Deoarece avem felurite daruri, după harul care ne-a fost dat: cine are darul prorociei să-l întrebuințeze după măsura credinței lui. Cine este chemat la o slujbă să se țină de slujba lui. Cine învață pe alții să se țină de învățătură. Cine îmbărbătează pe alții să se țină de îmbărbătare. Cine dă să dea cu inimă largă. Cine cârmuiește să cârmuiască cu râvnă. Cine face milostenie s-o facă cu bucurie. Romani 12:6-8
La fel ca Johua Himes, Frederick Wheeler a fost și el implicat în tabere de rugăciune, numite uneori „întâlniri de corturi”. Fiul său cel mare a lăsat o descriere a uneia dintre ele, care a avut loc cu puțin timp înainte de marea zi pe care o așteptau cu toții, 22 octombrie 1844. În esență, descrierea este asemănătoare cu cele cunoscute deja, dar există ceva deosebit în povestea lui George Wheeler: el a menționat rolul pe care l-a jucat mama în organizarea întâlnirilor din tabără. Ea nu a ajuns să participe la niciuna dintre ele, deși a fost printre cei care s-au rugat mult pentru ca totul să se desfășoare foarte bine. Doamna Wheeler și soția fermierului „au copt tot timpul – pâine de grâu, secară și pâine de porumb. Participanții plăteau dacă aveau bani; altfel, totul era gratuit. Un fermier din apropiere le vindea lapte”, se notează din amintirile vremii.
Acest detaliu oferă o imagine diferită. Au existat întotdeauna oameni care s-au ocupat de detaliile practice, în timp ce alții se dedicau analizei, planificării și învățăturii. Dumnezeu i-a folosit pe toți: atât pe cei harnici și practici, cât și pe cei care se aplecau asupra studiului Scripturii, pentru ca lucrarea Sa să înainteze.
Ai fost vreodată într-o tabără unde cei care nu-și puteau permite să achite mâncarea o primeau gratuit și erau primiți cu bucurie și ospitalitate? Mă întreb cât de diferite ar fi bisericile și casele noastre dacă am lua în serios acest tip de atitudine.
Între Frederick Wheeler și soția sa, cine a dat mai mult pentru cauza lui Dumnezeu? A apreciat Dumnezeu darurile unuia mai mult decât pe ale celuilalt?
Dumnezeule al inimilor, Tu știi cine dă din belșug și cine oferă din puținul lui. Tu cunoști inimile celor care Te iubesc și slujesc fără să caute aplauze și recunoștință. Ajută-mă să-mi găsesc locul în lucrarea Ta și să fiu credincios acolo unde m-ai așezat.