1 Și când împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon, a venit la Ierusalim să îl încerce pe Solomon cu întrebări grele, cu o mare suită și cămile care purtau mirodenii și aur din abundență și pietre prețioase; și când a ajuns la Solomon, a vorbit îndeaproape cu el despre tot ce era în inima ei.

Împărăteasa din Seba. Versetele 1-12 tratează vizita reginei din Seba. Relatarea este paralelă cu 1 Regi 10,1-13, cu uşoare variaţii între cele două rapoarte. Arheologii moderni amplasează Seba în partea de sud a Arabiei (vezi la 1 Regi 10,1).


2 Și Solomon i-a răspuns la toate întrebările ei; și nu era nimic ascuns de Solomon pe care el să nu i-l spună.
3 Și când împărăteasa din Seba a văzut înțelepciunea lui Solomon și casa pe care a construit-o,
4 Și mâncarea de la masa lui și așezarea servitorilor lui și atenția servitorilor lui și îmbrăcămintea lor, de asemenea pe paharnicii săi și îmbrăcămintea lor, și urcarea prin care se urca la casa DOMNULUI, nu a mai fost suflare în ea.

Treptele. [Urcarea, KJV; trepte, trd. Niţ; arderile de tot, trd. G. Gal. ]. Ebr. 'aliyyal "o odaie cu acoperiş". Totuşi, expresia ar trebui să fie 'olah, ca în 1 Regi 10,5. 'Olah poate fi tradus "ardere de tot". Întrucât 'olah este, literal, "ceea ce se urcă", unii consideră că ar putea să fie indicată o şosea, în sensul că i se asigura regelui un drum special de la palatul lui la Templu (vezi 1 Cronici 26,16; vezi la 1 Regi 10,5).


5 Și ea a spus împăratului: Este adevărat cuvântul pe care l-am auzit în țara mea despre faptele tale și despre înțelepciunea ta;
6 Totuși nu am crezut cuvintele lor, până când am venit și ochii mei au văzut; și, iată, nu mi s-a spus nici jumătate din măreția înțelepciunii tale, fiindcă întreci faima pe care am auzit-o.
7 Ferice de oamenii tăi și ferice de acești servitori ai tăi, care stau continuu înaintea ta și aud înțelepciunea ta.

Slujitorii tăi. Când stăpânii sunt slujitori ai Domnului cerului, cei care sunt în slujba lor găsesc fericirea. La data aceea Solomon nu-L părăsise încă pe Domnul, ci era devotat slujirii Lui. El Îl iubea pe Dumnezeu şi avea milă de oameni. Având pacea lui Dumnezeu în inimă, Solomon era blând, răbdător şi înţelegător. Cei din jurul lui simţeau farmecul influenţei lui. Astăzi este mare nevoie de conducători care oglindesc influenţa Cerului, pentru ca aceia care se găsesc sub conducerea lor să poată găsi bucuria adevărată şi fericirea trainică.


8 Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul tău, care a găsit plăcere în tine să te pună pe tronul lui, pentru a fi împărat pentru DOMNUL Dumnezeul tău; deoarece Dumnezeul tău a iubit pe Israel, pentru a-i întemeia pentru totdeauna, de aceea te-a făcut împărat peste ei, să faci judecată și dreptate.

Binecuvântat să fie Domnul. Vezi la 1 Regi 10,9. După ce Solomon i-a spus care era secretul înţelepciunii, păcii şi prosperităţii lui, împărăteasa din Seba a simţit îndemnul să preamărească nu pe rege, ci pe Dumnezeu. Dacă Solomon ar fi rămas totdeauna credincios Domnului, influenţa lui ar fi continuat să se manifeste pururi în lume, şi mulţi care nu Îl cunoşteau pe Dumnezeu ar fi fost îndemnaţi să-L onoreze. Ar fi putut ca de la Ierusalim să pornească astfel o lumină care să ajungă în toată lumea, lumină care ar fi adus oameni din toate ţările de la întuneric la lumină.

Iubeşte pe Israel. [A iubit pe Israel, KJV]. Împărăteasa din Seba a aflat despre iubirea lui Dumnezeu pentru poporul Său din mărturia care venea din gura lui Solomon. Fără îndoială că Solomon a povestit reginei istoria purtării minunate a lui Dumnezeu cu Israel, iar ea s-a înapoiat în ţara ei de baştină adânc impresionată de măreţia Dumnezeului lui Israel.


9 Și i-a dat împăratului o sută douăzeci de talanți de aur și din mirodenii o mare abundență și pietre prețioase; și nu erau mirodenii ca cele date împăratului Solomon de împărăteasa din Seba.

