„Când Mă va chema, îi voi răspunde; voi fi cu el în strâmtorare, îl voi izbăvi și-l voi proslăvi” (Psalmii 91:15).
Iată un lucru pe care nu trebuie să îl uităm cât trăim: toate lucrurile rele care s-au întâmplat de la intrarea păcatului în lume se datorează lui Satana. Chiar și lucrurile rele care li se întâmplă oamenilor buni sunt din cauza lui Satana, nu a Dumnezeului nostru iubitor. Când oamenii se întreabă de ce trimite Dumnezeu rău asupra lor, o fac pentru că ei nu înțeleg prea multe despre Dumnezeu și Satana.
Relatarea noastră din această săptămână s-a întâmplat cu mult timp în urmă – probabil pe vremea când trăia Moise sau poate chiar mai înainte, pentru că Moise a scris-o. Este despre Dumnezeu, Satana și un bărbat care L-a iubit pe Dumnezeu din toată inima. Pe bărbatul acela îl chema Iov și era foarte bogat. Ce ne spune Biblia despre el? Iov 1:1.
Cu greu ne putem imagina cât de bogat era Iov. El avea zece copii bogați și mii de oi, cămile, boi și măgari. Mulți oameni veneau să vorbească cu Iov și îi ascultau sfatul. Lui îi plăcea să îi ajute pe cei săraci sau care aveau probleme. Toți îl admirau și îl iubeau. Într-o zi, Dumnezeu a avut o întâlnire specială. Cine era acolo? Versetul 6. Ce l-a întrebat Dumnezeu pe Satana și ce I-a răspuns Satana? Iov 1:7. Apoi Dumnezeu l-a întrebat pe Satana dacă îl cunoștea pe Iov și faptul că el era un om bun. Iov 1:8.
Satana a râs de ideea că Iov Îi era credincios lui Dumnezeu. El I-a spus lui Dumnezeu că, dacă avea să nu îl mai binecuvânteze, Iov nu I-ar mai fi fost credincios. Iov 1:9–11. Toți cei prezenți la întâlnire ascultau. Spunea Satana adevărul? Desigur, Dumnezeu știa deja, dar ceilalți puteau afla răspunsul într-un singur mod. Trebuiau să vadă cum reacționa Iov dacă pierdea totul. Iov 1:12.
A știut Iov de întâlnire și de ce s-a întâmplat? Nu. Putem ști întotdeauna motivele pentru care Dumnezeu îngăduie să ni se întâmple lucruri rele nouă sau altora? Nu.
Poți fi sigur că Satana a fost foarte mulțumit după întâlnirea cu Dumnezeu din acea zi. Acum putea plănui să trimită asupra lui Iov lucruri rele. Plănuia să le trimită atât de repede, încât cu siguranță Iov avea să se răzgândească în privința credincioșiei față de Dumnezeu. De fapt, Satana era sigur că Iov chiar urma să Îl blesteme pe Dumnezeu.
Nu a trecut mult timp până au început necazurile. Citește ce a făcut Satana. Iov 1:14-17. Dar lucrul cel mai rău a fost ultimul mesaj pe care i l-a adus slujitorul. Iov 1:18,19. Totul dispăruse, chiar și scumpii lui copii. Totul s-a întâmplat atât de repede. La fel ca toți copilașii, și Iov s-a născut gol – fără nimic. Acum părea că își va sfârși viața în același fel – fără nimic. Ce a făcut el? Iov 1:20,21.
Imaginează-ți! Iov nu L-a blestemat pe Dumnezeu, ci I s-a închinat. Probabil că Satana a fost foarte dezamăgit. Era atât de sigur că Iov avea să se întoarcă împotriva lui Dumnezeu. Iov 1:22. La următoarea întâlnire specială a lui Dumnezeu, din nou a fost prezent și Satana. Întâlnirea a început la fel ca cealaltă. Apoi Dumnezeu i-a reamintit lui Satana despre Iov. Deși Dumnezeu încetase să mai păzească tot ce avea Iov, acesta totuși alesese să Îi fie credincios în ciuda relelor pe care Satana le trimisese asupra lui. Iov 2:3.
