații săi, doisprezece;
24 al șaptesprezecelea, lui Ioșbecașa, cu fiii și frații săi, doisprezece;
25 al optsprezecelea, lui Hanani, cu fiii și frații săi, doisprezece;
26 al nouăsprezecelea, lui Maloti, cu fiii și frații săi, doisprezece;
27 al douăzecilea, lui Eliata, cu fiii și frații săi, doisprezece;
28 al douăzeci și unulea, lui Hotir, cu fiii și frații săi, doisprezece;
29 al douăzeci și doilea, lui Ghidalti, cu fiii și frații săi, doisprezece;
30 al douăzeci și treilea, lui Mahaziot, cu fiii și frații săi, doisprezece;
31 al douăzeci și patrulea, lui Romamti-Ezer, cu fiii și frații săi, doisprezece.