Culegând binecuvântările lui Dumnezeu

Text de memorat

„Alegeți astăzi cui vreți să slujiți (...). Cât despre mine, eu și casa mea vom sluji Domnului.” Iosua 24:15

În această săptămână, deschidem următoarea carte din Biblie. Aceasta se numește Rut și este o istorisire scurtă, foarte interesantă, despre o tânără care poartă acest nume.

Nu știm cu exactitate când a fost scrisă această carte scurtă, însă oamenii din istorioară au trăit în perioada când judecătorii conduceau în Israel. Numele personajelor erau Elimelec și Naomi, soția lui, și cei doi fii ai lor, Mahlon și Chilion. Casa lor se găsea în Betleem, acolo unde avea să Se nască Isus câteva sute de ani mai târziu. Nu mai plouase de mult în partea aceea a țării, unde trăiau ei, așa că nu se găsea suficientă hrană. Familia lui Elimelec a decis să se mute în țara Moab, din apropiere, unde ar fi găsit mâncare din belșug.

După ce familia s-a așezat în Moab, Elimelec s-a îmbolnăvit și a murit, lăsând-o pe Naomi singură cu cei doi fii ai lor. Aceștia s-au căsătorit cu femei moabite, Orpa și Rut. Naomi își iubea nurorile, iar ele o iubeau la rândul lor. Însă atunci când ambii ei fii au murit, cele trei femei au rămas fără niciun ajutor. Trecuseră zece ani de când familia lui Naomi plecase din Betleem. Când a auzit că nu mai era foamete acolo și că Dumnezeu îi binecuvântase țara, s-a hotărât să se mute înapoi, în cetatea ei de origine. Ce au hotărât Orpa și Rut să facă atunci când Naomi le-a spus despre planurile ei? Rut 1:6,7

În timp ce mergeau, Naomi se gândea la Orpa și la Rut. Simțea că nu este corect ca ele să vină cu ea. S-ar fi găsit într-o țară străină, departe de familiile și prietenii lor. Ar fi trebuit să învețe modalități noi de a trăi, diferite de cele cu care erau obișnuite. Mai mult, amândouă erau încă tinere și s-ar fi putut căsători din nou, iar asta s-ar fi întâmplat mai ușor în țara lor de origine. Naomi le-a împărtășit gândurile ei. Tinerele au plâns pentru că nu voiau să o părăsească.

Aplicație: Crezi că i-a fost ușor lui Naomi când și-a pierdut soțul și fiii? Poate că se simțea încurajată de istoria lui Iov și de promisiunea învierii. Iov 19:25-27

În timp ce mergeau spre Betleem, cetatea de origine a lui Naomi, aceasta le-a spus nurorilor ei că s-a gândit că ele ar trebui să se întoarcă înapoi în țara lor, Moab.

„Sunteți destul de tinere ca să vă căsătoriți din nou”, le-a amintit ea. „O să fiți cu familia și prietenii voștri.” Ce au răspuns tinerele? Rut 1:9,10 În cele din urmă, Orpa a luat hotărârea de a se întoarce înapoi în Moab. În timp ce se îndepărta, Rut s-a agățat de Naomi, insistând că nu o va părăsi. Naomi era convinsă de sinceritatea ei și probabil că, în timp ce mergeau împreună, s-a simțit mângâiată. Citește cuvintele frumoase spuse de Rut lui Naomi. Rut 1:14-18

Prietenele lui Naomi s-au bucurat să o revadă când a ajuns în Betleem împreună cu Rut. Veștile s-au răspândit rapid: „Naomi s-a întors.” Toată lumea era încântată și îngăduitoare. Elimelec și cei doi fii nu mai erau cu ea. În timp ce Naomi vorbea cu oamenii, le-a spus că nu mai simțea că i se potrivește numele Naomi, și că Mara era un nume mai nimerit.

Naomi înseamnă „plăcută”, iar Mara, „amărăciune”. Naomi plecase din Betleem „plină”, deși părăsiseră cetatea în timpul foametei, și se întorsese simțindu-se „goală”, chiar dacă acum se găsea hrană din belșug în țara ei. De când plecase din Betleem, în urmă cu zece ani, își pierduse întreaga familie. Când cele două femei au ajuns în Betleem, era timpul seceratului orzului. Rut i-a cerut permisiunea lui Naomi să se ducă pe câmpiile din jurul Betleemului și să adune spicele rămase în urma secerătorilor, astfel încât să aibă ce mânca. Această acțiune se numește culegere. Naomi și-a dat acordul cu bucurie.

Prietenele lui Naomi erau recunoscătoare că Rut se comporta ca o fiică față de aceasta. Ea își iubea cu adevărat soacra și făcea tot ce era posibil ca să se îngrijească de ea.

Aplicație: În loc să aștepți să ți se ceară, te oferi vreodată să fii de ajutor, așa cum a făcut-o Rut?

