Și noi dar, fiindcă suntem înconjurați cu un nor așa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică și păcatul care ne înfășoară așa de lesne și să alergăm cu stăruință în alergarea care ne stă înainte. Evrei 12:1
În 2022, a fost ediția a 50-a a maratonului din Honolulu. Deși nu sunt alergătoare, am decis să mă înscriu la el. După ce am participat într-un format virtual, din cauza pandemiei de Covid-19, care îți permitea ca în întreaga lună decembrie să parcurgi cei 42 de kilometri dacă alegeai formatul de mai multe zile, am decis că sunt pregătită pentru evenimentul real. Mai ales că nu o făceam de una singură. Clinica pentru maratonul din Honolulu se întâlnește săptămânal din martie până în săptămâna dinaintea maratonului din decembrie. Există diferite grupuri în funcție de experiență și viteză. Au chiar și un grup pentru persoanele care se recuperează după probleme de sănătate, cum ar fi o operație pe cord. În fiecare săptămână au loc discuții medicale legate de antrenament. Liderii de grup împărtășesc sfaturi pe care le-au învățat de-a lungul anilor în care au alergat la maratoane. Este atât de grozav să lucrezi împreună cu alții pentru un obiectiv comun și să te încurajezi reciproc. Ei promit că, în afară de boală sau accidentare, dacă urmezi planul lor de antrenament, vei termina maratonul.
În dimineața maratonului, m-am trezit ridicol de devreme pentru a prinde un autobuz de transfer la locul de plecare al cursei cu câteva prietene noi din grupul meu. Ce emoție! Am privit focurile de artificii și pe cei mai buni alergători trecând. În cele din urmă, a fost rândul nostru să trecem linia de start. Ne‑am bucurat de toate luminile de Crăciun în timp ce traseul șerpuia prin centrul orașului. Am văzut un răsărit de soare frumos și i-am văzut pe alergătorii rapizi venind spre linia de sosire. După ce am ajuns la jumătatea traseului, am făcut cale întoarsă spre linia de sosire, pe care în cele din urmă am trecut-o cu toții – așa cum ni s-a promis dacă urmam planul. Nu am crezut niciodată că voi termina un maraton, dar a fost atât de distractiv. În mare parte datorită numeroșilor oameni care au venit să ne încurajeze.
Întotdeauna am citit Evrei 12:1, dar acum am experimentat. M-am antrenat și mi-am dezvoltat rezistența. Am lăsat în urmă greutatea în plus cu o prietenă care m-a încurajat. Știu că am terminat cursa doar datorită ajutorului și încurajării atâtor oameni. Munca grea a meritat. Atâta entuziasm pentru o cursă pământească. Gândiți-vă cât de bucuroși vom fi când vom ajunge în ceruri! Haideți să facem cu toții parte din norul de martori care se încurajează reciproc până la linia de sosire!
Julie Bocock-Bliss