„Unii se bizuiesc pe carele lor, alţii, pe caii lor, dar noi ne bizuim pe Numele Domnului Dumnezeului nostru.” Psalmii 20:7
Israeliții care ascultau de Dumnezeu erau recunoscători pentru slujirea lui Elisei. Totodată, îl respectau și cei care i se închinau din nou lui Baal, chiar dacă nu-și ținuseră promisiunea de a I se închina numai lui Dumnezeu. Din cauza închinării lor păgâne, Dumnezeu nu Își putea binecuvânta poporul. Siria, țara vrăjmașă din apropiere, ataca uneori Israelul.
Împăratul Siriei era foarte supărat pentru că, de fiecare dată când plănuia un atac-surpriză, împăratul Israelului afla despre el și se pregătea să înfrunte armata siriană. Împăratul Siriei era convins că în armata lui exista un trădător care le spunea israeliților planurile lor secrete. Însă unul dintre servitorii săi i-a explicat că Elisei era cel care îi avertiza. „Găsiți- l pe Elisei”, a poruncit împăratul, „și o să-l prind”. „Este în Dotan”, i s-a spus. Așa că împăratul a trimis imediat o armată în timpul nopții ca să înconjoare cetatea și să pună mâna pe el. 2 Împărați 6:11-14
În dimineața următoare, slujitorul lui Elisei a ieșit afară și a văzut armata siriană care înconjura cetatea. S-a grăbit să-i spună lui Elisei. Ce i-a spus Elisei?2 Împărați 6:15,16 Ce voia să spună? De ce nu îi era frică? Elisei știa că îi proteja o armată de îngeri, chiar dacă nu-i putea vedea. Dar pentru că și-a dorit ca și slujitorul lui să învețe să aibă încredere în Dumnezeu, L-a rugat pe Dumnezeu să-l lase și pe el să vadă îngerii. Cum crezi că s-a simțit slujitorul lui când Dumnezeu a răspuns rugăciunii lui Elisei? 2 Împărați 6:17
Curând, soldații sirieni băteau la poarta lui Elisei. Elisei nu s-a îngrijorat nici de data asta. El L-a rugat pe Dumnezeu să facă ceva neobișnuit. Despre ce a fost vorba? 2 Împărați 6:18 Cât de ușor i-a fost lui Dumnezeu să strice planurile Satanei în ziua aceea! Soldații sirieni și împăratul lor, precum și israeliții și împăratul lor aveau nevoie să-și dea seama că Dumnezeu este atotputernic și este capabil să-i protejeze pe aleșii lui.
Aplicație: Și noi trebuie să înțelegem lucrul acesta. Amintește-ți întotdeauna ce i-a spus Elisei slujitorului său în ziua aceea: „Cei care sunt cu noi sunt mai mulți decât cei care sunt cu ei”.
Când soldații sirieni au venit să-l prindă pe Elisei, Dumnezeu i-a orbit. Mai apoi, Elisei i-a condus în Samaria, capitala Israelului. Îți poți imagina cât de șocați au fost sirienii când Dumnezeu le-a redat vederea și și-au dat seama că erau prizonieri într-o cetate împrejmuită cu ziduri? Împăratul lui Israel era încântat. Asta era șansa lui să nimicească o mulțime de soldați inamici. Însă planul lui Dumnezeu era diferit. Citește ce i-a spus Elisei împăratului să facă în 2 Împărați 6:22,23!
Fiecare lingură de mâncare oferită de împăratul Israelului dușmanilor lui e un exemplu pentru ceea ce zice Biblia că înseamnă să aduni „cărbuni aprinși” pe capul vrăjmașilor. Proverbele 25:21,22 După toate acestea, a trecut mult timp până când sirienii au invadat Israelul din nou. Câțiva ani mai târziu, aceștia s-au întors. De data aceasta, au înconjurat cetatea Samaria. N-a trecut mult timp și oamenii au rămas fără hrană. Împăratul era disperat. Nu mai fusese niciodată o foamete atât de năprasnică. Oamenii mureau de foame.
