Apă din stâncă

Prin faptul că avea mare grijă de ei și le arăta că îi iubea, Dumnezeu îi ajuta pe israeliți să învețe să se încreadă în El. Îi eliberase din mâna cruzilor egipteni, făcuse ca apa amară de la Mara să fie bună de băut, le dăduse mană să mănânce în fiecare zi și îi conducea printr-un stâlp de nor. După toate aceste minuni, crezi că învățaseră ei în sfârșit să se încreadă în Dumnezeu?

După aceea, stâlpul de nor i-a condus spre un loc numit Refidim. Ce au făcut ei când nu au găsit apă acolo? Exodul 17:2,3

Poporul nu învățase încă să se roage și să aibă încredere în Dumnezeu. Oamenii s-au supărat foarte tare și au pretins ca Moise să le dea apă de băut. L-au acuzat pe Moise că el voia să-i facă să moară de sete pe ei, pe copiii lor și pe animalele lor. Poporul uita că nu Moise, ci Dumnezeu îl conducea și îi dădea cele necesare. Într-un final, israeliții s-au enervat atât de tare încât erau gata să-l omoare pe Moise. Moise învățase să fie răbdător. În loc să se înfurie, el s-a rugat și L-a întrebat pe Dumnezeu ce să facă. Ce I-a spus Moise lui Dumnezeu? Exodul 17:4

Moise a rostit o rugăciune foarte simplă, nu-i așa? I-a spus lui Dumnezeu problema lui și L-a întrebat ce să facă. Exact așa ar trebui să facem și noi ori de câte ori nu știm cum să procedăm.

Moise avea probleme și avea nevoie de ajutorul lui Dumnezeu imediat. Israeliții erau supărați pentru că nu aveau apă și voiau să-l omoare pe Moise. Uitaseră că Dumnezeu le promisese că va avea grijă de ei. Dar Moise și-a adus aminte de Dumnezeu și L-a întrebat ce să facă. Dumnezeu a răspuns imediat rugăciunii lui Moise.

I-a spus să meargă împreună cu conducătorii israeliților la o anumită stâncă de la Horeb. Ce i-a spus Dumnezeu lui Moise să ia cu el? Exodul 17:5 Dumnezeu i-a spus să lovească stânca cu toiagul lui. Ce a spus El că se va întâmpla? Exodul 17:6

Moise a ascultat. Luând toiagul în mână, i-a chemat pe conducătorii poporului. Și, când a lovit stânca cu toiagul, apa a țâșnit din ea ca un râu. S-a revărsat peste tot. Acum era apă din belșug pentru ca oamenii și animalele să bea. Îți poți imagina cât de surprinși au fost oamenii când se uitau la râul acela de apă limpede și rece ieșind dintr-o stâncă? Toiagul lui Moise a făcut ca apa să iasă? Sau a fost puterea lui Dumnezeu?

Ce lecție importantă putem învăța noi din această povestire? Ce ar trebui să faci data viitoare când vei fi ispitit să te înfurii sau să te plângi?

Dumnezeu tocmai înfăptuise o altă minune: făcuse ca apa să țâșnească dintr-o stâncă. Moise a numit locul acela „Masa și Meriba”, pentru că poporul se îndoise de Dumnezeu. Ce întrebaseră israeliții? Exodul 17:7 Aveau ei vreun motiv să pună întrebarea aceea? Deoarece s-au îndoit de grija Lui, Dumnezeu a îngăduit să vină necazurile. Dintr-odată, niște soldați numiți amaleciți i-au atacat pe oamenii obosiți și slăbiți care mergeau încet, în spatele mulțimii.

Amaleciții Îl urau pe Dumnezeu și pe poporul Lui. Lor le plăcea războiul și voiau să lupte. Dar Moise știa că majoritatea israeliților nu erau pregătiți să lupte, așa că i-a cerut lui Iosua să aleagă câțiva bărbați puternici din fiecare seminție ca să fie soldați.

Dimineața, Iosua și soldații lui l-au atacat pe dușman. Moise, Aaron și Hur au stat pe un mic deal ca să privească și să ceară ajutorul lui Dumnezeu în rugăciune.

Când se ruga, Moise își ținea mâinile ridicate spre cer, având toiagul în mâna dreaptă. Ori de câte ori Moise își ținea brațele ridicate, Iosua și oamenii lui începeau să câștige; dar, când Moise își lăsa brațele jos, câștiga dușmanul. Exodul 17:11

Curând, brațele lui Moise au obosit, așa că Aaron și Hur l-au ajutat, aducându-i o piatră ca să stea jos. Apoi, Aaron ținea ridicat un braț de-al lui Moise, iar Hur, pe celălalt. Ce ajutoare bune au fost ei!