În Israel, culegătorii aveau voie să meargă în urma secerătorilor și să culeagă spicele rămase în urmă. De fapt, secerătorii lăsau intenționat spice în urma lor. Acest lucru se făcea pentru ca săracii să poată aduna hrană pentru familiile lor. Leviticul 23:22

Naomi i-a dat lui Rut permisiunea să-i urmeze pe secerători pe câmpul de orz și să culeagă în urma acestora. Pe câmpul cui a cules ea în prima zi? Ce știm despre proprietarul acelui câmp? Rut 2:1,3 Mai târziu în aceeași zi, Boaz a venit la câmp și și-a salutat muncitorii. „Domnul să fie cu voi!”, le-a spus, iar ei i-au răspuns politicoși: „Domnul să te binecuvânteze!” După aceea, el i-a întrebat despre străina care culegea spice. I s-a spus că era tânăra care se întorsese cu Naomi din Moab și că lucrase toată dimineața.

Boaz și-a făcut timp să vorbească cu Rut. I-a spus să continue să culeagă de pe ogorul lui și să stea aproape de slujnicele lui. Slujitorilor lui le-a spus să nu o deranjeze. Iar când avea să-i fie sete, putea să bea apă din vase. Rut era foarte recunoscătoare, dar nu putea înțelege de ce era Boaz așa de bun și de ce se interesa de ea. Ce i-a răspuns el când ea l-a întrebat despre asta? Rut 2:10-13

Când era vremea să prânzească, Boaz a invitat-o pe Rut să se alăture muncitorilor lui. Iar după prânz, când ea s-a dus înapoi să muncească, el le-a dat lucrătorilor instrucțiuni speciale ca să o ajute. Rut a lucrat din greu toată ziua aceea. După ce a bătut spicele culese, a adunat aproape o efă de orz. Cât de mulțumită avea să fie Naomi! De-abia aștepta să-i spună totul despre prima ei zi de cules și să-i dea hrana păstrată pentru ea de la prânz.

Aplicație: Oamenii lui Dumnezeu ar trebui să aibă întotdeauna grijă de săraci. Nu ar trebui să profităm niciodată de cei care au nevoie de ajutorul nostru.

În timp ce își asculta nora, după prima zi de cules, Naomi și-a dat seama că Rut nu ajunsese „întâmplător” pe ogorul lui Boaz. Cu siguranță că Dumnezeu o îndreptase într-acolo. Rut a continuat să lucreze împreună cu alte slujnice pe ogorul lui Boaz până la sfârșitul seceratului orzului și al grâului. În fiecare zi, culegea cu credincioșie alături de celelalte slujnice pe ogorul ce-i aparținea lui Boaz.

Rut și Naomi erau recunoscătoare pentru interesul binevoitor manifestat de Boaz și de lucrătorii lui față de Rut, precum și pentru cantitatea de cereale pe care o aducea acasă. Aceasta le-ar fi putut ajunge până la următoarea recoltă. Oare Rut își dădea seama, în timp ce culegea cerealele, că Dumnezeul lui Israel era Cel care o binecuvânta? Probabil că învăța tot mai multe despre El.

În timp ce Rut era la cules, Naomi se gândea la legile pe care Dumnezeu le dăduse poporului Israel. Printre acestea se menționa că pământul deținut inițial de o familie trebuia să revină în aceeași familie (Leviticul 25:23). Dacă pământul trebuia să fie vândut pentru plata unei datorii, putea oricând să fie răscumpărat și returnat urmașilor proprietarilor inițiali.

În cazul în care proprietarul terenului murea și nu avea niciun fiu care să-l răscumpere mai târziu, cea mai apropiată rudă îl putea recupera dacă se căsătorea cu văduva proprietarului mort și dădea pământul primului născut din acea căsătorie (Deuteronomul 25:5,6).

Familia lui Naomi e o dovadă a felului cum se aplica legea. Elimelec și fiii lui muriseră, iar Naomi le vânduse pământul. Ea era prea bătrână ca să se mai căsătorească și să crească un alt fiu, care să aibă grijă de pământ. Dar dacă Rut s-ar fi măritat cu cea mai apropiată rudă a lui Elimelec, acesta ar fi putut răscumpăra pământul, iar fiul lor l-ar fi moștenit și l-ar fi păstrat în familie pentru urmașii lor. Leviticul 25:25

Aplicație: Dumnezeu i-a dat poporului Israel legi înțelepte, care să-i protejeze pe săraci și să asigure fiecărei familii un loc unde să trăiască. Se mai interesează El de noi și în ziua de azi? Matei 6:25-33

În timp ce Naomi se gândea și se ruga pentru viitorul nurorii ei, era tot mai convinsă că Dumnezeu dorea ca Rut să se căsătorească cu Boaz – nu doar pentru că era o rudă bogată care ar fi putut răscumpăra pământul, ci și pentru că era un bărbat bun și blând, care putea avea grijă de draga ei Rut, făcând-o fericită.

