Slujind prin literatură - partea 2

Text de memorat

Ieşi la drumuri şi la garduri, şi pe cei ce-i vei găsi, sileşte-i să intre, ca să mi se umple casa. Luca 14:23

Într-un Sabat, Isus, Regele povestitorilor, S-a așezat la masa unui fariseu bogat și a povestit o istorie foarte interesantă despre un om care a pregătit un mare ospăț. Când slujitorul omului bogat a mers să-i cheme pe cei care primiseră invitație, fiecare a adus o scuză și a refuzat să vină. Atunci, stăpânul i-a poruncit slujitorului să aducă pe alții la masa de sărbătoare.

Luca 14:21 – Du-te degrabă în pieţele şi uliţele cetăţii şi adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi şi şchiopi.

După ce a făcut ce i se spusese, slujitorul l-a informat pe stăpân că încă mai era loc la masă. Atunci, omul a spus:

Luca 14:23 – Ieşi la drumuri şi la garduri, şi pe cei ce-i vei găsi, sileşte-i să intre, ca să mi se umple casa.

Ce lecție putem învăța din această povestire?

Lumea piere din lipsă de Evanghelie. Este o foamete după Cuvântul lui Dumnezeu. Puțini sunt aceia care proclamă Cuvântul neamestecat cu tradiții omenești. Deși oamenii au Biblia în mâinile lor, ei nu primesc binecuvântarea pe care Dumnezeu a așezat-o în ea pentru ei. Domnul îi cheamă pe slujitorii Săi să le ducă oamenilor solia Sa. Cuvântul vieții veșnice trebuie să le fie dus acelora care pier în păcatele lor. [...] Într-o mare măsură, această activitate trebuie adusă la îndeplinire printr-o lucrare personală. Aceasta a fost metoda de lucru a Domnului Hristos.

Lucrarea Sa a fost în mare măsură adusă la îndeplinire prin convorbiri personale. El avea o considerație deosebită chiar și numai pentru un singur ascultător. Adesea, prin acel singur ascultător, solia a fost dusă la mii de persoane. Noi nu trebuie să așteptăm ca sufletele să vină la noi; trebuie ca noi să le căutăm acolo unde se găsesc ele. Când Cuvântul a fost predicat de la amvon, lucrarea este abia la început. Sunt mulți aceia la care Evanghelia nu va ajunge niciodată, dacă ea nu le este dusă. – Parabolele Domnului Hristos, pp. 228, 229


Mulţi oameni nu ştiu unde să găsească adevărul. Prin urmare, noi trebuie să-i găsim pe ei. Și lucrarea de colportaj – a merge din ușă în ușă pentru a vinde literatură care conține adevărul – este o metodă foarte bună pentru a-i găsi și ajuta pe acești oameni.

Pavel a urmat această metodă de evanghelizare. Deși nu a avut cărți cum avem noi astăzi, el a mers din casă în casă îndemnându-i pe oameni să-L accepte pe Hristos ca Mântuitor. Când era gata să plece, după ultima sa vizită într-una dintre bisericile înființate de el, le-a reamintit de lucrarea din ușă în ușă pe care o făcuse.

Faptele 20:18-21 – Ştiţi cum m-am purtat cu voi în toată vremea, din ziua dintâi în care am pus piciorul pe pământul Asiei. Am slujit Domnului cu toată smerenia, cu multe lacrimi şi în mijlocul încercărilor pe care mi le ridicau uneltirile iudeilor. Ştiţi că n-am ascuns nimic din ce vă era de folos şi nu m-am temut să vă propovăduiesc şi să vă învăţ înaintea norodului şi în case [„din casă-n casă” - KJV] şi să vestesc iudeilor şi grecilor pocăinţa faţă de Dumnezeu şi credinţa în Domnul nostru Isus Hristos.

1. Citește Ezechiel 34:1-23. Descrie grija pe care Dumnezeu o are pentru fiecare copil al Său, în mod individual.

2. Citește Hristos, Lumina lumii, pp. 479-484, începând cu paragraful „După cum un păstor pământesc...” Ce alte lucruri ai mai înțeles despre grija lui Isus pentru fiecare persoană?

3. În ce mod participă un colportor la realizarea acestei lucrări?

Cel mai minunat exemplu de slujire personală din ușă în ușă se găsește în cartea Apocalipsa. Acolo Îl vedem pe Mântuitorul venind la biserica de astăzi și mergând din ușă în ușă pentru a vinde cele mai importante produse spirituale.

