Aceia, în mic număr, care vor scăpa de sabie se vor întoarce din ţara Egiptului în ţara lui Iuda. Dar toată rămăşiţa lui Iuda, toţi cei ce au venit să locuiască în ţara Egiptului, vor vedea dacă se va împlini Cuvântul Meu sau al lor. (Ieremia 44:28)
În anul al nouălea al domniei lui Zedechia, Nabucodonosor a asediat Ierusalimul, ca să se răzbune. În planul lui Dumnezeu, sosise vremea ca rămăşiţa lui Iuda să meargă în robie, ca să înveţe în mijlocul necazurilor lecţiile pe care a refuzat să le înveţe în împrejurările cele mai favorabile. Între neprihăniţii care mai locuiau încă în Ierusalim erau câţiva care s-au hotărât să păzească chivotul sfânt al legământului, în care se aflau tablele de piatră pe care Dumnezeu a scris cu degetul Său preceptele Decalogului. Ei l-au ascuns într-o peşteră, ca să îl ferească de mâinile oamenilor cruzi. Până în ziua de azi, chivotul nu a fost mişcat din locul lui.
În ultimele zile din istoria lui Iuda, Ieremia a fost aruncat în temniţă de consilierii invidioşi şi nemulţumiţi ai regelui. Zedechia era foarte îngrijorat de situaţia din ţară; el a fost în taină la Ieremia şi l-a întrebat: „Ai vreun cuvânt din partea Domnului?” Ieremia i-a răspuns: „Da”. Şi a adăugat: „Vei fi dat în mâinile împăratului Babilonului!” (Ieremia 37:17) Convins că avea dreptate, Zedechia a poruncit ca profetul să fie lăsat să stea în curtea închisorii.
Regele nu a cutezat să îşi manifeste deschis credinţa în Ieremia. Era prea slab ca să înfrunte dezaprobarea căpeteniilor şi a poporului, de dragul supunerii faţă de voinţa lui Dumnezeu.
Un gând inspirat: „Amărăciunea prorocului pentru nelegiuirile acelora care ar fi trebuit să fie lumina spirituală a lumii şi durerea pentru soarta Sionului şi a poporului dus în robie în Babilon sunt exprimate în plângerile pe care le-a lăsat scrise ca o amintire a nebuniei întoarcerii de la sfatul lui Iehova către înţelepciunea omenească.” (Profeţi şi regi, pag. 461)
Mesajul zilei: În aceste zile din urmă, credincioşia faţă de Dumnezeu cere din partea noastră răbdarea statornică şi neclintită pe care a manifestat-o Ieremia. Dumnezeu l-a susţinut pe profetul Său şi ne va susţine şi pe noi.
Profeţi şi regi, capitolul 37