Satana a trebuit să recunoască faptul că Dumnezeu avea dreptate. Dar nu plănuia să se dea bătut. Iov încă era sănătos. Ce a făcut Satana după aceea? Iov 2:4,5.
Știe Dumnezeu deja totul? Crezi că El dorea să îl lase pe Iov să sufere? Cu siguranță că nu. Lui Dumnezeu nu Îi place ca oamenii să sufere.
Satana încă era sigur că îl putea face pe Iov să se răzgândească. Dacă Dumnezeu l-ar fi lăsat să îl facă pe Iov să sufere fizic foarte mult, era sigur că Iov avea să se întoarcă împotriva lui Dumnezeu. Ce i-a spus Domnul lui Satana în timp ce toți ascultau? Iov 2:6.
Probabil că fiii lui Dumnezeu au fost uimiți. Satana le demonstra cât de rău și nemilos devenise. El acum i-a făcut ce a știut că avea să îl doară cel mai tare, dar nu l-a ucis pe Iov. Iov 2:7,8.
Sărmanul Iov arăta îngrozitor. Și se simțea îngrozitor. Nu putea sta în picioare, nu putea sta în șezut și nu putea sta întins fără să aibă dureri mari. Chiar și soția lui a spus că ar fi fost mai bine să renunțe să Îi mai fie credincios lui Dumnezeu. Ce a spus ea și ce i-a răspuns Iov? Iov 2:9,10.
Probabil că vestea despre Iov s-a răspândit foarte repede. Mulți îl cunoșteau și auziseră despre lucrurile îngrozitoare care i se întâmplaseră, dar nimeni nu înțelegea de ce. Iov era un om atât de bun! De ce permitea Dumnezeu să se întâmple așa ceva? Când trei din prietenii speciali ai lui Iov au auzit vestea despre el, au venit să îl mângâie. Dar când l-au văzut, nici măcar nu l-au mai recunoscut. Se schimbase atât de mult. Au fost de-a dreptul șocați, nu știau ce să mai spună. Iov 2:12,13.
Îți poți imagina cât de îngrozitor se simțea și arăta Iov? Crezi că ceilalți care au fost prezenți la întâlnirea cu Dumnezeu vedeau tot ce se întâmpla? Vedea și Dumnezeu? Cum crezi că S-a simțit Dumnezeu?
Prietenii lui Iov nu s-au putut gândi cum să îl ajute. Într-un final, Iov a început să vorbească. El le-a spus că nu putea înțelege de ce Dumnezeu îngăduise să i se întâmple atâtea lucruri rele. Își dorea să moară. Își dorea să nu se fi născut sau să fi murit de copil. Știa că nu făcuse nimic ca să merite ce i se întâmpla.
Cei trei prieteni ai lui Iov au început să îi vorbească. Dar ce au spus demonstra că aveau o percepție greșită despre Dumnezeu. Ei credeau că oamenilor li se întâmplă lucruri rele pentru că Dumnezeu îi pedepsește. Erau siguri că Iov făcuse multe lucruri rele care Îl supăraseră pe Dumnezeu. Iov știa că nu era adevărat ce spuneau ei. El iubea Legea lui Dumnezeu și întotdeauna încercase din răsputeri să se supună Legii. Încă alegea să se încreadă în Dumnezeu. Iov 13:15.
Iov era sigur că nu suferea pentru că Dumnezeu îl pedepsea pentru păcatele lui. Deși nu putea înțelege de ce avea atâtea necazuri, el era sigur că, la final, totul avea să fie bine. Iov 23:10.
Iov știa că, de s-ar fi întâmplat să moară, Isus avea să îl trezească la venirea Lui. Atunci totul avea să fie bine. Prietenii lui Iov nu i-au fost de mare ajutor. El le-a spus că erau niște „mângâietori supărăcioși”. El nu a crezut motivele prezentate de ei pentru durerea și necazurile lui. Iov 16:2.