Când Isus ajunge la ușă, El bate și cheamă. El ne oferă părtășia Lui prețioasă.

Apocalipsa 3:20 – Iată Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine.

Dar El dorește doar să servească masa cu noi? Nu, El aduce articole de valoare pe care ni le oferă spre a fi cumpărate.

Apocalipsa 3:18 – Te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curăţat prin foc, ca să te îmbogăţeşti; şi haine albe, ca să te îmbraci cu ele şi să nu ţi se vadă ruşinea goliciunii tale; şi doctorie pentru ochi, ca să-ţi ungi ochii şi să vezi.

Să observăm cum Domnul ne expune beneficiile produselor Sale. El ne cere să le cumpărăm, dar numai dacă este ceva de care avem nevoie. Aceasta este și ideea colportajului. Asemenea lui Isus, noi venim în contact cu oameni care poate nu doresc să ne asculte. Însă noi batem la ușile lor. Le oferim prietenia noastră. Le prezentăm cele mai prețioase cărți și îi întrebăm dacă nu vor să-și facă singuri o favoare cumpărând cărțile noastre.

Este interesant că beneficiari nu sunt doar cei care acceptă cărțile pe care noi le vindem sau le dăruim. Noi înșine suntem binecuvântați în multe feluri. Și nu contează ce fel de ocupație vom avea când vom fi adulți, deoarece colportajul poate juca un rol important în pregătirea noastră pentru viață. Cum se întâmplă aceasta? Lucrarea de colportaj este ca o școală. Și este cea mai bună școală pentru pregătirea misionarilor.

Aceia care dau dovadă că sunt cu adevărat convertiți și care pornesc în lucrarea de colportaj vor vedea că ea constituie cea mai bună pregătire pentru alte ramuri ale lucrării misionare. – Mărturii, vol. 6, p. 330 Colportorii ... vor învăța multe lecții practice pe care nu ar fi fost cu putință să le învețe la școală. Educația obținută pe această cale practică poate fi numită pe drept cuvânt educație superioară. – Mărturii, vol. 6, p.331

Te poți întreba: Ce pot învăța eu din colportaj care să mă ajute să fiu un pastor, un profesor, un lucrător biblic sau un părinte mai bun? Ce vei învăța este cum să fii un lucrător creștin de succes. Teoretic, noi deja cunoaștem că ar trebui să ne rugăm, să ne exercităm credința și să ne apropiem de Dumnezeu. Am auzit multe predici pe aceste subiecte. Dar ceea ce avem cu adevărat nevoie este să învățăm cum să ne exercităm credința, cum să ne rugăm, cum să fim aproape de Dumnezeu.

Aceasta ne învață colportajul. În acest sens, este ca o școală a profeților din Vechiul Testament.

Nu numai că studenții erau învățați despre datoria de a se ruga, dar erau învățați și cum să se roage, cum să se apropie de Creatorul lor, cum să-și exercite credința în El. – Educație, p. 47

Valoarea acestui model de educație este de nemăsurat.

4. Care sunt cele două acțiuni pe care Isus le face pentru a ne convinge să-I deschidem inima? Apocalipsa 3:20

5. Ce lucruri importante învățau studenții în școlile profeților?

6. Numește câteva dintre beneficiile pe care le poți primi făcând colportaj.

Lui Dumnezeu Îi pasă foarte mult de fiecare dintre noi și El dorește să ne ajute când suntem în necaz. El chiar va face minuni ca să-ți vindece cățelul bolnav sau să-ți găsești cheile pierdute. Când Dumnezeu te ajută astfel, El îți împlinește nevoile și neajunsurile.

Ai vrea să vezi și mai multe miracole – chiar unele mai mari? Biblia ne arată un principiu foarte important: Vom vedea cel mai mult cum Dumnezeu este la lucru atunci când vom lucra pentru El în mod activ. Vedem acest principiu confirmat în multe relatări biblice. De exemplu, nu toți oamenii timpului au fost martori ai evenimentului hrănirii miilor de oameni. Însă ucenicii lui Isus, da. Elisei nu i-a ajutat pe toți cei ale căror unelte s-au defectat. Însă tinerii care ajutau la construirea unei școli misionare mai mari au văzut un topor din metal plutind. Cei care au pornit înainte la porunca lui Dumnezeu au văzut Marea Roșie despărțindu-se. Femeia evlavioasă din Sunem care practica ospitalitatea l-a văzut pe fiul ei înviind. Iar când Ghedeon a luptat luptele Domnului (nu ale sale), cei 300 de oameni au biruit o armată puternică.