Israeliții se îndoiseră de Dumnezeu și întrebaseră: „Este Dumnezeu cu noi sau nu?” Din acest motiv, Dumnezeu le-a permis amaleciților, care erau dușmanii lor, să îi atace. Toată ziua, Aaron și Hur susținuseră brațele lui Moise, în timp ce Iosua și soldații luptau împotriva amaleciților celor nelegiuiți.

Până la apusul soarelui, Dumnezeu i-a ajutat pe Iosua și pe soldații lui să câștige. Deoarece au colaborat toți și au dovedit că s-au încrezut în Dumnezeu, El le-a dat israeliților victoria, și amaleciții i-au lăsat în pace.

Ce diferiți erau Aaron și Hur de oamenii care voiseră să-l omoare pe Moise când nu mai aveau apă! Dumnezeu a vrut ca tot poporul să vadă cum Aaron și Hur l-au ajutat pe Moise când se ivea o problemă. De asemenea, Dumnezeu dorea ca și ei să îl ajute pe Moise în loc să se plângă de el și să încerce să-l omoare.

Vrea Dumnezeu să învățăm aceeași lecție? Filipeni 2:14 Este ușor să începem să ne văicărim când ceilalți din jur fac la fel? Poți să-i ajuți pe părinții, pe frații și pe surorile tale când alegi să nu te vaieți?

Moise era departe de familia lui de multe săptămâni. Crezi că îi era dor de Sefora – soția sa – și de băieții lui? Acum, stâlpul de nor îi conducea pe israeliți aproape de locul în care Moise trăise și lucrase ca păstor pentru Ietro. Va reuși Moise să-și vadă familia din nou?

Moise I-a fost credincios lui Dumnezeu și nu s-a îndoit niciodată de grija Lui iubitoare. A fost răbdător și bun chiar și când israeliții voiau să-l omoare. Acum, stâlpul de nor îi ducea chiar aproape de casa lui Ietro. Ietro, socrul lui Moise, auzise de minunile pe care le făcuse Dumnezeu ca să-i elibereze pe israeliți din Egipt. Mai auzise și că ei călătoreau în apropiere de casa lui. Așa că s-a hotărât să-i facă o vizită lui Moise. A luat-o cu el pe fiica lui, pe Sefora, care era soția lui Moise, și pe cei doi băieți ai ei. Pe când se apropiau de tabăra israeliților, un mesager a alergat la Moise și i-a dat vestea bună că familia lui venea să-l vadă. Moise s-a grăbit bucuros să o întâlnească. Exodul 18:7

Odată ajunși în cortul lui, Moise i-a povestit familiei întâmplările despre modul în care Dumnezeu îi salvase pe israeliți de faraonul cel nelegiuit. A povestit despre drumul uscat pe care îl făcuse Dumnezeu prin mijlocul Mării Roșii și despre mana pe care El o trimitea în fiecare dimineață. A mai povestit că, atunci când nu mai era apă de băut, Dumnezeu făcuse ca apa să țâșnească dintr-o stâncă.

Apoi Ietro l-a lăudat pe Dumnezeu pentru că l-a ajutat pe poporul Lui să iasă din Egipt. El și conducătorii lui Israel au adus jertfe și I-au mulțumit lui Dumnezeu pentru grija Lui iubitoare. I-ar plăcea lui Dumnezeu să ne audă că Îi mulțumim mai des pentru bunătatea Lui față de noi? Psalmul 100

Moise s-a bucurat să fie iarăși cu familia lui. Dar, în dimineața următoare, el a trebuit să meargă la lucru, și Ietro s-a dus cu el.

Israeliții aveau multe probleme și uneori se certau și se și luptau unul cu celălalt. Din moment ce Moise era conducătorul lor, oamenii veneau la el ca să îi prezinte problemele lor. El îi asculta cu răbdare și apoi îi învăța despre legea lui Dumnezeu și cum să se iubească unul pe altul și să fie corecți. Moise muncea în felul acesta în fiecare zi de dimineața până seara.

Ietro l-a urmărit toată ziua. Când s-a înserat, el a vorbit cu Moise despre munca lui. I-a spus că, dacă va continua să mai lucreze în felul acesta, se va epuiza. Exodul 18:17,18

Ietro i-a sugerat lui Moise să-și împartă atribuțiile cu alți bărbați care Îl iubeau pe Dumnezeu. Moise a ascultat cu atenție și s-a hotărât să urmeze sfatul lui Ietro. A ales niște oameni înțelepți care să îl ajute. Ei ascultau toate neînțelegerile mărunte, iar Moise le asculta doar pe cele mari. Acest lucru i-a oferit puțin repaus. El a fost înțelept să-l asculte cu smerenie pe socrul lui.

