1 Ezechia era în vârstă de douăzeci și cinci de ani când a început să domnească și a domnit douăzeci și nouă de ani în Ierusalim. Și numele mamei lui era Abiia, fiica lui Zaharia.

Ezechia. Raportul domniei lui Ezechia cuprinde patru capitole, 29-32. Contrastul cu raportul paralel din 2 Regi 18-20 este izbitor. În Cronici accentul principal este pus pe reforma religioasă a lui Ezechia, căreia îi sunt devotate trei capitole (29-31), în timp ce în Regi subiectul acesta este tratat în câteva versete (2 Regi 18,4-6). În Cronici este alocat doar un capitol (2 Cronici 32) raportului despre problemele civile ale domniei, în timp ce în Regi acesta este subiectul preponderent (2 Regi 18,7-20,21). Astfel, 2 Cronici 29-31 este aproape integral un material nou, în timp ce cap. 32 este doar un rezumat a ceea ce constituie întregul raport al domniei din Regi.

Abia. Forma prescurtată "Abi" apare în 2 Regi 18,2.


2 Și el a făcut ceea ce era drept înaintea ochilor DOMNULUI, conform cu tot ceea ce făcuse tatăl său, David.
3 În primul an al domniei lui, în prima lună, a deschis ușile casei DOMNULUI și le-a reparat.

Luna întâi. Adică Nisan, luna întâi a anului sacru, nu luna întâi a domniei lui. Despre socotirea lunilor şi metoda de socotire a anilor de domnie, vezi vol. II, p. 108, 109, 138, 140. A deschis uşile. Tatăl lui Ezechia, Ahaz, închisese uşile acestea şi întrerupsese serviciile la

Templu (cap. 28, 24).

4 Și a adus preoții și leviții și i-a adunat în strada spre est,

Dinspre răsărit. Locul de adunare era probabil un teren în aer liber, dincolo de poarta de răsărit sau din faţă a zidului împrejmuitor al Templului (vezi Ezra 10,9; Neemia 3,26; 8,1.3).


5 Și le-a spus: Ascultați-mă leviților, sfințiți-vă acum și sfințiți casa DOMNULUI Dumnezeul părinților voștri și scoateți murdăria din locul sfânt.

Sfinţiţi-vă. Compară cu v. 15.34; cap.30,3.15.17. David punea nenorocirea care însoţise încercarea lui de a aduce chivotul la Ierusalim pe seama faptului că preoţii nu se sfinţiseră. A doua oară, când era pe punctul să încheiere mutarea, a cerut ca toţi preoţii şi leviţii care luau parte la ceremonie să se sfinţească (1Cronici 15,12-14).

Sfinţiţi casa. Lucrarea aceasta cuprindea în sine îndepărtarea murdăriei şi a gunoaielor ce se strânseseră în îndelungatul răstimp cât Templul nu fusese folosit (vezi v. 15.16). Ce este necurat. Pe de o parte doar praf şi murdărie, dar putea să fi vorba şi de obiecte idolatre (vezi 2 Regi 16,10-16).


6 Căci părinții voștri au încălcat legea și au făcut ceea ce era rău în ochii DOMNULUI Dumnezeul nostru și l-au părăsit și și-au întors fețele de la locuința DOMNULUI și și-au întors spatele.
7 De asemenea ei au închis ușile porticului și au stins lămpile și nu au ars tămâie nici nu au oferit ofrande arse Dumnezeului lui Israel, în locul sfânt.
8 De aceea furia DOMNULUI a fost peste Iuda și Ierusalim și i-a dat necazului, înmărmuririi și șuierării, precum vedeți cu ochii voștri.

Mânia. Compară cu cap. 24,18.

I-a făcut de groază. Lucrul acesta îl prezisese Moise (vezi Deuteronom 28,15.25.37).


9 Căci iată, părinții noștri au căzut prin sabie și fiii noștri și fiicele noastre și soțiile noastre sunt în captivitate pentru aceasta.

Au căzut părinţii. Vezi cap. 28, 5.6.8.17.18.


