Devotata Rut

Săptămâna trecută am învățat despre Samson. Istoria lui este una tristă, pentru că, deși părinții lui l-au iubit și l-au învățat să asculte de Dumnezeu, Samson și-a distrus viața din cauză că și-a ales prieteni nepotriviți.

Săptămâna aceasta vom învăța istoria fericită a lui Rut și a modului în care ea a ales să-L iubească și să-L asculte pe Dumnezeu, deși părinții ei nu Îl cunoscuseră pe Dumnezeu. Să o luăm cu începutul. Un bărbat pe nume Elimelec, împreună cu soția lui, Naomi, și cu cei doi băieți ai lor, Mahlon și Chilion, erau niște israeliți care locuiau în cetatea Betleem.

Povestea noastră începe pe vremea când era o mare foamete în zona în care locuiau Elimelec și familia lui. Știi ce e o foamete? Când oamenii nu mai au ce să mănânce, când nu există suficientă hrană, spunem că este foamete. Bineînțeles că oamenilor le este foarte foame. Uneori foametea e cauzată de secetă, adică fiindcă nu plouă, sau e cauzată de un război. Dar în povestirea noastră nu se spune de ce apăruse această foamete.

Mulți israeliți sufereau de foame. Elimelec, Naomi și cei doi băieți ai lor nu aveau nici ei ce mânca și tare le mai era foame. Așa că au decis să plece departe, într-un loc numit Moab, unde se găsea destulă mâncare. Dar acolo, ceva foarte rău s-a întâmplat. Rut 1:3

Cât de triști au fost Naomi și băieții ei când a murit Elimelec! Dar au rămas în Moab. Timpul a trecut și Mahlon și Chilion s-au căsătorit cu fete moabite. Pe una o chema Rut, pe cealaltă, Orpa.

Cam după zece ani de când Naomi și familia ei s-au mutat în Moab, s-a întâmplat altă tragedie. Amândoi fiii lui Naomi au murit. Vai, ce tristețe a cuprins-o! Acum nu mai avea nici soț, nici copii. Naomi stătea și se întreba ce-o să facă în continuare. Stând ea și gândindu-se, a aflat că în Betleem – acolo unde locuise înainte cu soțul și familia ei – se găsea din nou de mâncare. Așa că s-a hotărât să plece din Moab și să se întoarcă acasă.

Cele două nurori ale ei – Rut și Orpa – s-au decis să meargă cu ea. Dar, după ce au parcurs o parte din drum, Naomi s-a oprit și a stat puțin de vorbă cu ele. Ce le-a cerut ea să facă? Rut 1:8,9 Și Rut, și Orpa o iubeau foarte mult pe Naomi și niciuna nu voia să o lase singură. Când Naomi și-a luat la revedere de la ele, amândouă au început să plângă, spunând: „Nu, noi o să venim cu tine.”

Dar Naomi a tot insistat să se întoarcă acasă la ele. Într-un final, deși plângând și mai tare, Orpa s-a întors și a pornit spre Moab. Dar Rut a refuzat să o lase singură pe Naomi. Ea învățase să o iubească nu doar pe Naomi, ci să Îl iubească și pe Dumnezeul lui Naomi. A implorat-o să o lase să o însoțească la Betleem și să locuiască împreună. Ce a zis Rut? Rut 1:16

Sigur că, până la urmă, Naomi a lăsat-o pe Rut să vină cu ea la Betleem și împreună au parcurs drumul până în cetatea în care locuise Naomi înainte. 

Când Naomi și Rut au ajuns, în sfârșit, la Betleem, mulți oameni au ieșit să le întâmpine. Erau surprinși și bucuroși să o revadă pe Naomi. Rut 1:19 Dar Naomi nu era bucuroasă. Cu multă tristețe, le-a spus prietenilor ei ce se întâmplase cu familia ei cât stătuseră în Moab. Naomi nu știa că Dumnezeu deja plănuise o modalitate să o ajute.

Imediat după ce s-au instalat acasă, Rut s-a oferit să meargă să muncească, pentru ca ea și Naomi să aibă ce mânca. Era perioada în care se secera orzul, iar săracilor li se dădea voie să adune spicele lăsate în urmă de lucrători. Așa că Rut a găsit un lan mare de orz, a cerut voie să adune spicele scăpate de muncitori, iar bărbatul care se ocupa de acel câmp a fost de acord.