Cum zilele de seceriș din vara aceea se apropiau de final, Naomi știa că nu trebuie să mai aștepte înainte să-i spună lui Rut la ce se gândise. Voia să stea de vorbă cu ea cât timp Boaz era încă ocupat cu grânele lui. Într-o zi, a auzit că el avea să muncească la arie, așa că i-a spus lui Rut planul ei și a învățat-o cum să procedeze, astfel încât Boaz să devină conștient de situație. Pe vremea aceea, totul era diferit. În acele vremuri, propunerile se făceau altfel. În timp ce Rut asculta ce-i spunea Naomi, probabil că totul i se părea foarte ciudat. Însă a fost de acord să urmeze instrucțiunile lui Naomi. Rut 3:1-7 La miezul nopții, Boaz s-a întins să se culce, dar a simțit ceva la picioare. S-a trezit instantaneu. „Cine ești?”, a întrebat în șoaptă. „Sunt Rut, slujnica ta”, veni răspunsul înapoi. „Ia-o pe slujnica ta sub aripa ta, căci ești rudă apropiată.”

Boaz știa ce vrea să spună. Luând-o „sub aripa lui” însemna că ea și Naomi doreau ca el să fie „răscumpărătorul” lor, căsătorindu-se cu Rut. Așa se obișnuia să se întrebe. Boaz știa că Rut era o femeie încântătoare și că s-ar fi putut mărita cu un bărbat mai tânăr. Însă ea alesese să se îngrijească de Naomi și să-i fie loială ei și Dumnezeului ei. Citește continuarea conversației lor în Rut 3:10-15!

Probabil că Naomi nu a dormit prea mult în noaptea aceea, iar când Rut s-a întors acasă dimineața și a povestit ce s-a întâmplat, aceasta nu mai avea nicio îndoială că, în curând, Boaz avea să se îngrijească de dorințele și nevoile ei. Poate s-au rugat ca nu cumva o altă rudă, și mai apropiată, să dorească să le fie „răscumpărător”.

Aplicație: Naomi se purta ca o mamă cu Rut, iar aceasta, la rândul ei, se purta ca o fiică blândă și ascultătoare. De care dintre porunci asculta ea?

Naomi avea dreptate că Boaz urma să le ajute. Chiar în dimineața următoare, el a chemat cealaltă rudă și zece dintre bătrânii cetății. I-a lăsat pe aceștia să afle care sunt nevoile lui Naomi. De îndată, cealaltă rudă a spus că va răscumpăra pământul. Ce a făcut când Boaz a adăugat și celelalte obligații care îi reveneau? Rut 4:5,6

Dumnezeu Se ocupase de toate și înțelegerea a fost după obicei. Bătrânii și privitorii au fost martori că Boaz răscumpăra pământul și o lua pe Rut de nevastă. Și ei și-au adresat binecuvântările. Rut 4:7-11 Boaz s-a căsătorit cu Rut, iar când s-a născut primul lor copil, Naomi a devenit o bunică fericită. Femeile din vecinătate s-au bucurat împreună cu ea. Copilului i-au pus numele Obed. Nimeni nu știa că el va ajunge bunicul împăratului David și un strămoș al lui Isus.

Aplicație: Adam și Eva au primit în stăpânire pământul. Dumnezeu i-a făcut conducători (Geneza 1:28). Dar ei și-au pierdut stăpânirea când au ascultat de Satana și au ajuns sclavii lui (Romani 6:16). Nu exista decât o singură cale prin care stăpânirea și libertatea să fie câștigate înapoi. La fel ca Naomi și Rut, și ei aveau nevoie de o rudă care să le fie răscumpărător. Știm că acea rudă este Isus. El S-a făcut unul dintre noi – un om adevărat – astfel încât să ne fie o rudă adevărată. El chiar a spus că oricine face voia lui Dumnezeu este fratele sau sora Lui (Marcu 3:35).

Prețul pe care l-a plătit ca să ne răscumpere a fost să ia asupra Lui uriașa datorie a păcatelor noastre și să sufere moartea teribilă cauzată de aceste păcate. 1 Petru 1:18,19 Dar asta nu a fost tot. Moartea lui Isus a răscumpărat și stăpânirea pierdută – lumea noastră. Satana a pretins-o încă de la păcătuirea lui Adam și a Evei (Luca 4:6), și încă o pretinde prin agenții lui umani. Însă Dumnezeu conduce lumea (Daniel 4:32), iar la sfârșitul războiului, stăpânirea va fi luată din mâinile agenților umani ai Diavolului și va fi dată oamenilor pe care i-a răscumpărat Isus. După aceea, lumea noastră va fi nouă și perfectă, iar stăpânirea nu va mai fi pierdută niciodată (Daniel 7:26,27).