Faptul că lucrăm împreună cu Dumnezeu este una dintre cele mai frumoase idei ale Scripturii. Dumnezeu dorește să ne folosească; iar când lucrăm împreună cu Dumnezeu, El face partea cea mai grea a lucrării, iar noi ajungem să vedem puterea Lui în timp ce îndeplinim mica parte desemnată nouă.

1 Corinteni 3:9 – Căci noi suntem împreună-lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu.

Unii oameni evită să lucreze împreună cu Dumnezeu într-un mod activ. Însă ceea ce este cu adevărat dificil este să lucrezi pe cont propriu. Când lucrăm cu Dumnezeu, noi simțim puterea Sa măreață care ridică povara noastră și ne înlesnește drumul.

Matei 11:28-30 – Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară.

Dorești să-L vezi pe Dumnezeu la lucru în viața ta și în viața altora? Atunci unește-te cu Dumnezeu în lucrarea pentru cei pierduți. Și dacă ai ocazia, încearcă și colportajul! Colportajul (sau evanghelizarea prin literatură) este, cu siguranță, lucrarea lui Dumnezeu.

Cei care lucrează pentru Dumnezeu vor avea de întâmpinat descurajare, însă făgăduința va fi a lor totdeauna: „Iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului” (Matei 28,20). Dumnezeu va da o experiență dintre cele mai minunate acelora care vor spune: „Cred în făgăduința Ta; nu mă clatin, nici nu mă descurajez”. – Evanghelizarea prin literatură, p. 115

Dumnezeu i-a dat lui Moise o promisiune:

Exodul 4:12 – Du-te, dar; Eu voi fi cu gura ta şi te voi învăţa ce vei avea de spus.

Știai că avem și o încurajare care îl ajută pe colportor atunci când întâlnește oameni mai aspri, cu inima împietrită? Observă ce va face Dumnezeu pentru colportorul care vorbește despre Isus cu o iubire plină de reverență:

De îndată ce este rostit numele lui Isus cu dragoste și cu duioșie, îngerii lui Dumnezeu se apropie pentru a înmuia și supune inima. – Evanghelizarea prin literatură, p. 112

Da, colportajul este lucrarea lui Dumnezeu. El garantează succesul. Îngerii Săi sunt mereu pe străzi, lângă colportor. Ei îi îndeamnă mereu pe oameni să ia decizii bune. Ei mereu încearcă să-i conducă pe oameni să onoreze adevărul. Și, dacă îi vei ajuta pe îngeri să-și facă lucrarea, mâna lui Dumnezeu va deveni vizibilă pentru tine. Minuni uimitoare se vor întâmpla, iar acesta este un lucru extraordinar! Ai încercat vreodată colportajul? Ar trebui să încerci!

Via este mare, iar Domnul cheamă lucrători. Nu îngăduiți niciunui lucru să vă rețină de la a face lucrarea de salvare de suflete. Colportajul constituie una dintre căile cele mai cu succes de a salva suflete. Nu vreți să încercați? – Evanghelizare prin literatură, p. 37

7. Ce poate face colportorul, prin ajutorul îngeresc, pentru a înmuia inimile oamenilor?
Cum poate acest principiu să te ajute în interacțiunea ta de zi cu zi cu alte persoane?

Diferite moduri de lucru – partea 2

Dragi tineri și tinere, dacă vedeți că nu puteţi activa într-o ramură a lucrării, căutați alta. Nu considerați că nu este nimic de făcut pentru voi doar pentru că nu puteţi predica sau face colportaj. Sunt multe căi de a lucra pentru Dumnezeu. (Mai jos continuăm lista începută în lecția precedentă.)

10. Pastori. Nu există pe pământ o chemare mai înaltă, mai nobilă, mai îmbietoare și mai folositoare decât slujirea pastorală. Această chemare oferă cele mai bune ocazii pentru dezvoltarea minții, pentru cultură socială, pentru realizări înalte și pentru cea mai mare utilitate. Dacă un om are în suflet dragoste pentru Dumnezeu și dragoste pentru oameni, dacă are năzuințe ale spiritului, iată un câmp care îl conduce la cea mai înaltă lucrare de care este capabil. Câmpul de acasă și cel din străinătate sunt deschise înaintea lui, coapte pentru seceriș. Cine va spune: „Iată-mă, trimite-mă”? Cine va studia pentru aceasta? Cine se pregătește? Cine este gata?

