Cine crede în Mine. E posibil să punem la text un semn de punctuaţie, aşa cum fac unii autori din vechime, aşa încât să se lege propoziţia aceasta cu verbul bea din v. 37. Atunci ideea ar fi: Dacă cineva însetează să vină la Mine; cine crede în Mine, să bea. Dacă aceasta reflectă legătura intenţionată, atunci lui din propoziţia următoare se referă la Hristos şi nu la credincios. Totuşi, dovezile par să fie în favoarea punctuaţiei adoptată de KJV, RSV, etc. şi susţinută de părinţii greci. Potrivit cu aceasta lui se referă la credincios care devine el însuşi izvorul binecuvântărilor spirituale (vezi mai jos la râuri de apă vie). Manuscrisele vechi greceşti erau fără punctuaţie, iar punctuaţia care apare acum în Biblie este lucrarea unor redactori de mai târziu. Pentru un exemplu de punctuaţie defectuoasă vezi la Luca 23,43; cf. la Ioan 4,35.36.
Inima. Gr. koilia, aici folosit metaforic pentru fiinţa lăuntrică.
Râuri de apă vie. Cel care trăieşte în comuniune cu Hristos devine el însuşi un centru de influenţă spirituală. Este în el o putere de viaţă care, atunci când este însufleţită de credinţă, curge ca un râu, ducând viaţă şi înviorare la alţii. Adevăratul creştin care înţelege un mare adevăr care satisface propriile sale dorinţe nu se poate abţine multă vreme să-l exprime. El doreşte să-l transmită altora care caută ape spirituale. Se formează înlăuntrul lui un râu de ape pe care nici o stavilă nu-l poate opri cu totul (vezi la cap. 4,14).
Cum zice Scriptura. [Cum a zis Scriptura, KJV]. Nu este sigur la care pasaj anumit din Scriptură se face referire aici. Poate expresia se referă la gândul precedent sau următor. Pot fi comparate următoarele pasaje: Proverbele 18,4; Isaia 12,3; 44,3; 55,1; 58,11; Ezechiel 47,1; Zaharia 14,8.