Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. Proverbele 14:12
Toată lumea a auzit de dodo – pasărea care a dispărut acum 300 de ani de pe insula Mauritius din Oceanul Indian. Această pasăre a fost folosită ca simbol al prostiei după ce și ultima dintre ele a murit, pentru că era incapabilă să simtă pericolul sau chiar să încerce să supraviețuiască. Dodo era o pasăre mare și înceată, dar înainte de sosirea coloniștilor europeni pe insulă nu prea avea de ce să se teamă; se pare că din acest motiv dodo și-a pierdut simțul pericolului. De-a lungul anilor pasărea devenise atât de blândă, că era o pradă ușoară pentru coloniști. Și nu peste multă vreme nu a mai rămas niciuna.
Recent a ieșit la iveală un nou lucru legat de dodo. Pe insula Mauritius se află un copac numit tambalacoque. Astăzi mai există numai 13 și toți au peste 300 de ani. Ei produc semințe, dar din 1681 nimeni nu a reușit să facă vreuna să germineze. Unul dintre cercetători s-a întrebat dacă nu cumva dodo juca un rol important în germinarea semințelor de tambalacoque, întrucât ultimele trei au germinat cam în perioada în care pasărea dodo a dispărut.
Dr. Stanley Temple a emis o teorie. El știa că semințele de tambalacoque au o coajă foarte dură și că păsările dodo obișnuiau să le mănânce. El și-a pus problema dacă nu cumva semințele trebuia să sufere anumite transformări în pipota păsării dodo, precum și acțiunea chimică a acizilor și altor fluide din stomacul ei, înainte ca să poată germina. Pentru a-și testa teoria, dr. Temple a luat zece semințe de tambalacoque și le-a dat cu forța unor curcani, despre ale căror pipotă se crede că seamănă foarte mult cu a păsării dodo. Minunea minunilor, trei din semințe au germinat! Acum se știe că atunci când dodo a murit, s-a semnat și certificatul de deces al copacului tambalacoque, dar au trebuit 300 de ani pentru a remarca legătura dintre cele două!
Coloniștii timpurii nu-și puteau imagina că uciderea păsării dodo va duce în cele din urmă la dispariția importantului copac tambalacoque. Acțiunile noastre au adesea urmări care ajung departe, atât spre bine cât și spre rău.