Voi. În greacă pronumele acesta este accentuat. Lăsându-i la o parte pe cei fără minte, care au răstălmăcit Scriptura, Petru se adresează cititorilor, pe care încearcă să-i protejeze de astfel de erori.

Ştiind mai dinainte. Credincioşii fuseseră bine instruiţi şi cunoşteau doctrinele înşelătoare ale învăţătorilor mincinoşi. De aceea ei nu aveau de ce să se teamă în cazul că învăţăturile eretice ar fi ajuns la ei sau dacă s-ar fi întâlnit cu amăgitorii.

Păziţi-vă ca nu cumva. Credinciosul răspunde de propria sa siguranţă; el nu-şi poate îngădui să doarmă în timpul războiului spiritual pe care îl duce (vezi comentariul de la 1 Corinteni 16,13; Efeseni 6,10–18).

Să vă lăsaţi târâţi. Gr. sunapago (vezi comentariul de la Romani 12,16).

De rătăcirea acestor nelegiuiţi. [De rătăcirea nelegiuiţilor, KJV]. În cap. 2,18 scriitorul a vorbit deja despre cei ce trăiesc în rătăcire, adică neamurile păgâne. Acum el dă de înţeles că învăţătorii mincinoşi se împărtăşesc cu păcatele neamurilor, sau cu rătăcirea, şi stăruie pe lângă cititori să nu fie prinşi în cursă de o astfel de purtare. Pentru cuvântul nelegiuiţi (athesmoi), vezi comentariul de la cap. 2,7.

Tăria. [Statornicia, KJV]. Gr. sterigmos, folosit în contrast cu asteriktoi, nestatornic (v. 16), iar aici traducerea cea mai bună ar fi temelia. Adevăratul creştin are o temelie sigură (compară cu 1 Corinteni 3,10–14) şi nu trebuie să o părăsească pentru vreo libertate închipuită pe care învăţătorii desfrânaţi căută să i-o ofere.

Ci. Această conjuncţie subliniază alternativa oferită de apostol. În loc să fie dus în rătăcire, credinciosul trebuie să înainteze în desăvârşirea creştină.

Creşteţi. Timpul verbului în limba greacă vrea să spună stăruiţi în creştere. Cititorii acestei epistole au făcut deja progrese mari în comportament, dar nu trebuiau să se mulţumească cu atât. Ei trebuiau să-şi continue creşterea spirituală (vezi comentariul de la Matei 5,48; Efeseni 4,13–15; 1 Petru 2,2).

Creşterea este un element caracteristic adevăratului copil al lui Dumnezeu, cum este pentru toate făpturile vii, deoarece el a găsit o viaţă nouă în Hristos Isus (compară cu 1 Corinteni 4,15). Ţinta lui este un caracter asemenea caracterului desăvârşit al Domnului său şi o minte în stare să nutrească gândurile Lui. El aspiră să crească în toate privinţele, ca să ajungă la Cel ce este Capul, Hristos (vezi Efeseni 4,15). În viaţa aceasta cât şi în viaţa viitoare creştinul poate privi înainte, către o creştere continuă a caracterului şi o înţelegere a voinţei şi căilor lui Dumnezeu. Mintea şi spiritul său vor avea mereu înălţimi noi de cucerit, vor fi întotdeauna uşi noi de deschis şi ocazii de fructificat.

Aşa cum a arătat deja Petru (1 Petru 2,2), pruncii creştini de curând născuţi se hrănesc cu laptele duhovnicesc şi curat al Cuvântului. Dar va veni un timp când nu se vor mai hrăni numai cu lapte spiritual, ci se vor deprinde să se mănânce hrană tare (vezi comentariul de la Evrei 5,11–14; 6,1.2).

Harul. Gr. charis (vezi comentariul de la Ioan 1,14; Romani 1,7; 3,24; 1 Corinteni 1,3). Harul este una dintre sferele în care trebuie să crească cel credincios; el trebuie să devină tot mai ancorat în experimentarea bunătăţii şi îndurării lui Hristos.

Cunoştinţa. Gr. gnosis (vezi comentariul de la 1 Corinteni 1,5; 12,8). Petru se referă aici la o anumită cunoaştere, cunoaşterea care îl familiarizează pe creştin cu persoana, slujba, lucrarea şi puterea lui Isus Hristos. Aceasta cunoaştere poate şi trebuie să crească. Fiecare zi a vieţii de creştin ar trebui să-l facă să înţeleagă mai bine lucrarea Domnului său pentru lume şi pentru sine. În ce priveşte titlul dat aici lui Hristos, vezi comentariul de la Matei 1,1.21; Luca 2,11; compară cu Filipeni 3,20; 1 Timotei 1,1; Tit 1,4; 2 Petru 1,1.11.

A Lui. Adică a lui Hristos. De-a lungul acestei epistole Petru a mărturisit consecvent cu privire la dumnezeirea lui Hristos (cap. 1,11.17; 2,20; etc.), iar acum, în acelaşi spirit, Îi adresează laude (vezi comentariul de la Iuda 24, 25).

Slava. Gr. doxa (vezi comentariul de la Ioan 1,14; Romani 3,23; 1 Corinteni 11,7). În greceşte cuvântul doxa este precedat de articolul hotărât şi dă de înţeles că toată slava cu putinţă trebuie să Îi fie adusă Mântuitorului.

În ziua veşniciei. [Pentru veşnicie, KJV]. Gr. eis hemeran aionos, literal, în ziua veşniciei (vezi comentariul de la Apocalipsa 1,6).

Amin. Vezi comentariul de la Matei 5,18. Pot fi citate dovezi textuale importante pentru omiterea acestui cuvânt, dar poate fi păstrat ca o încheiere potrivită a epistolei.COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

3, 4 AA 535; GC 370; PP 102

4 DA 635; TM 233; 1T 57; 2T 195; 5T 10

5–7PP 101

8 PP 170

9 GC 48; 2T 194; 5T 485, 649

9–15AA 536

10 DA 780; EW 54; GC 672; PP 104, 339; SR 428

11 TM 420; 5T 547

11, 12 EW 108; 6T 13

12 COL 69; DA 633

13 MB 17

13, 14 5T 692

14 AA 567; GC x; 1T 340

16 CSW 38; CT 463; Ev 358; FE 308; SC 107; TM 25, 33; 2T 692; 3T 38; 5T 700; 6T 57

17 CT 257; 5T 693

17, 18 AA 537; 5T 483, 537

18 AH 362; CS 165; CSW 30, 69, 106; CT 37, 207, 452, 504; FE 118; ML 101, 103, 171, 249; MM 217; MYP 121; SC 80, 112; SL 59, 93, 95; Te 93, 188; TM 160; 1T 340, 663; 2T 187, 265, 642; 3T 476; 5T 69, 393, 528, 573, 706; 6T 423, 424; 9T 160