Doi frați, două alegeri

Adam și Eva nu au ascultat, iar Dumnezeu era foarte trist. Acum, Adam și Eva erau și ei triști. Milioanele de îngeri credincioși și ființele din alte lumi erau de asemenea triste.

Crezi că Satana și îngerii care au ales să i se supună lui erau triști? Nu. Ei sperau că lumea frumoasă pe care Dumnezeu a creat-o pentru Adam și Eva le va aparține
lor de acum înainte.

Satana spera ca Adam și Eva să mănânce din pomul vieții și să trăiască veșnic, chiar dacă erau păcătoși. Dacă s-ar fi întâmplat așa, el plănuia ca el și îngerii lui răi să mănânce din pomul vieții împreună cu Adam și Eva. Dar lucrurile nu au ieșit așa cum voia el. Adam și Eva au fost nevoiți să părăsească Grădina Edenului. Un înger puternic, cu o sabie înflăcărată, păzea poarta grădinii și pomul vieții, astfel încât nimeni nu putea mânca din fructele sale (Geneza 3:22-24).

Dumnezeu a știut că oamenii care vor alege să i se supună lui Satana nu vor fi niciodată fericiți. Dumnezeu nu a putut să le ofere viaţa veşnică din moment ce oamenii au ales de bunăvoie să nu I se supună.

Gândeşte-te:

Crezi că Dumnezeu Și-a iubit în continuare copiii prețioși, chiar dacă ei nu L-au ascultat și I-au distrus planul perfect, potrivit căruia trebuiau să trăiască fericiți pentru totdeauna? Sigur că i-a iubit. Mâine vom învăța despre cum a făcut El posibil ca oamenii să aleagă încă să-L iubească, să aibă încredere în El, să I se supună și să fie în siguranță.

Credeți că Dumnezeu Și-a dorit vreodată ca Adam și Eva să se întrebe serios cum ar fi dacă ar alege să se supună lui Satana? Nu, dar acum ei știau că Satana spune minciuni și că e crud. Știau că totul se va schimba și, cu siguranță, asta s-a întâmplat.

Îți amintești că hainele lor de lumină dispăruseră. Cât de stânjeniți s-au simțit în hainele lor făcute din frunze! Aerul era diferit. Înainte, nu fusese niciodată frig. Ce a făcut Dumnezeu pentru ei? Citiți Geneza 3:21. Când Dumnezeu a vorbit cu ei, le-a spus cu tristețe ce fel de schimbări vor urma. Citiți despre aceasta în Geneza 3:14-19.
Când Dumnezeu a vorbit cu șarpele, cui îi vorbea El de fapt? Lui Satana! Şarpele urma să le amintească întotdeauna oamenilor de Satana. El nu a mai fost creatura frumoasă de dinainte. Și-a pierdut aripile și a ajuns să se târască, iar oamenilor le este frică de el.

Puteți fi siguri că Satana a ascultat fiecare cuvânt pe care îl spunea Dumnezeu. Când Dumnezeu a spus cuvintele din Geneza 3:15, Satana știa că ele sunt importante, la fel și Adam, și Eva. Știau că Dumnezeu va face ceva ca să îi ajute pe oameni. Oare ce putea face? se întrebau ei. Mâine vom învăța despre planul minunat pe care Dumnezeu l-a gândit cu mult înainte ca primii îngeri sau oamenii să fie creați.

Gândeşte-te:

Cum ucizi un șarpe? Îi tai capul sau coada? În Geneza 3:15, Dumnezeu promite că, deși Satana Îl va răni pe Isus, în final, Satana va fi cel care va muri.

Dumnezeu a vrut ca Adam și Eva să înțeleagă ce trebuia să se întâmple pentru ca oamenii să poată alege să I se supună Lui, și nu lui Satana. Așa că i-a cerut lui Adam să aducă un miel. Poți fi sigur că Adam a adus mielul lui preferat.