11. Ajutoare/asistenți. Printre diferitele daruri indispensabile enumerate de Pavel se află și cel al ajutării, sau asistării. Ce poate face un ajutor/asistent? Aproape orice care să-l ajute pe un pastor sau pe un lider în lucrul lui. De exemplu, dacă un pastor se deplasează într-un loc pentru a preda niște cursuri, el are nevoie de asistenți inteligenți, activi, devotați, amabili, care să meargă înaintea lui și să pregătească lucrurile: să asigure un loc pentru întâlniri, să facă publicitate, să organizeze cursanții, să facă vizite din casă în casă, să predea studii biblice și o mulțime de alte lucruri prin care vor ajuta mult pastorul. Aceasta, de asemenea, este și o bună pregătire pentru angajarea într-o responsabilitate superioară. Este nevoie de sute de oameni la acest nivel. Cine dorește să se implice?

12. Muzicieni. Muzica bună va fi mereu apreciată; iar dacă imnurile sacre însoțesc predicarea, adesea ele fac la fel de mult ca aceasta în a-i atrage pe oameni la Dumnezeu. Cantonamentele de reînviorare, Școala de Sabat și multe alte activități ale bisericii au mare nevoie de munca muzicienilor talentați și evlavioși. Dacă ai talent și bun-gust în acest domeniu, dacă ai abilități muzicale, nu le neglija. Acesta poate constitui un mijloc de a ți se deschide un câmp de lucru la care altfel nu ai avea acces.

13. Scriitori. Cât de multă nevoie are biserica noastră de scriitori capabili, de primă-clasă! A scrie este ceva, a scrie bine este altceva, dar a scrie atractiv, clar, de primă-clasă este o realizare cu mult mai înaltă. Este nevoie de oameni care să poată scrie despre adevăr în mod limpede, matur și ușor de urmărit, în articole, broșuri și cărți care vor străluci cu lumina mesajului Bibliei. Fiecare publicație ar trebui să fie plină de cele mai alese teme și gânduri. Acesta nu este un obiectiv ușor de realizat. De asemenea, am descoperit în repetate rânduri că publicațiile noastre și articolele publicate în diferite gazete au adus mai multe beneficii, au ajuns la mulți oameni și au făcut o impresie mai bună decât predicile. Priviți peste tot în țară și observați mii de publicații locale, în fiecare oraș sau așezare rurală. Dacă s-ar folosi această oportunitate, articole despre adevărul prezent, despre principiile credinței și despre istoria poporului advent ar fi prezentate în aceste publicații. Dar unde sunt condeiele care să conceapă aceste scrieri?

Acestea au fost câteva dintre oportunitățile așezate înaintea tinerilor, pentru ca ei să devină utili. Desigur, dacă un tânăr/tânără are dorința de a se angaja în lucrarea Domnului pentru a ajuta la răspândirea luminii care salvează sufletele, poate găsi un loc potrivit între aceste sugestii.

Apelăm la voi, dragi tineri, să analizați această listă cu rugăciune; decideți care dintre aceste puncte este cel mai potrivit pentru voi. Apoi, adoptați-l ca pe lucrarea voastră! Începeți astăzi! Rugați-L pe Dumnezeu să vă ajute! Nu lăsați nefăcut nimic din ceea ce v-ar putea pregăti pentru lucrare. Studiați, citiți, practicați, pregătiți-vă; croiți-vă drumul în această direcție, și Dumnezeu să vă binecuvânteze!     

Cărți prețioase

Cei care poartă răspunderi în bisericile locale au de făcut o lucrare specială pentru tinerii noștri. Când văd tineri care promit și care sunt dornici să se dezvolte pentru a fi folosiți în slujirea lui Dumnezeu, dar ai căror părinți nu au posibilitatea să-i trimită la școală, ei au datoria să caute cum să-i ajute și să-i încurajeze.