Într-o zi, în timp ce împăratul se plimba pe ziduri, o femeie l-a rugat să o ajute. Ceea ce i-a spus femeia l-a șocat. 2 Împărați 6:26-29 Împăratul și-a sfâșiat haina, iar oamenii au văzut că purta un sac de păr pe dedesubt. Acest lucru arăta ce sentimente teribile avea cu privire la foamete. El nu își dădea seama că ceea ce se întâmpla era consecința faptului că poporul se închina la idoli. Pe cine a învinuit el și ce a spus că o să facă în privința asta? 2 Împărați 6:31
Când Dumnezeu i-a spus lui Elisei despre planurile împăratului, acesta se găsea acasă la el, unde vorbea cu unii dintre conducători. De la palat, a sosit un sol, dar Elisei nu l-a primit. După aceea, când însuși împăratul a venit, Elisei i-a spus ce o să se întâmple a doua zi.
Aplicație: De ce crezi că bunătatea față de dușmani este comparată cu punerea de cărbuni aprinși pe capul lor? Cunoști persoane care nu au fost bune cu tine? Cum poți să pui „cărbuni aprinși” pe capul lor?
Poporul lui Dumnezeu nu învățase să-L urmeze pe Dumnezeu și să asculte de prorocii Lui. Acum, armata siriană înconjurase cetatea Samaria, iar locuitorii acesteia rămăseseră fără hrană. Împăratul îl învinuia pe Elisei pentru asta și plănuia să-l omoare. Când Elisei a spus că a doua zi va fi hrană din belșug pentru toată lumea, o căpetenie de-a împăratului și-a bătut joc de el. Ce a zis atunci Elisei? 2 Împărați 7:1,2
În seara aceea, patru bărbați leproși și înfometați stăteau în afara cetății, încercând să hotărască ce să facă. 2 Împărați 7:3,4 Ajungând în tabăra siriană, au rămas șocați. Se întâmplase ceva care îi făcuse pe sirieni să o ia la fugă, fără să ia nimic cu ei. Toate bunurile și proviziile lor rămăseseră în urmă. Ce se întâmplase? 2 Împărați 7:6,7 De ce ospăț au avut parte cei patru leproși! După ce s-au săturat, s-au gândit și la oamenii înfometați din cetate și s-au întors să le dea vestea bună. 2 Împărați 7:8,9 Împăratul era convins că sirienii se ascundeau și așteptau ca oamenii din cetate să iasă afară, ca să-i captureze și să cucerească cetatea.
Când servitorii lui au verificat situația cu atenție, a fost evident că dușmanii plecaseră. Dumnezeu făcuse ca ei să audă un vuiet puternic, de parcă s-ar fi apropiat o armată mare. Aceștia s-au îngrozit. Ce au văzut servitorii? 2 Împărați 7:15 Nimeni nu-i putea opri acum pe oamenii înfometați să iasă din cetate pentru a lua hrană din tabăra siriană. Căpetenia care își bătuse joc de Elisei își avea postul la poarta cetății. Oamenii nu i-au dat însă niciun pic de atenție și l-au călcat în picioare, omorându- l. Astfel, s-a împlinit profeția lui Elisei.
Elisei a continuat să lucreze pentru poporul lui Dumnezeu și să-i sfătuiască pe împărați. El ar fi putut să se descurajeze cu ușurință. În tot timpul vieții lui, au existat închinători la idoli în Israel și, câteodată, părea că toți oamenii Îl uitaseră pe Dumnezeu. Dar întotdeauna au fost și unii care I-au rămas credincioși Lui. Elisei călătorea dintr-un loc în altul, încurajându- i pe cei credincioși, învățându-i pe cei care voiau să renunțe la idolatrie și ajutând în școlile profeților.
Aplicație: Cunoști oameni care sunt descurajați în privința slujirii lui Dumnezeu? Spune-le că Elisei a lucrat cu credincioșie, vreme de mulți ani, în slujba Israelului necredincios!