Iov continua să aleagă să se încreadă în Dumnezeu deși nu putea înțelege de ce i se întâmplau astfel de lucruri îngrozitoare. Crezi că i-a fost ușor? Când lucrurile merg prost, încearcă Satana să ne facă să ne întrebăm dacă Dumnezeu ne iubește și Se îngrijește de noi?
Când cei trei prieteni îi vorbeau lui Iov, acolo mai era cineva care asculta. Multă vreme nu a spus nimic, pentru că era mai tânăr decât ceilalți. Dar când au renunțat să încerce să îl mai convingă pe Iov că Dumnezeu îl pedepsea, Elihu, bărbatul mai tânăr, a început să vorbească.
Elihu nu era de acord nici cu Iov, și nici cu prietenii lui. Probabil că ce a spus el a fost mai bine decât ce au spus cei trei, dar nici Elihu nu a fost atât de înțelept pe cât se credea. Pe cer s-au adunat nori negri și mari. Tunetele răsunau și fulgerele luminau pământul. A venit un vârtej cu mare putere și din acel vârtej s-a auzit un glas. Probabil că toți au fost îngroziți când Însuși Dumnezeu a vorbit. Iov 38:1-3.
Apoi Dumnezeu a început să îi pună niște întrebări grele lui Iov, întrebări la care Iov nu cunoștea răspunsul, doar Dumnezeu îl știa. În timp ce asculta, Iov a început să se simtă tot mai mic și mai neînsemnat. El știa deja că Dumnezeu era puternic și înțelept, dar acum își dădea seama cât de puțin știa în comparație cu Dumnezeu. El a fost foarte smerit.
Ești bucuros că Dumnezeu este mai înțelept decât noi? Putem face tot ce ține de noi ca în curând să fim cu El, indiferent ce se întâmplă în această lume bătrână?
Iov s-a simțit rușinat pentru că se îndoise de Dumnezeul nostru iubitor și puternic. Acum Îl cunoștea și Îl înțelegea mult mai bine decât înainte. Dumnezeu îl ajutase să rămână credincios și era foarte bucuros. Iov 42:5,6.
După aceea, Dumnezeu le-a spus celor trei prieteni ai lui Iov că ideile lor despre El erau greșite. Trebuiau să aducă jertfe și să își mărturisească păcatele. Așa au și făcut. Iov 42:7–9.
Ce final fericit a pregătit Dumnezeu pentru Iov după tot ce i s-a întâmplat? Iov 42:10. Să ne gândim la povestea noastră. Știa Iov că demonstrase îngerilor și celor din alte lumi că nimic nu ne poate obliga să nu Îl mai iubim și să nu ne mai încredem în Dumnezeu, indiferent ce s-ar întâmpla? A aflat Iov vreodată despre acele întâlniri în cer? A știut vreodată de ce Dumnezeu îngăduise acele lucruri îngrozitoare asupra lui? Probabil că nu. Va afla cândva? Da. Va fi atunci și mai bucuros că s-a încrezut în Dumnezeu? Datorită lui Iov, întregul univers Îl cunoaște acum mai bine pe Dumnezeu.
Totodată, îl cunosc mai bine și pe Satana. La fel și noi. Povestea lui Iov ne ajută să vedem cât de răbdător și de corect este Dumnezeu și cât de rău și nemilos este Satana. Mulți oameni, la fel ca prietenii lui Iov, încă susțin că cei loviți de suferință și dezastre sunt pedepsiți pentru păcatele lor. Dar Biblia nu ne învață că suferința este întotdeauna o pedeapsă pentru păcat. Dumnezeu a spus că prietenii lui Iov greșiseră. Iov 42:7. Ne poate ajuta experiența lui Iov să alegem să continuăm să ne încredem când nu înțelegem de ce ni se întâmplă lucruri rele?
Încă privesc asupra noastră îngerii și locuitorii altor lumi? Văd ei cine alege să Îl iubească și să se încreadă în Dumnezeu și în Legea Sa, indiferent ce se întâmplă? Ai ales și tu să faci întotdeauna acest lucru, indiferent ce s-ar întâmpla? De ce nu alegi din nou acum și de fiecare dată când te ispitește Satana?