La început, Rut n-a știut că pământul unde se dusese ea să adune orz îi aparținea unui bărbat pe nume Boaz, care era rudă cu soțul lui Naomi. Boaz era un om bogat, care Îl iubea pe Dumnezeu și asculta de El. De asemenea, Boaz se purta frumos cu servitorii lui, cu săracii și cu străinii. El respecta o lege pe care Dumnezeu o dăduse israeliților cu foarte mulți ani în urmă. Leviticul 19:9,10 Oare Dumnezeu vrea ca și noi să fim amabili cu oamenii săraci și cu străinii – sau cu imigranții, cum li se spune acum? Proverbele 19:17

Rut strângea orz într-un câmp care îi aparținea lui Boaz, una dintre rudele lui Naomi. Înainte de prânz, Boaz a venit să își vadă secerătorii. Cum i-a salutat el? Rut 2:4 Uitându-se încoace și-ncolo, Boaz a dat cu ochii de Rut. Nu o mai văzuse niciodată, așa că a întrebat cine e. Slujitorii i-au explicat că e nora lui Naomi, care tocmai se întorsese din Moab. Boaz a stat și i-a ascultat pe servitori povestindu-i cât de mult muncise Rut toată dimineața. Boaz s-a decis să meargă să discute cu ea. Ce i-a spus el? Rut 2:8,9

Amabil, Boaz i-a spus că poate sta și munci pe câmpul lui până se termină secerișul. Și a adăugat că, atunci când îi este sete, poate bea din apa scoasă din fântână de lucrătorii lui. Atunci Rut l-a întrebat pe Boaz:
— Cum se face că m-ai observat și îmi porți de grijă mie, care nu sunt decât o străină? Ce i-a răspuns Boaz? Rut 2:11,12 Apoi ce le-a spus Boaz secerătorilor săi să facă pentru Rut? Rut 2:16

Cât de bucuroasă trebuie să fi fost Rut când s-a întors acasă în acea seară cam cu 15 kilograme de orz! Și i-a povestit lui Naomi tot ce se întâmplase. S-a bucurat și Naomi. Dumnezeu chiar Se îngrijea de ele. Rut a continuat să lucreze pe câmpurile lui Boaz, până când s-a terminat secerișul. Crezi că Dumnezeu Se bucura că Boaz se purta atât de frumos cu Naomi și Rut?

Într-o zi, spre finalul secerișului, Naomi i-a împărtășit lui Rut o idee care îi venise. Naomi i-a explicat lui Rut că și-ar dori ca ea să se căsătorească cu un alt bărbat, care să aibă grijă de ea. Naomi știa că legea spunea că o rudă apropiată se putea căsători cu Rut și în același timp putea răscumpăra proprietățile pe care le avusese Elimelec, soțul lui Naomi. „Plan de răscumpărare” se numea acesta.

Naomi știa că Boaz era rudă apropiată, așa că a rugat- o pe Rut să meargă și să discute cu el chiar în aceeași seară. Rut a ascultat de soacra ei. S-a spălat și s-a îmbrăcat cu cele mai bune haine ale ei. Apoi, când a venit seara, s-a dus acolo unde Boaz și slujitorii lui treierau. Răbdătoare, a așteptat până s-a făcut seară. Apoi ce i-a spus ea lui Boaz? Rut 3:9 u.p.

Boaz și-a dat seama că Rut îl roagă să aibă grijă de ea, pentru că el era rudă apropiată lui Elimelec și în același timp putea să cumpere înapoi – adică să răscumpere – pământul care era al lui Naomi. Boaz știa că acesta era planul făcut de Dumnezeu prin care Se îngrijea de femeile rămase văduve – adică cele cărora le murise soțul. Ce i-a spus Boaz lui Rut? Rut 3:11,12 Boaz i-a spus lui Rut că se bucură să aibă grijă de ea, dar că exista un bărbat care era o rudă și mai apropiată de Elimelec. Boaz trebuia ca mai întâi să vorbească cu el.

Când s-a întors acasă Rut era dimineață. I-a povestit lui Naomi tot ce îi spusese Boaz și i-a arătat tot orzul pe care i-l dăduse. Naomi i-a spus să nu își facă griji, pentru că Boaz va rezolva repede situația. Așa că Rut a așteptat răbdătoare să vadă ce urma să se întâmple.

Chiar în acea dimineață, Boaz s-a dus la poarta cetății, ca să găsească cealaltă rudă. Când l-a găsit pe bărbatul căutat, a adunat zece oameni care să fie martori la ce aveau să discute ei doi. Când Boaz l-a întrebat pe bărbat dacă voia să răscumpere pământul lui Naomi, acesta a răspuns că îl răscumpără. Dar Boaz i-a precizat că acela care răscumpără pământul trebuie și să o ia în căsătorie pe Rut. Dar celălalt bărbat nu voia să se căsătorească cu Rut, așa că i-a sugerat lui Boaz să răscumpere el pământul și să se căsătorească cu Rut. Apoi, în auzul tuturor oamenilor de la poarta cetății, Boaz a spus că va răscumpăra proprietățile lui Naomi și se va căsători cu Rut. Cei care l-au auzit s-au bucurat și i-au urat multă fericire împreună cu Rut. Rut 4:11

Așadar, Boaz s-a căsătorit cu Rut și au fost foarte fericiți împreună. La scurt timp au avut un băiat, căruia i-au pus numele Obed. Când Naomi l-a luat în brațe pe nepotul ei, femeile din cetate au spus: „Binecuvântat să fie Domnul!” Și, ca să vezi, Obed a fost bunicul împăratului David. Iar după mulți, mulți ani, Salvatorul lumii noastre, Isus, s-a născut în familia lui David.