Școlile profeților erau foarte importante pentru Elisei. El știa că elevii de aici îi ajutau pe alții să creadă în Dumnezeu și să-I rămână credincioși Lui. La una dintre școlile pe care o vizitase, elevii aveau nevoie de mai mult spațiu, așa că s-au hotărât să construiască un loc mai mare. L-au rugat pe Elisei să vină cu ei, iar el a acceptat cu bucurie.
În ziua aceea, plănuiau să taie copaci pentru cherestea. Având securile cu ei, s-au dus într-un loc din apropierea râului Iordan și, în curând, lucrau din greu la tăierea copacilor. Unul dintre fiii prorocilor împrumutase securea și, în timp ce tăia un copac, fierul securii a căzut în râu și s-a dus la fund. Bineînțeles, elevul s-a simțit groaznic. Ce a spus el și ce a făcut Elisei în privința asta? 2 Împărați 6:5-7 Nu e de mirare că elevii îl iubeau pe Elisei!
Câteodată, el îi învăța, dar, așa cum am văzut, el și muncea alături de ei. Cum crezi că i-a ajutat acest lucru în educația lor? Răbdarea și încrederea lui Elisei dovedesc că nimic nu-i putea zdruncina credința în Dumnezeu. Acest lucru l-a impresionat chiar și pe tânărul împărat Ioas, care se afla acum la conducerea Israelului. El s-a dus să-l viziteze pe Elisei în timp ce acesta era bolnav și stătea să moară. 2 Împărați 13:14
Siria rămăsese în continuare vrăjmașul Israelului, iar Dumnezeu i-a transmis lui Elisei un mesaj pentru Iosia, spunându-i să învingă definitiv țara aceea. El trebuia să atace până când aceasta avea să fie nimicită. 2 Împărați 13:15-17 Dumnezeu îl punea la încercare pe Iosia. Credea el că Dumnezeu îi va da Israelului victoria asupra Siriei? Va continua el să lupte și să-i distrugă pe sirieni? 2 Împărați 13:18,19
Elisei lucrase cu credincioșie pentru Dumnezeu timp de mai bine de 50 de ani. Dumnezeu nu a trimis un car de foc ca să-l ia la cer, așa cum făcuse cu Ilie. Ba dimpotrivă, bătrânul proroc a fost bolnav mult timp înainte să moară. Ultima minune pe care a făcut-o Dumnezeu pentru a-l onora pe slujitorul Său credincios s-a întâmplat după moartea acestuia. Citește despre asta în 2 Împărați 13:20,21!
Aplicație: Dumnezeu l-a folosit pe Elisei pentru a-Și încuraja poporul să-I fie loial. Vrea El să te folosească și pe tine în același fel?
Israelul era împărțit încă de la moartea lui Solomon. Cele zece seminții din nord se numeau Israel, iar regatul din sud era numit Iuda. Templul pe care l-a construit Solomon se găsea în Ierusalim, capitala lui Iuda și locul unde oamenii se închinau Dumnezeului cerului. Însă primul împărat al regatului din nord, Ieroboam, nu voia ca oamenii să meargă acolo, așa că a făcut doi viței din aur pentru ca poporul să se închine în propriul regat.
A mai trimis Dumnezeu și alți profeți, în afară de Ilie și Elisei, care să insiste ca poporul Israel să se schimbe? I-a avertizat El cu privire la ceea ce avea să se întâmple dacă nu se schimbau? Da! Dumnezeu trimisese mulți profeți credincioși. Aceștia i-au avertizat de nenumărate ori în privința lucrurilor care urmau să se întâmple dacă ei nu renunțau la căile rele pe care apucaseră și nu încetau să se închine la idoli. Doi dintre acești profeți credincioși au fost Amos și Osea. Fiecare dintre ei a scris o carte despre lucrarea lor, iar aceste cărți se găsesc în Biblie. Vom învăța despre ele mai târziu. Cum a apelat Dumnezeu la copiii Lui, pe care i-a iubit atât de mult? Osea 14:1-4
În cele din urmă, după domnia a 19 împărați și după mai bine de 200 de ani, Dumnezeu a permis vrăjmașilor celor zece seminții să-i ia în captivitate. Despre fiecare dintre cei 19 împărați se poate spune: „El a făcut ce este rău înaintea Domnului”. Cu toate că Iehu, unul dintre acești împărați, a nimicit închinarea la Baal în Israel, el a continuat închinarea la vițeii din aur făcuți de Ieroboam (2 Împărați 10:28,29). Ce dezamăgitor! La urma urmei, cele zece seminții au fost duse în captivitate și nu au mai format niciodată o națiune.
