Deodată va intra în Templul Său Domnul pe care-L căutaţi: Solul legământului, pe care-L doriţi; iată că vine, zice Domnul oştirilor. (Maleahi 3:1)
Subiectul Sanctuarului a fost cheia care le-a explicat credincioşilor tulburaţi şi nedumeriţi taina dezamăgirii din 1844. A fost cel care a adus în atenţie un sistem complet al adevărului, bine închegat şi armonios, arătând că mâna lui Dumnezeu condusese marea Mişcare Adventă. Lumina din Sanctuar ilumina trecutul, prezentul şi viitorul. Ei au înţeles că greşeala de la 1844 nu a constat în calcularea perioadelor profetice, ci în identificarea evenimentului care urma să aibă loc la sfârşitul celor 2.300 de ani.
Hristos venise, dar nu pe pământ, aşa cum se aşteptaseră ei, ci în Sfânta Sfintelor din Sanctuarul ceresc, după cum era prefigurat în simbolul pământesc. În 1844, oamenii nu erau încă pregătiţi să-L întâmpine pe Domnul lor. Era nevoie de o lucrare de pregătire. Pe măsură ce aveau să Îl urmeze pe Marele-Preot în lucrarea Sa din Sanctuarul din cer, aveau să li se descopere noi îndatoriri. Un alt mesaj de avertizare şi îndrumare avea să-i fie dat bisericii. La încheierea acestei perioade de pregătire, urmaşii lui Hristos urmau să fie gata pentru revenirea Sa.
Această acţiune de examinare a caracterului reprezintă ultima lucrare din Sanctuarul ceresc.
Un gând inspirat: „Aceia care vor trăi pe pământ atunci când Domnul Hristos va înceta să mijlocească în Sanctuarul de sus vor trebui să stea fără mijlocitor în faţa unui Dumnezeu sfânt. Hainele lor trebuie să fie fără pată, caracterele lor trebuie să fie curăţite de păcat prin sângele stropirii. Prin harul lui Dumnezeu şi prin eforturile lor stăruitoare, trebuie să fie biruitori în lupta cu cel rău. În timp ce judecata de cercetare continuă în cer, în timp ce păcatele credincioşilor pocăiţi sunt îndepărtate din Sanctuar, în mijlocul poporului lui Dumnezeu trebuie să se producă o lucrare deosebită de curăţire, de îndepărtare a păcatelor. Această lucrare este mai clar prezentată în soliile din Apocalipsa, capitolul 14.” (Tragedia veacurilor, pag. 425)
Mesajul zilei: Întrebarea cea mai importantă pe care şi-o pune universul este dacă poporului lui Dumnezeu i se poate încredinţa viaţa veşnică.
Tragedia veacurilor, capitolul 24