Crezi că ar trebui să urmăm și noi exemplul lui și să ascultăm cu atenție atunci când primim un sfat bun? O modalitate bună prin care poți pune în practică acest lucru este să iei aminte și să asculți întotdeauna cu atenție când părinții tăi te roagă să faci ceva.

Permite Dumnezeu uneori ca să vină necazuri, pentru a ne ajuta să ne încredem în El? Ne poate ajuta Dumnezeu să nu mai vociferăm și să nu ne mai văicărim?
Cum putem obține ajutorul Lui? Cum putem fi umili ca Moise? Ar trebui să ne mâniem când alții se supără pe noi?M Dacă Dumnezeu poate să scoată apă din stâncă, poate El să facă orice?
Cum putem învăța să ne încredem în Dumnezeu? Ce poți face pentru a fi un ajutor ca Aaron și ca Hur?
Este important să învățăm să îi ajutăm pe ceilalți? Ce putem face pentru a învăța să colaborăm cu cei din familia noastră?

Motanul Nocturnel - Partea VI. De Amy Sherrard

...un pisoi care a locuit cu familia Sherrard, o familie de misionari în Filipine.

Musafirul important care stătea la familia Sherrard s-a înțeles foarte bine cu Nocturnel. El credea că Nocturnel era un motan extraordinar. Motanul învățase să dea concerte de pisică la pian, dar musafirul încă nu știa acest lucru.

Într-o zi, musafirul a auzit niște sunete line de pian, dar, de unde era el, nu vedea pe nimeni care să stea pe scaunul de la pian. S-a ridicat și s-a uitat, dar încă nu vedea pe nimeni. În cele din urmă, s-a dus puțin mai aproape, de unde putea vedea mai bine claviatura. Și iată-l pe Nocturnel pășind cu grijă de la un capăt la altul al clapelor!

Musafirul a râs cu lacrimi, pentru că i se părea foarte amuzant. În Sabat, musafirul a trebuit să vorbească în cadrul unei întâlniri cu mulți invitați care se ținea la colegiu și, după micul dejun, Mami l-a dus cu mașina acolo. Apoi s-a dus să-l aducă acasă după întâlnirea de seară.

— Ați avut o zi lungă, zise Mami. Trebuie să fiți foarte obosit. Musafirul a recunoscut că era foarte obosit. Apoi Mami a spus:

— Bine că cel puțin ați întâlnit mulți oameni importanți azi. Sunt sigură!

— Da, am întâlnit mulți oameni interesanți, îi răspunse musafirul, după care, chicotind, adăugă: Dar nu am întâlnit pe nimeni la fel de interesant ca Nocturnel, motanul vostru negru.

Musafirul și Mami au râs. Nu era nicio îndoială în această privință. Nocturnel era un motan foarte interesant. Nocturnel părea să fie în mod deosebit activ în zilele de Sabat. Familia Sherrard invita aproape întotdeauna musafiri la masă în seara de Sabat, iar Nocturnel se asigura că musafirii știau că și el făcea parte din familie.

Într-un Sabat, pe când musafirii se aflau în sufragerie împreună cu familia Sherrard, Nocturnel a venit și s-a așezat în mijlocul camerei. Apoi s-a uitat în sus, la tavan, și a observat ventilatorul. Toți îl urmăreau pe motan holbându-se la palele care se tot învârteau.

După puțin timp, Nocturnel a început să se învârtă pe podea, sub ventilator, înclinându-și capul în așa fel ca să-l poată vedea. În timp ce se învârtea, își ridica lăbuța și lovea cu ea de parcă ar fi încercat să oprească ventilatorul. Atunci, toată lumea a început să râdă de motanul cel caraghios. Și vai ce-i mai plăcea lui Nocturnel să îi amuze! Într-un Sabat, când Dena și Sherry erau acasă în vacanță, Nocturnel le întrerupea discuția de după cină într-un mod atât de urât, încât Sherry l-a ridicat și l-a anunțat:

— Nocturnel, ești obraznic, așa că te pun într- un loc din care nu ne poți deranja, apoi îl puse pe Nocturnel în baie și închise ușa. Acolo să stai! Acum putem avea și noi puțină liniște! adăugă Sherry.

Și, câteva minute, a fost liniște. Dar nu mai mult. Deodată au început să se audă din baie zgomote de lucruri care cădeau, iar Mami și Sherry s-au grăbit să vadă ce se întâmpla. Majoritatea pisicilor ar fi început să miaune tare, dar nu și Nocturnel. El s-a gândit la o modalitate mult mai rapidă de a obține ce dorea.