Credincioși până la sfârșit - Adaptare de Amy Sherrard
După ce Ellen White și fiul ei, Willie, au vizitat Europa, au plecat ca misionari în Australia, la mare depărtare, în partea de sud a lumii. În Australia erau deja alți misionari, dar aveau nevoie ca Ellen să îi ajute să facă un plan pentru școli speciale pentru copiii și tinerii adventiști. Acolo mai era nevoie de sanatorii în care oamenii bolnavi să învețe cum să își păstreze sănătatea.
Încă de când Isus a chemat-o prima dată pe Ellen să facă o lucrare specială pentru El, ea a scris, a scris și iar a scris lucrurile pe care Isus i le-a arătat și a învățat- o. „Trebuie să continui să scriu”, le-a spus ea conducătorilor bisericii când aceștia au rugat-o să meargă în Australia. „Acum scriu despre marele război dintre Isus și Satana. Trebuie să continui să scriu. Știu că Satana dorește să mă oprească, dar eu trebuie să continui să scriu.”
Într-un final, Ellen a ajuns la concluzia că, dacă liderii doreau ca ea să meargă în Australia, Isus avea să o binecuvânteze și să o ajute. Așa s-a întâmplat. Deși Satana a făcut tot posibilul să o împiedice să mai scrie, ea nu s-a oprit niciodată. Multe lucruri minunate s-au întâmplat în perioada în care a fost acolo. Într-o ocazie, liderii din Australia încercau să hotărască unde să construiască un colegiu pentru tinerii bisericii. Ellen mergea cu trenul să vadă un loc pentru școală când Isus i-a dat un vis. În vis ea mergea printre niște copaci. Când a ieșit dintre copaci pe câmp, ea a văzut un șanț mic, larg de câțiva centimetri și lung de aproape 2 metri. Un înger stătea în acel șanț.
„Dacă încearcă cineva să-ți spună că această bucată de pământ nu este bună, nu crede”, i-a spus îngerul. „Acesta este un pământ bun și aici va crește hrană bună.” Willie White și câțiva conducători ai bisericii s-au întâlnit cu Ellen la gară și de acolo s-au dus să vadă terenul. După ce au trecut printre niște copaci, au ajuns la un câmp; acolo era un șanț mic, exact cum văzuse Ellen în vis. „Acesta este terenul pe care trebuie să îl cumpărăm”, a spus ea. „Este exact locul pe care mi l-a arătat Isus în vis.”
La fel ca în vis, așa cum o avertizase îngerul, unii oameni au spus că pământul nu era bun. Dar pentru că ei au ales să se încreadă în Isus, au construit o școală pe acel teren și acolo au avut recolte bune. Ellen a locuit în Australia multă vreme și Isus a folosit-o să ajute biserica să crească în multe feluri.
După ce s-a întors în Statele Unite, Ellen a locuit într-o casă confortabilă în California. Deși trecuse de optzeci de ani, ea a continuat să scrie. Avea o sănătate bună, făcea exerciții fizice lucrând în grădină și îi plăcea să meargă cu trăsura să își viziteze vecinii. Toți o iubeau.
Într-o seară, în timp ce se îndrepta spre dormitor, Ellen a căzut și și-a fracturat șoldul. După aceea a trebuit să stea în pat. A fost îngrijită foarte bine și nu a suferit mult. Întotdeauna era veselă, dar treptat a început să fie tot mai slăbită și toți și-au dat seama că nu avea să mai trăiască mult. Cu toții au fost triști când ea s-a stins din viață în liniște! Micuța fată despre care oamenii credeau că va muri pe când era copilă a trăit mult timp și a fost ajutorul credincios al lui Isus. Acum ea doarme în mormântul ei lângă James. Într-o zi, curând, Isus îi va trezi. Atunci vor fi împreună unul cu celălalt și împreună cu Isus pentru totdeauna! Ce final frumos pentru James și Ellen White!