Atunci, Dumnezeu i-a arătat cum să construiască un altar. Mai mult ca sigur, Adam se întreba ce se va întâmpla. Apoi Dumnezeu i-a spus că trebuie să omoare micul miel nevinovat.

Să ucidă? Adam nu văzuse niciodată nimic murind, nici măcar o frunză. Probabil că el și Eva au suspinat când au făcut asta. Au pus mielușelul mort pe altar. Apoi, un fulger de foc a venit și a aprins focul, iar ei au privit cum arde mielul. Cu blândețe, Dumnezeu le-a reamintit că şi ei meritau să moară și să dispară pentru totdeauna, la fel ca mielușelul de pe altar. Însă, într-o zi, Cineva special avea să Se nască și să moară în locul lor. Dacă alegeau să creadă promisiunea lui Dumnezeu, să-L iubească și să aibă încredere, El urma să îi ajute să se supună Legii Sale. Și chiar dacă ar fi murit, într-o zi, ar fi înviat. Apoi ar urma să fie cu El, fără Satana, pentru totdeauna. O, cât de recunoscători trebuie să fi fost! Acum au înțeles ceea ce a spus Dumnezeu în Geneza 3:15. Ei știau, de asemenea, că Dumnezeu spune întotdeauna adevărul. Au hotărât să I se supună, cu ajutorul Lui.

Dumnezeu le-a spus să ofere mielul ca jertfă în fiecare dimineață și seară. Acesta le va aminti de promisiunea lui Dumnezeu și va demonstra că au ales să asculte de Legea Lui, arătând că au avut încredere în Dumnezeu pentru a-i salva de Satana.

Gândeşte-te:

Pe cine a reprezentat mielul? A murit Isus pentru tine? Ai ales să ai încredere și să I te supui Lui? Niciunul dintre noi nu poate face asta singur. Dar Isus ne poate ajuta. Îl rogi în fiecare zi să te ajute? El Îşi doreşte foarte mult să facă acest lucru.

Îți imaginezi cât de fericiți și de încântați erau Adam și Eva când s-a născut primul lor copil? Poate că el era persoana pe care Dumnezeu a promis că o va trimite pentru a-i salva de Satana. L-au numit Cain pe primul lor băiețel. Pe următorul copil l-au numit Abel. Cât de atent i-au învățat despre ascultarea față de Dumnezeu! Băieții au învățat să aibă grijă de animalele și de plantele care le asigurau hrana. Lui Abel îi plăcea să aibă grijă de oi. Lui Cain îi plăcea să îngrijească plantele.

Ambii băieți asistau la jertfele care se aduceau dimineața și seara. Ei au văzut focul fulgerului din cer care aprindea jertfele, arătând că Dumnezeu era mulțumit de faptul că au ales să creadă în promisiunea Lui. Puteți fi siguri că Satana era ocupat în continuare cu minciunile sale tentante. Pe măsură ce crescuseră, Abel alesese să aibă încredere și să asculte de Dumnezeu, dar Cain făcuse alegeri diferite. În loc să fie recunoscător pentru binecuvântările lui Dumnezeu, el a început să dea vina pe Dumnezeu pentru modul în care s-a schimbat totul de când părinții săi nu s-au supus în Grădina Edenului.

De ce a făcut Dumnezeu munca la câmp atât de grea? De ce a făcut Dumnezeu spini și ciulini? De ce animalele nu mai erau blânde ca înainte? De ce? De ce? De ce? Astfel de întrebări își punea mereu Cain.
Adam și Eva i-au explicat cum a început totul, cu Satana în ceruri, când au ales să nu asculte de Legea lui Dumnezeu. I-au povestit despre minciunile teribile ale lui Satana despre Dumnezeu și, cu tristeţe, i-au mărturisit că ei înșiși au făcut alegeri greșite. Cu toate acestea, Cain a ales să-l asculte pe Satana.