Am urmărit ce s-a întâmplat în regatul de nord, iar acum i-am aflat și sfârșitul trist. Dar ce se întâmpla în timpul acesta în Iuda, regatul de sud? Iuda a avut, în total, 20 de conducători. Vom vedea că o parte dintre ei I-au fost loiali lui Dumnezeu, cel puțin o parte din timp. Iar Iuda a rezistat cu 135 de ani mai mult decât regatul de nord. Dar, în cele din urmă, și poporul de aici a ajuns în captivitate.
Aplicație: Este important să ascultăm și să ne supunem mesajelor pe care ni le dă Dumnezeu prin profeții Lui? 2 Cronici 20:20
Inițial, 1 Împărați și 2 Împărați au format o singură carte. La fel stau lucrurile și în cazul cărților 1 Cronici și 2 Cronici. În ele sunt prezentate multe lucruri despre aceiași oameni, dar fiecare carte conține detalii specifice. Așa că folosim atât Împărații, cât și Cronicile pentru a învăța ce s-a întâmplat după ce Israelul s-a scindat în două regate.
Despre Roboam, fiul lui Solomon, Biblia ne spune că „a făcut rău”. La fel ne spune și despre Abia, nepotul lui Solomon, care a ajuns împărat. Însă Asa, al treilea împărat al lui Iuda, i-a fost credincios lui Dumnezeu la început. El și-a condus oamenii înapoi la supunerea față de Dumnezeu și la credința în Acesta. Drept urmare, Dumnezeu a binecuvântat Iuda timp de mai mulți ani. 2 Cronici 14:2-5
Mai târziu, Asa i-a cerut împăratului Siriei să-l ajute să lupte împotriva împăratului lui Israel. Iar când Dumnezeu a trimis un profet să-i vorbească, Asa s-a mâniat și l-a băgat pe acesta în închisoare. După ce a mai trecut un timp, Asa s-a îmbolnăvit de picioare, dar tot nu s-a întors la Dumnezeu. 2 Cronici 16:10-12 Iosafat, fiul lui Asa, a ajuns al patrulea împărat al lui Iuda, la doi ani după ce a ajuns Ahab împărat peste Israel. El a readus poporul din Iuda la închinarea la Dumnezeu și, din nou, El a binecuvântat poporul. 2 Cronici 17:3,6,10
Numai că Iosafat i-a permis fiului său, Ioram, să o ia de nevastă pe Atalia, fiica lui Ahab și a Izabelei. Așa cum era de așteptat, cele două familii s-au împrietenit, iar consecințele nu au fost bune. Când Ahab a vrut ca ei doi să-și unească armatele și să lupte împotriva Siriei, Iosafat a făcut o greșeală. El s-a grăbit să accepte ca armata lui Iuda să se alăture armatei lui Ahab. Totuși, a vrut să știe și ce avea Dumnezeu de spus despre bătălie.
Cei 400 de proroci falși ai lui Ahab au promis victoria, dar Iosafat nu era satisfăcut. El voia să audă un proroc adevărat și i-a cerut lui Ahab să găsească unul. Ce a spus Ahab despre profetul adevărat pe care îl știa? 2 Cronici 18:3-7 Ahab a trimis după profetul adevărat, chiar dacă îl ura. Iar acesta i-a spus adevărul. Ce i-a mai făcut Ahab, în afară de faptul că a refuzat să-l creadă? Versetul 26
Aplicație: Săptămâna viitoare vom vedea că este foarte periculos să refuzi să te încrezi în cuvântul lui Dumnezeu sau în cuvântul profeților Săi.