O sută douăzeci de talanţi. Dacă aceştia erau talanţi de vreo 34 kg (vezi vol. I, p. 164), aurul ar fi cântărit aproximativ 4,5 tone. Totuşi, nu putem fi siguri ce scală de greutăţi a fost folosită aici. Comoara pământească pe care împărăteasa din Seba a lăsat-o lui Solomon era de o clipă în comparaţie cu comoara cerească care se deschisese înaintea ei.


10 Și de asemenea servitorii lui Hiram și servitorii lui Solomon, care au adus aur din Ofir, au adus lemn de santal și pietre prețioase.

Slujitorii lui Hiram. Pasajul paralel din 1 Regi 10,11 spune: "Corăbiile lui Hiram".

Aur din Ofir. Vezi la 1 Regi 10,11.


11 Și împăratul a făcut din lemn de santal terase pentru casa DOMNULUI și pentru palatul împăratului și harpe și psalterioane pentru cântăreți; și nu au mai fost văzute astfel de lucruri în țara lui Iuda.

Lemnul mirositor. [Lemn de algum, KJV]. Lemnul acesta nu poate fi identificat. Unii consideră că este vorba de lemnul de santal. Scări. [Terase, KJV]. Ebr. mesilloth, "şosele". Pasajul paralel (1 Regi 10. 12) are mis'ad, "stâlpi" [pălimare, trd. Cornil.] care, probabil, ar trebui să fie folosit şi aici (vezi la 1 Regi 10,12).


12 Și împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit, orice a cerut, în afară de ceea ce ea a adus împăratului. Astfel ea s-a întors și a plecat în țara ei, ea și servitorii ei.

Decât adusese ea. Pasajul paralel (1 Regi 10,13) zice: "ce i-a dat Solomon din belşugul său regal" (KJV) [afară de ceea ce după dărnicia regească i-a dăruit ei, trd. G. Gal.]. Şi Solomon i-a dat reginei daruri. Solomon a fost tot atât de generos ca şi invitata lui şi i-a dat daruri, poate de valoare egală sau chiar mai mare decât acelea pe care i le dăduse aceasta.


13 Și greutatea aurului care venea la Solomon într-un an era de șase sute șaizeci și șase de talanți de aur,

Şase sute şaizeci şi şase. Pentru o evaluare aproximativă a acestei cantităţi, vezi la 1 Regi 10,14. Versetele 13-28 se ocupă de venitul, tezaurele, comerţul exterior, caii şi carele lui Solomon. Secţiunea paralelă este 1 Regi 10,14-29; 4,26.


14 În afară de ceea ce aduceau negustorii și comercianții. Și toți împărații Arabiei și guvernatorii țării aduceau aur și argint lui Solomon.

Negustorii cei mari. Ebr. 'anshe hattarim, tradus "negustorii cei mari" [trd. Cornil.] aici şi în 1 Regi 10,15. Tarim derivă din tur, care înseamnă "a căuta", "a spiona", "a explora" şi probabil indică un negustor ca pe cineva care caută sau explorează. Cuvântul tradus "negustorii cei mici" derivă dintr-o rădăcină care înseamnă "a călători".


15 Și împăratul Solomon a făcut două sute de paveze de aur bătut; șase sute de șekeli de aur bătut au intrat într-o pavăză.

Scuturi. Ebr. şinnah, scuturi mari (vezi la 1 Regi 10,16). Şase sute de sicli. Probabil aproximativ 6,8 kg. Scuturile de aur probabil că nu erau folosite ca protecţie în luptă, ci pentru paradă. Aurul era foarte mult folosit pentru paradă în Orientul antic. Regele din Ur avea un coif de aur. În Egipt, sicriele regale erau făcute din aur.


16 Și trei sute de scuturi a făcut din aur bătut; trei sute de șekeli de aur au intrat într-un scut. Și împăratul le-a pus în casa pădurii din Liban.

Scuturi. Ebr. maginnim, scuturi, evident mai mici decât cele şinnah. (v. 15). Având în vedere că sunt menţionate cinci "căpetenii peste sute", care se presupune că aveau comanda gărzilor palatului, se sugerează că garda personală regală din perioada mai târzie cuprindea 500 de oameni (cap. 23,1). Faptul că gărzile acestea erau împărţite în două grupe, una de 200 de oameni şi alta de 300 de oameni, este arătat în 2 Regi 11,5-7.9.10, unde sunt indicate trei părţi sau companii care "intră de slujbă în ziua Sabatului". Dacă deducţiile sunt corecte, cele 200 de "scuturi" şi cele 300 de "scuturi" ar putea să fi fost purtate de garda regală personală la anumite ceremonii de stat. Garda personală a lui Solomon este descrisă ca fiind alcătuită din 60 de oameni, atunci când lectica regelui era purtată pe străzile Ierusalimului în cadrul unei defilări măreţe (Cântarea cântărilor 3,7-10).

Trei sute de sicli. Probabil aproximativ 3,4 kg.

Casa pădurii. Evident că scuturile de aur nu erau folosite des şi de obicei erau puse în casa pădurii Libanului.