Gândeşte-te:

Ai auzit vreodată pe cineva dând vina pe Dumnezeu pentru că s-a întâmplat ceva rău? Se îmbolnăvesc și oamenii buni? Au accidente și oamenii buni? Dumnezeu este Cel care face să se întâmple lucruri rele sau Satana? Să nu uiți niciodată că Satana este dușmanul nostru (1 Petru 5:8). Dar dacă alegem să iubim, să avem încredere și să ne supunem lui Dumnezeu, orice s-ar întâmpla, la final vom primi un cămin unde totul va fi din nou perfect (Apocalipsa 21:1,4).

Când Cain și Abel au crescut, au adus și ei jertfe
pentru ei înșiși. Și-au construit și ei câte un altar, aşa cum fuseseră învăţaţi, apoi au adus jertfele înaintea Domnului.

Ce trebuiau ei să aducă drept jertfă? Da, un miel nevinovat, care nu făcuse nimic rău. Sacrificiul trebuia să le reamintească faptul că toți merităm să murim pentru că L-am nesocotit pe Dumnezeu. Dar Dumnezeu ne iubește atât de mult, încât a făcut un plan pentru a ne salva de Satana. Isus, Dumnezeu- Fiul, va veni într-o zi să moară în locul nostru.

Abel a adus mielul, însă Cain nu credea că e important să sacrifici un miel. În schimb, el a adus legume din grădina lui pentru a le pune pe altar. Când a venit focul din cer, a aprins doar jertfa lui Abel. Cain l-a privit cu dispreţ pe fratele său, ca și când ar fi fost vina lui Abel că Dumnezeu nu a acceptat sacrificiul său. Poate că a plecat în fugă, vărsându-şi furia pe lucrurile din jur.

Dumnezeu a fost tare dezamăgit de alegerile pe care le făcea Cain. Chiar a venit și a stat de vorbă cu el. Citiți despre aceasta în Geneza 4:3-7. Dumnezeu l-a iubit pe Cain la fel de mult cum îl iubea pe Abel. Dacă şi Cain alegea să se supună, Dumnezeu îl putea binecuvânta așa cum îl binecuvântase și pe Abel. Desigur, Satana nu voia ca el să se simtă rău pentru păcatul comis, ci voia să se simtă marginalizat. Ce alegere a făcut Cain?

Gândeşte-te:

În fiecare zi, noi facem alegeri: fie ascultăm de Satana, fie ascultăm de Dumnezeu. Tu Îl alegi pe Dumnezeu de fiecare dată? El ne ajută să ne supunem chiar și atunci când simțim că nu vrem să fim supuși. Astfel, putem fi mult mai fericiți.

Cain s-a gândit mult la discuția lui cu Dumnezeu. Dar, în loc să admită că a greșit, s-a lăsat condus de propria convingere. El credea că Dumnezeu nu acționează corect și că toate problemele lui erau din vina lui Dumnezeu.

Nu seamănă această gândire cu modul în care vorbea Satana în ceruri? Lui Satana îi face o plăcere deosebită să ne determine să credem minciunile lui despre Dumnezeu. Să citim Geneza 4:8 ca să aflăm mai multe despre alegerea lui Cain!

O, ce trist! Îți poți imagina cum s-au simțit Adam și Eva când au aflat ce s-a întâmplat? A fost groaznic pentru ei să vadă cum mor plantele și animalele.
Dar acum, propriul lor fiu fusese ucis. Acest lucru era doar o altă consecință a faptului că au încălcat cuvântul lui Dumnezeu și au mâncat din copacul interzis. Și Dumnezeu era trist. El a mai stat încă o dată de vorbă cu Cain. Citiți despre aceasta în Geneza 4:9,10. Cain a fost foarte nerespectuos, nu-i așa? N-a recunoscut că a făcut ceva greșit, dar Dumnezeu știa exact ce făcuse el. Ce i-a spus El lui Cain? Geneza 4:11,12.