Nu e extraordinar ce a făcut Dumnezeu pentru această fată păgână, care a ales să renunțe la idolii ei și să-I slujească viului Dumnezeu? Dacă și tu rămâi lângă Domnul, El va face ceva extraordinar și pentru tine?

De ce a plecat Rut din Moab împreună cu Naomi? A avut grijă Dumnezeu de Rut când ea a plecat de la casa ei pentru a-i fi de ajutor lui Naomi?

Unde a lucrat Rut din răsputeri, ca să o ajute pe Naomi să aibă ce mânca? Crezi că Rut se bucura că venise în Betleem împreună cu Naomi? Te va ajuta Dumnezeu și pe tine să lucrezi cu bucurie pentru familia ta? Dacă Îl iubim pe Dumnezeu, ne vom purta frumos cu cei care au nevoie de ajutor?

Vrea Dumnezeu să îi ajutăm și noi pe săraci și pe străini, așa cum a făcut Boaz? Ce poate face familia ta pentru a-i ajuta pe săracii de lângă voi?

Trei zile de groază (II) - Seria „Micuța Amy în India” (XVIII). De Amy Sherrard

Tatăl micuței Amy și doi misionari merseseră să le salveze pe două misionare, ca să stea cu toții în apartamentul familiei lui Amy, în Bombay. Pe drumul de întoarcere au trebuit să treacă printr-o mulțime de indieni care voiau să le facă rău albilor. Tati a trecut cu mașina atât de repede încât doar un singur bărbat a reușit să arunce cu o piatră în ei.

Piatra a trecut exact pe lângă fața lui Tati, pe lângă ceafa misionarului de la mijloc care se apleca în față să vadă indieni în alb, apoi a trecut pe lângă nasul celuilalt misionar și a ieșit pe geam. Mașina care îi urma a fost lovită de multe pietre, dar Tati nu a îndrăznit să oprească. Bărbatul acela nu și-a pierdut viața, asta știau sigur, dar mașina lui probabil că era foarte șifonată din cauza pietrelor aruncate.

Toți cei rămași în apartament se rugau pentru ei, iar când aceștia s-au întors teferi, I-au mulțumit lui Dumnezeu pentru că le purtase de grijă. După aceea, nimeni n-a mai ieșit din apartament până când prințul de Wales nu a plecat din Bombay. Mami cumpărase foarte multă mâncare care nu se strica și, în fiecare dimineață înainte să se facă ziuă, Diaby se ducea la piață și aducea coșuri mari cu fructe și legume proaspete, ca să aibă cu toții mâncare bună.

Misionarii au aflat că mulțimile de oameni furioși făcuseră multe rele în unele părți ale orașului. Apoi au aflat și că un grup plănuia ca în acea noapte să treacă de zidul și de poarta clădirilor unde se afla și apartamentul misionarilor. Acum, ei se rugau și mai fierbinte ca înainte, iar bărbații au discutat ce era de făcut. Nu voiau ca soțiile, copiii și celelalte misionare să fie rănite de indienii furioși. Cunoșteau bine porunca de a nu ucide. Așa că, deși aveau cuțite bine ascuțite, știau că nu trebuie să le folosească.

Într-un final au decis să rămână îmbrăcați toată noaptea și să stea de pază cu rândul. Nu puteau face altceva decât să se roage neîncetat și să aibă încredere în Dumnezeu. În seara aceea, micuța Amy s-a întins în patul ei, iar Mami s-a așezat pe un scaun lângă ea.
— Mami, îngerii nu pot să aibă grijă de noi toți? întrebă Amy.
— Bineînțeles că pot, îi răspunse mama, privind la fetița ei și dându-i o îmbrățișare. Apoi se întinse și Mami în pat și amândouă au adormit. Ce crezi, au avut grijă îngerii de toți în acea noapte? Da, au avut. Nicio mulțime nu a dărâmat zidul sau poarta clădirii de apartamente. Ziua următoare, prințul de Wales a plecat din Bombay și toată lumea știa că pericolul a luat sfârșit.

Misionarii au plecat acasă la ei și au continuat să le spună oamenilor despre Dumnezeul nostru minunat.