10 Și este în inima mea să fac un legământ cu DOMNUL Dumnezeul lui Israel, ca furia lui înverșunată să se întoarcă de la noi.

Legământ cu Domnul. O înţelegere că naţiunea urma de aici înainte să-I slujească lui Iehova. Asemenea legăminte au fost încheiate din timp în timp, după perioade de apostazie (2 Cronici 15,12; 34,31; 2 Regi 23,3; Neemia 10,28.29).


11 Fiii mei, nu stați acum nepăsători, fiindcă DOMNUL v-a ales să stați în picioare înaintea lui, să îi serviți și să îi fiți servitori și să ardeți tămâie.
12 Atunci leviții s-au ridicat: Mahat, fiul lui Amasai, și Ioel, fiul lui Azaria, dintre fiii chehatiților; și dintre fiii lui Merari: Chiș, fiul lui Abdi, și Azaria, fiul lui Iehaleleel; și din Gherșon: Ioah, fiul lui Zima, și Eden, fiul lui Ioah;

Leviţii s-au sculat. Vezi 1 Cronici 23,6 cu privire la tripla împărţire a leviţilor. Versetul acesta enumeră doi membri din fiecare dintre cele trei mari sub-seminţii levitice - Chehat, Merari şi Gherşon.


13 Și dintre fiii lui Elițafan: Șimri și Ieiel; și dintre fiii lui Asaf: Zaharia și Matania;

Fiii lui Asaf. Exista şi o triplă împărţire a leviţilor cântăreţi (1 Cronici 25,1-6; 2 Cronici 5,12).


14 Și dintre fiii lui Heman: Iehiel și Șimei; și dintre fiii lui Iedutun: Șemaia și Uziel.

Fiii lui Heman. Versetul acesta aminteşte doi leviţi din fiecare grupă de cântăreţi rămaşi -hemaniţii chehatiţi şi iedutuniţii merariţi. Aceştia, împreună cu perechile precedente, fac un total de şapte perechi sau 14 bărbaţi fruntaşi, din ceata levitică (vezi 1 Cronici 6,18-47).


15 Și au adunat pe frații lor și s-au sfințit și au venit, conform poruncii împăratului, prin cuvintele DOMNULUI, să curețe casa DOMNULUI.

Au adunat pe fraţii lor. În calitate de căpetenii ale caselor lor, ei aveau autoritatea şi răspunderea de a împlini sarcina aceasta.


16 Și preoții au intrat în partea interioară a casei DOMNULUI, să o curețe; și au scos afară toată necurăția pe care au găsit-o în templul DOMNULUI, în curtea casei DOMNULUI. Și leviții au luat-o pentru a o duce afară la pârâul Chedron.

Înlăuntrul. Preoţii au intrat în Sfânta Sfintelor, precum şi în prima parte a Templului pentru a face lucrarea de curăţire. În spaţiile acestea, leviţii nu aveau voie să intre.

Pârâul Chedron. Acesta pare să fi fost folosit ca loc de aruncare a gunoaielor (vezi 1 Regi 15,13; 2 Regi 23,12; 2 Cronici 15,16; 30,14).


17 Și ei au început să sfințească în ziua întâi a lunii întâi; și în a opta zi a lunii au venit la porticul DOMNULUI, astfel au sfințit casa DOMNULUI în opt zile; și în a șaisprezecea zi a lunii întâi au terminat.

Opt zile. Se pare că primele opt zile au fost folosite pentru curăţarea exteriorului şi următoarele opt zile pentru curăţarea Templului însuşi. Astfel, la 16 Nisan, lucrarea de curăţare fusese încheiată. E clar că în acest scurt răstimp de numai 16 zile nu s-ar fi putut săvârşi reparaţii majore ale Templului. Este evident că nu era nevoie de astfel de reparaţii la data aceea, deoarece Templul însuşi nu fusese lăsat în paragină, ci doar se murdărise prin neglijenţă.


18 Atunci au mers la împăratul Ezechia și au spus: Am curățat toată casa DOMNULUI și altarul ofrandei arse, cu toate vasele lui, masa pâinii punerii înainte, cu toate vasele ei.