Acum, lui Cain îi era frică, dar tot nu-i părea rău. În schimb, se temea de ce i s-ar putea întâmpla. Dar Dumnezeu i-a promis că îl va proteja și nu va permite să fie ucis de nimeni. În cele din urmă, ce a făcut Cain? Citește Geneza 4:16.

Gândeşte-te:

Crezi că era fericit Cain? Suntem fericiți când nu ascultăm? Nu, dar Satana e mulțumit. El știe că ne face nefericiţi și pe noi, şi pe Dumnezeu. Pe cine alegi să asculți? Dumnezeu te va ajuta întotdeauna să faci alegeri corecte dacă Îl rogi.

Păturile lui Lynn

Mătușa Ruth a crescut într-o țară îndepărtată de locul unde locuiește acum. În țara ei de origine, majoritatea oamenilor sunt foarte săraci. Nu au suficientă mâncare. Nu au suficiente haine. Nici măcar nu au suficientă apă curată. Mătușa Ruth plănuia o călătorie în țara ei de origine pentru a-și vizita familia. Voia să ia ceva pentru oamenii nevoiași de acolo, dar ce ar fi putut lua?

Și-a amintit că mamele din țara ei, de multe ori, nu au nici măcar o pătură moale pentru a-şi încălzi copiii. Dar mătușa Ruth nu avea decât câteva pături și nu-și permitea să cumpere mai multe. S-a gândit că poate altcineva ar avea cum s-o ajute. Așa că s-a dus s-o vadă pe prietena ei, Lynn.
— Lynn, ai cumva niște pături pentru bebeluși? Aș dori să donez niște pături luna viitoare, când mă întorc în țara mea, i-a spus ea lui Lynn.
Lynn s-a gândit pentru un moment, apoi a încuviințat.
— Sigur, a spus ea. Cred că mai am niște pături depozitate prin casă. O să le caut. După ce a plecat mătușa Ruth, Lynn a fost foarte ocupată și a uitat să caute păturile.
După câteva săptămâni, mătușa Ruth a sunat din nou:
— Lynn, zborul meu este în seara asta. Pot să trec pe la tine să iau păturile pentru bebeluși? Imediat, Lynn a căutat păturile pentru bebeluși pe care era sigură că le are pe undeva, dar nu le-a putut găsi. Apoi şi-a amintit că dăruise aproape toate păturile. Singurele care mai rămăseseră erau foarte speciale. Lynn a luat una dintre păturile speciale și a mângâiat-o. Prietenii ei apropiaţi făcuseră acele pături moi și drăguțe pentru copiii ei. Lynn plănuise să le păstreze pentru nepoții ei.

Pentru o clipă, Lynn a stat în cumpănă. Apoi și-a amintit că Isus a spus că, atunci când facem un bine altora, Lui I-l facem. Ar fi dat bucuroasă păturile acelea pentru Isus, dacă ar fi stat în fața staulului în care El S-a născut.

Când mătușa Ruth a bătut la ușa de la intrare, Lynn a salutat-o cu un zâmbet larg.
— Uite păturile, a spus ea, dându-i păturile strânse cu grijă, mătușii Ruth. Aceste pături sunt foarte speciale pentru mine. Sper că vei găsi pe cineva care să se folosească de ele.

Luând păturile în brațe, mătușa Ruth a zâmbit și i-a spus:
— Oh, îţi mulțumesc foarte mult pentru că dai aceste pături mamelor sărace din țara mea! Lynn știa că nu va mai vedea niciodată acele pături speciale, dar s-a simțit fericită. Oferindu-le pentru a ajuta copiii săraci era ca şi când I le-ar fi dăruit lui Isus. El ne-a iubit atât de mult, încât Și-a părăsit frumoasa casă din ceruri și a devenit un Copil sărac și neajutorat în lumea noastră. Mătușa Ruth știa că lucrul acesta L-a făcut fericit și pe Isus.