Ei trebuie să se sfătuiască împreună cu tinerii în cauză și cu părinții lor și să facă, de comun acord, un plan înțelept. Unii tineri pot fi cel mai bine adaptați pentru lucrarea misionară din casă în casă. Există, de asemenea, un larg câmp de acțiune în distribuirea literaturii noastre și în transmiterea soliei îngerului al treilea prietenilor și vecinilor. Alți tineri ar trebui încurajați să abordeze lucrarea de colportaj, să vândă cărțile noastre mari. Iar alții pot avea calități care-i vor face de un valoros ajutor în instituțiile noastre. În multe cazuri, dacă tinerii promițători ar fi înțelept încurajați și bine îndrumați, ar putea să-și câștige banii pentru școală vânzând cărțile Parabolele Domnului Hristos și Divina vindecare.

Vânzând aceste cărți, ei vor acționa ca niște misionari, ducând lumină oamenilor din lume. În același timp, ar câștiga bani pentru a se putea înscrie la școală, unde să-și continue pregătirea pentru o mai largă utilitate în cauza Domnului. În școală, ei ar primi de la profesori încurajare și inspirație, continuând lucrarea de vânzare de cărți; iar când vor termina școala, ar avea o pregătire practică, fiind tocmai buni pentru lucrarea dificilă, care cere perseverență și sacrificiu, necesară în multe câmpuri străine, acolo unde solia îngerului al treilea trebuie dusă în condiții grele și solicitante.

Pentru elevi, acest plan este mult mai bun decât a trece prin școală fără a primi o pregătire în câmpul muncii, având la terminarea ei povara datoriei taxelor și doar puțină cunoaștere a dificultăților cu care se vor întâlni în câmpurile necunoscute! Cât de greu le va fi să facă față problemelor financiare pe care le implică lucrarea de pionierat în ținuturi străine! Și ce povară trebuie suportată până când datoriile față de școală vor fi plătite!

Pe de altă parte, cât de folositor ar putea fi ca ei să urmeze un plan de autofinanțare! Elevii ar putea termina școala aproape fără datorii financiare, starea financiară a școlii ar fi prosperă, iar lecțiile practice învățate de ei trecând prin aceste experiențe vor avea o valoare neprețuită în câmpurile străine.

Trebuie să fie făcute planuri înțelepte pentru a-i ajuta pe tinerii merituoși să-și câștige banii pentru școlarizare lucrând cu aceste cărți, dacă ei doresc acest lucru. Cei care câștigă astfel suficiente mijloace pentru a-și plăti studiile la una dintre școlile noastre vor dobândi o experiență cât se poate de valoroasă, care îi va ajuta în pregătirea lor ca viitori pionieri ai lucrării misionare în câmpuri noi.

O mare lucrare trebuie făcută în lumea noastră într-un timp scurt și trebuie să studiem pentru a înțelege și a aprecia mai mult providența lui Dumnezeu, care ne-a pus în mână prețioasele cărți. Parabolele Domnului Hristos și Divina vindecare sunt mijloace prin care tinerii merituoși sunt ajutați să-și acopere cheltuielile de școlarizare și prin care datoriile în instituțiile noastre medicale și de învățământ pot fi lichidate.

Mari binecuvântări ne sunt rezervate, dacă folosim în mod înțelept aceste cărți valoroase, care ne-au fost date pentru înaintarea cauzei adevărului prezent. Și, lucrând în conformitate cu planul lui Dumnezeu, vom descoperi că mulți tineri consacrați se vor pregăti pentru a merge în câmpuri noi, ca buni misionari. În același timp, conferințele din țară vor avea mijloace cu care să contribuie generos la sprijinirea lucrării întreprinse în noi teritorii. – The Review and Herald, 4 iunie 1908

1. Ce lucrare specială trebuie făcută pentru tineri de către liderii bisericii locale?

2. Să presupunem că există un tânăr care dorește să se califice să lucreze pentru Domnul, dar familia nu are banii necesari pentru a-l trimite la școală. Care sunt unele dintre soluțiile pe care le-ar putea avea?

3. Cum poate un tânăr, în multe cazuri, să câștige bani pentru a-și plăti studiile?

4. Pe lângă câștigarea banilor pentru școală, care alt beneficiu ar rezulta din vinderea acelor cărți?

5. Două opțiuni contrastante:
a) Să urmezi școala făcând puțin sau deloc o muncă practică, apoi să termini școala cu o datorie mare.
b) Să faci colportaj pentru a câștiga banii necesari pentru taxele școlare și, în același timp, să câștigi o experiență practică valoroasă.
Descrie avantajele experienței de la punctul b) pentru student și pentru școală.