Altarul arderilor de tot. Ahaz îndepărtase altarul acesta din locul lui obişnuit şi-l profanase (2 Regi 16,14.15).

Masa pâinilor pentru punerea înainte. Aici este menţionată doar o singură masă (vezi 2 Cronici 4,8.19; cf. 1 Cronici 28,16; vezi la 1 Regi 7,48).


19 Mai mult, toate vasele, pe care împăratul Ahaz, în domnia lui, le-a aruncat în fărădelegea lui, le-am pregătit și sfințit și, iată, ele sunt înaintea altarului DOMNULUI.

Le pângărise. [Le azvârlise, KJV]. Compară cu 2 Cronici 28,24; 2 Regi 16,14.17.


20 Atunci împăratul Ezechia s-a ridicat devreme și a strâns pe conducătorii cetății și a urcat la casa DOMNULUI.
21 Și au adus șapte tauri și șapte berbeci și șapte miei și șapte țapi, pentru o ofrandă de păcat pentru împărăție și pentru sanctuar și pentru Iuda. Și a poruncit preoților, fiii lui Aaron, să îi ofere pe altarul DOMNULUI.

Şapte viţei. Diferitele animale erau pe cât se pare atât pentru arderea de tot, cât şi pentru jertfa pentru păcat (vezi 2 Cronici 29,23.24; cf. Levitic 1,2.3).


22 Astfel au ucis taurii, și preoții au primit sângele și l-au stropit pe altar; la fel, după ce au ucis berbecii, au stropit sângele pe altar; au ucis de asemenea mieii și au stropit sângele pe altar.
23 Și au adus țapii pentru ofranda de păcat înaintea împăratului și a adunării; și au pus mâinile lor peste ei,

Şi-au pus mâinile. Compară cu Levitic 4,4.15.24.29.


24 Și preoții i-au ucis și au făcut împăcare cu sângele lor pe altar, să facă o ispășire pentru întregul Israel, fiindcă împăratul a poruncit ca ofranda arsă și ofranda pentru păcat să fie făcută pentru întregul Israel.

Ca ispăşire. Compară cu Levitic 4,20.26.31.35.


25 Și a pus pe leviți în casa DOMNULUI cu chimvale, cu psalterioane și cu harpe, conform poruncii lui David și a lui Gad, văzătorul împăratului, și a profetului Natan, fiindcă astfel era porunca DOMNULUI prin profeții lui.

A pus pe Leviţi. El i-a aşezat pe leviţii cântăreţii în Templu, reînfiinţând vechiul serviciu de închinare coral înfiinţat de David (1 Cronici 25,1).

Lui Gad. Nu se spune nicăieri în altă parte că serviciul muzical al Templului a fost înfiinţat la îndemnul profeţilor Gad şi Natan, dar este interesant de ştiut că această importantă parte a serviciului Templului a fost instituită în acord cu voinţa divină, aşa cum era exprimată de solii profetici.


26 Și leviții au stat în picioare cu instrumentele lui David, și preoții cu trâmbițele.

Instrumentele lui David. Compară cu 1 Cronici 23,5; Amos 6,5.

Cu trâmbiţele. Compară cu Numeri 10,8; 1 Cronici 15,24; 2 Cronici 5,12.


27 Și Ezechia a poruncit să fie adusă ofrandă arsă pe altar. Și când ofranda arsă a început, cântarea DOMNULUI a început de asemenea cu trâmbițe și cu instrumentele rânduite de David, împăratul lui Israel.
28 Și toată adunarea s-a închinat și cântăreții au cântat și trâmbițașii au sunat, și toate acestea au continuat până la terminarea ofrandei arse.
29 Și când au terminat ofranda, împăratul și toți cei care erau prezenți cu el s-au prosternat și s-au închinat.
30 Mai mult, împăratul Ezechia și prinții au poruncit leviților să cânte laudă DOMNULUI cu cuvintele lui David și ale lui Asaf, văzătorul. Și au cântat laude cu veselie și și-au plecat capetele și s-au închinat.

Proorocului Asaf. Numele lui Asaf apare în introducerea câtorva psalmi (Psalmi 50; 73-83).