17 Mai mult, împăratul a făcut un mare tron din fildeș și l-a placat cu aur pur.

Scaun de domnie de fildeş. Vezi la 1 Regi 10,18-20.


18 Și erau șase trepte până la tron, cu un sprijin de aur pentru picior, care erau prinse de tron, și rezemători de fiecare parte a locului de ședere și doi lei stând în picioare lângă rezemători;

Rezemători. Probabil braţe pe laturile tronului, care erau sprijinite pe lei.


19 Și doisprezece lei au stat în picioare acolo pe amândouă părțile, pe cele șase trepte. Nu era ceva asemănător în nicio împărăție.
20 Și toate vasele de băutură ale împăratului Solomon erau din aur și toate vasele casei din pădurea Libanului erau din aur pur, niciunul nu era din argint, deoarece acesta era socotit de nimic în zilele lui Solomon.

Vasele din casa. Faptul că erau astfel de vase de aur în casa pădurii Libanului a determinat pe unii să creadă că această clădire era folosită la banchete. Pentru descrierea acestei clădiri, vezi la 1 Regi 7,2-6.

Nimic de argint. Compară cu v. 27.


21 Deoarece corăbiile împăratului mergeau la Tarsis cu servitorii lui Hiram, o dată la fiecare trei ani veneau corăbii din Tarsis, aducând aur și argint, fildeș și maimuțe și păuni.

Tars. Vezi pasajul paralel, 1 Regi 10,22, care spune: "Căci împăratul avea pe mare corăbii din Tars".


22 Și împăratul Solomon a întrecut pe toți împărații pământului în bogății și înțelepciune.

Bogăţiile. Vezi la 1 Regi 10,23.


23 Și toți împărații pământului au căutat prezența lui Solomon, să îi audă înțelepciunea, pe care Dumnezeu a pus-o în inima lui.

Toţi împăraţii. Vezi la 1 Regi 10,24.


24 Iar ei au adus, fiecare om, darul său, vase de argint și vase de aur și îmbrăcăminte, armură și mirodenii, cai și catâri, o măsură an de an.

Aşa era în fiecare an. [O rată în fiecare an, KJV]. Regilor care era vasali lui Solomon (v. 26) li se cerea să aducă un tribut anual fix (vezi la 1 Regi 10,25).


25 Și Solomon avea patru mii de iesle pentru cai și care și douăsprezece mii de călăreți, pe care i-a așezat în cetățile pentru care și cu împăratul, la Ierusalim.

Iesle. Vezi la 1 Regi 4,26.


26 Și a domnit peste toți împărații, de la râu până la țara filistenilor și la granița Egiptului.

Peste toţi. Vezi la 1 Regi 4,21.


27 Și împăratul a făcut argintul în Ierusalim ca pietrele, și cedrii i-a făcut ca sicomorii care sunt în câmpiile joase, din abundență.
28 Și i-au adus lui Solomon cai din Egipt și din toate țările.

Din Egipt. Vezi la 1 Regi 10,28; 2 Cronici 1,16.


29 Și restul faptelor lui Solomon, cele dintâi și cele din urmă, nu sunt ele scrise în cartea profetului Natan, și în profeția lui Ahiia șilonitul, și în viziunile lui Ido, văzătorul despre Ieroboam, fiul lui Nebat?

Celelalte fapte. Versetele 29-31 încheie relatarea domniei lui Solomon. Declaraţiile cu privire la numărul mare al nevestelor lui Solomon, dumnezeii străini din viaţa lui, adversarii pe care Domnul i-a ridicat împotriva lui şi profeţia despre separarea regatului său aflate în 1 Regi 11,1-40 nu apar în Cronici.

Nu sunt scrise? Aici sunt enumerate câteva rapoarte importante care se ocupă de viaţa şi perioada lui Solomon. Fără îndoială că sursele acestea conţineau multe subiecte care n-au fost încorporate într-o istorie succintă, aşa cum erau Cronicile.

Ahia din Silo. Despre întâmplări din viaţa acestui profet, vezi 1 Regi 11,29-39; 14,2-18.


30 Și Solomon a domnit patruzeci de ani în Ierusalim, peste tot Israelul.

Patruzeci de ani. Compară cu 1 Regi 11,42.


31 Și Solomon a adormit cu părinții lui și a fost îngropat în cetatea lui David, tatăl său; și Roboam, fiul său, a domnit în locul său.

A adormit cu părinţii săi. Versetele 29-31 prezintă o formulă oficială de încheiere folosită de aici înainte în rapoartele diferiţilor regi (vezi la 1 Regi 11,43).

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 �

PK 66

2-6 �

PK 67

21 �

�

Ed 19; PK 54; 7 T 217

23 �

�

PK 47, 67

27 �

�

PK 54

28 �

�

PK 56