6. Ce trebuie să folosim în mod înțelept pentru a beneficia de mari binecuvântări?

7. Ce vom descoperi lucrând în conformitate cu planul lui Dumnezeu?

Te-ai simțit vreodată blocat într-o situație fără ieșire? Ce ai făcut atunci? Mulţi copii din Asia de Sud-Est se simt așa. Citește ce a făcut o fată vietnameză din Cambodgia când s-a simțit astfel.

Când am împlinit doisprezece ani, am început să lucrez într-o „cafenea”. Tatăl meu murise recent, iar viața era grea pentru mine, pentru cei cinci frați mai mici și pentru mama. Știam că trebuie s-o ajut pe mama și să câștig bani. Vindeam mai mult decât cafea: îmi vindeam trupul. Mă simțeam prinsă în capcană, aparent fără vreo ieșire.

Într-o zi, am văzut un bărbat american înalt care a intrat în magazin. Spre surprinderea mea, dorea doar cafea. Prima dată când ne-am întâlnit m-a întrebat:
– Tu mergi la școală?
– Nu, am spus eu timidă, privind podeaua.
– Dar ai vrea să mergi? a insistat el. Am încuviințat încet din cap, însă mă gândeam: „Nu am șanse să merg vreodată.”

Dar acelui om i se vedea speranța sclipind în ochi. El s-a întâlnit cu mama mea și i-a spus despre Școala Adventistă Vietnameză, despre amabilul director al școlii, domnul Khanh, și că ar fi un loc și pentru mine. Mama a fost de acord să fiu înscrisă la acea școală.

După ce am început să merg la școală, viața mi s-a schimbat complet în bine. Am învățat să scriu și să citesc. Școala mă făcea fericită pentru că profesorii și elevii erau ca frații și surorile mele. Cântecele pe care le cântam despre Isus erau ca un balsam pentru inima mea îndurerată.

Dintr-odată, mama ne-a spus cu hotărâre, mie și fraților mei: „Ne mutăm în Siem Riep!” Nu mai aveam timp nici să-mi iau la revedere de la familia mea de la școală. Lacrimile îmi curgeau tăcut pe obraji în timp ce eu stăteam cu ochii larg deschiși privind prin mica fereastră a autobuzului, în lungul drum către necunoscut.

Când ne-am stabilit în noul oraș, mama a înjghebat un mic magazin de pâine. Pe parcursul întregii zile, mintea mea se întorcea la școala pe care o lăsasem în urmă: cântam încet, doar pentru mine, și îmi imaginam ce fac elevii în acel moment.

Curând am aflat adevăratul motiv al plecării noastre. Mama plănuise să mă vândă ca mireasă unui om din Taiwan. Când mi-a spus acest lucru, am refuzat categoric. A încercat să mă convingă, spunându-mi că va fi spre binele familiei, pentru că nu aveam bani să trăim. Dar eu știam că dacă mă voi mărita cu acel bărbat nu voi mai putea să studiez vreodată și să mă închin lui Dumnezeu. M-am rugat: „Tată, te rog, nu îngădui ca mama să mă forțeze să mă mărit.” Dumnezeu a răspuns rugăciunii mele. Pentru un motiv pe care numai Dumnezeu îl cunoaște, mama a încetat să mă oblige la acel mariaj.

Nu a trecut o zi în care să nu-i cer Domnului să mă ducă înapoi la școala adventistă. Nu puteam merge acolo prin propria putere, deși credeam, în inima mea, că acest lucru se va întâmpla cândva. Într-o dimineață devreme, miracolul s-a întâmplat! Eram în drum spre magazin și acolo Dumnezeu a aranjat ca în același loc să vină și directorul școlii, domnul Khanh.
– Cum vă descurcați? a întrebat el. Mama a recunoscut fără ezitare:
– De-abia supraviețuim aici. La câteva zile după această discuție, mama mi-a spus că pot să mă întorc în Phnom Penh, ca să merg din nou la școală.

M-am simțit ca fiica risipitoare. De când părăsisem școala, credința mea mai oscilase. Dar când m-am întors, am simțit cum dragostea lui Dumnezeu mă acceptă iar.

Rugăciune pentru mieii turmei lui Dumnezeu: Tată ceresc, atrage-i Tu spre inima Ta iubitoare pe acei copii fără speranță care trăiesc în situațiile cele mai întunecate! Protejează-i și dă-le speranță pentru un viitor mai bun! Păstrează-mă și pe mine să nu-mi pierd speranța când mă aflu în situații dificile!