31 Atunci Ezechia a răspuns și a zis: Acum v-ați sfințit DOMNULUI, apropiați-vă și aduceți sacrificii și ofrande de mulțumire în casa DOMNULUI. Și adunarea a adus sacrificii și ofrande de mulțumire; și atâția câți au avut o inimă binevoitoare au adus ofrande arse.

V-aţi sfinţit în slujba. Literar, "v-aţi umplut mâna," mâna probabil fiind simbolul slujbei.

Jertfele de mulţumire. La jertfele de laudă şi de mulţumire, cea mai mare parte a victimei aparţinea închinătorului şi era consumată de el, de familia lui şi de prietenii lui la o sărbătoare veselă de mulţumire (vezi Levitic 7,11-21). Arderile de tot erau pe deplin mistuite de focul de pe altar (Levitic 1,3-17).


32 Și numărul ofrandelor arse, pe care adunarea le-a adus, a fost de șaptezeci de tauri, o sută de berbeci și două sute de miei, toate acestea au fost pentru ofrandă arsă DOMNULUI.
33 Și lucrurile sfințite erau șase sute de boi și trei mii de oi.
34 Dar preoții erau prea puțini, astfel încât nu puteau să jupoaie toate ofrandele arse, de aceea frații lor, leviții, i-au ajutat până când munca s-a terminat și până când ceilalți preoți s-au sfințit; fiindcă leviții erau mai integri în inimă să se sfințească, decât preoții.

Să despoaie. Ebr. pashat, "a dezbrăca"; folosit cu privire la un animal, "a jupui".

S-au sfinţit mai degrabă. E posibil că preoţii ca grupă erau mai mult implicaţi decât leviţii în imoralităţile introduse în cursul domniei lui Ahaz.


35 Și de asemenea ofrandele arse erau din abundență, cu grăsimea ofrandelor de pace și a darurilor de băutură pentru fiecare ofrandă arsă. Astfel serviciul casei DOMNULUI a fost pus în ordine.

Foarte multe. Un alt motiv pentru care preoţii nu puteau să despoaie toate arderile de tot. Fără îndoială că erau ocupaţi şi cu multe alte activităţi ale lor, ca de pildă arderea grăsimilor jertfelor de mulţumire (vezi Levitic 3, 3-5) şi jertfele de băutură pentru arderile de tot (Numeri 15,3-5).


36 Și Ezechia s-a bucurat împreună cu tot poporul, că Dumnezeu a pregătit poporul, fiindcă lucrul a fost făcut îndată.

S-au bucurat. David şi poporul s-au bucurat foarte mult de darurile aduse pentru construirea Templului (1 Cronici 29,9), iar oamenii s-a înapoiat la casele lor "veseli şi cu inima mulţumită" după sfinţirea Templului (1 Regi 8,66). "Toate căpeteniile şi tot poporul s-au bucurat" când s-au adus darurile pentru refacerea Templului pe timpul lui Ioas (2 Cronici 24,10). Nu există bucurie mai adâncă şi mai sfântă ca cea care vine dintr-o participare împreună cu Dumnezeu în serviciul Său.

Făcuse pe popor cu voie bună. Ei s-au bucurat de ceea ce făcuse Dumnezeu pentru popor pregătindu-le inima pentru participarea la închinare cu prilejul acela şi pentru reînfiinţarea slujbelor Templului, care pentru un număr de ani fuseseră întrerupte.

S-a făcut pe neaşteptate. Ezechia ocupase doar de curând scaunul de domnie, şi fusese puţin timp la îndemână pentru schimbarea stării de apostazie a lui Ahaz într-una de loialitate faţă de Iehova. Mâna lui Dumnezeu era observată în schimbarea bruscă de la nepăsare şi ostilitate la voioasa participare la închinarea lui Dumnezeu. Acesta era un motiv adevărat de bucurie mare. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1-36 PK 331-335

1-4 �

PK 331

5 �

�

PK 332

6 �

�

PK 331

7 �

�

PK 332

8 �

�

PK 328

10.11.15 �

PK 332

16-19.24.29 �

PK 333

30 �

�

ML 238

36 �

�

PK 333