Lucrăm la o versiune îmbunătățită a site-ului myBible. O poți încerca acum →

Chemați să-L urmăm pe Isus

Text de memorat

„Isus le-a vorbit din nou și a zis: «Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții»” (Ioan 8:12).

Isus a coborât pe cărarea stâncoasă din deșert și a ieșit din pustiul singuratic. Bazându-Se pe Cuvântul lui Dumnezeu, câștigase biruința asupra ispitelor lui Satana. Hrănit și întărit de îngeri, S-a întors spre râul Iordan.

Pe măsură ce Se apropia de râu, Isus a auzit glasul cunoscut al lui Ioan Botezătorul predicând. S-a amestecat printre oameni, fără să atragă atenția. Dar Ioan L-a observat.

Slava lui Dumnezeu i-a luminat fața lui Ioan, iar vocea lui a răsunat din nou: „Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii! ... Eu am văzut lucrul acesta și am mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu” (Ioan 1:29-34).

Plini de uimire, oamenii se uitau la Isus. Oare acesta să fie Mesia? se întrebau. Isus purta haine simple, ca ale unui om de rând, probabil uzate după timpul petrecut în pustiu. Arăta atât de normal, atât de sărac, atât de asemănător cu ei. Unde erau hainele regale? Nu trebuia să arate ca un conducător puternic, care să poată alunga conducătorii romani? Mulți au fost dezamăgiți și au plecat.

Dar alții au văzut mult mai mult decât un om simplu și sărac. Au observat ochii Lui. Bunătate, blândețe și o dragoste de nedescris străluceau din acei ochi și le atingeau inimile. Chiar și atmosfera din jurul Lui părea sfântă. Ca un magnet, oamenii erau atrași de El. Predicile lui Ioan Botezătorul îi pregătiseră pentru acest moment, iar acum inimile lor erau gata.

Isus a venit pe pământ ca un om smerit și sărac, pentru ca dragostea și compasiunea Lui să ajungă la toți, mai ales la cei săraci, vulnerabili sau singuri. Cum Și-a explicat Isus mai târziu misiunea? Citește Matei 20:28.

Gândeşte-te...apoi discută

• Ai judecat vreodată pe cineva după cum arăta sau după cum era îmbrăcat?
• Ce te învață această poveste?

Provocare

Arată dragostea lui Isus rugându-te zilnic în această săptămână pentru cei care au primit darurile voastre de la Școala de Sabat. Roagă-te ca ei să ajungă să-L cunoască și să-L iubească pe Isus.

Roagă-te

Mulțumește-I lui Dumnezeu că dragostea și compasiunea lui Isus au ajuns și la inima ta.

Acționează

Cântă încet „Da, mă iubește” în timp ce te gândești la Isus din relatarea de astăzi.

A doua zi după ce L-a văzut pe Isus întorcându-Se la Iordan, Ioan Botezătorul L-a văzut din nou. Un zâmbet i-a luminat fața în timp ce a strigat: „Iată Mielul lui Dumnezeu!” (Ioan 1:36).

Doi pescari, Andrei și Ioan, au auzit cuvintele îndrăznețe ale lui Ioan despre Isus. Ei s-au întrebat ce înseamnă „Mielul lui Dumnezeu”. Au dorit să afle, așa că L-au urmat pe Isus. Auzind pașii lor în urma Lui, Isus S-a întors și a spus: „Ce căutați?” (Ioan 1:38).

Ce s-a întâmplat apoi? Citește Ioan 1:38,39. Imaginează-ți cât de minunat a fost timpul petrecut de acești doi prieteni stând la picioarele lui Isus și ascultându-L. Ei recunoscuseră Duhul Sfânt în predicarea lui Ioan Botezătorul; acum auzeau același Duh în vocea lui Isus. Ioan și Andrei au știut că Isus era cu adevărat Mesia și că îi iubea foarte mult. Îl urmaseră cu pașii lor; acum Îl urmau cu inimile lor. Ei au fost primii care L-au urmat pe Isus, iar lucrul acesta L-a făcut foarte fericit. Andrei era nerăbdător să-i spună fratelui său vestea cea bună! Entuziasmul clocotea în el în timp ce a alergat să-l găsească pe Simon. „Am găsit pe Mesia!” a strigat el. „Și l-a adus la Isus” (Ioan 1:41,42). Isus l-a primit imediat pe Simon și i-a dat un nume nou, potrivit lucrurilor bune din caracterul lui. De acum urma să fie numit „Petru”, care înseamnă „piatră”.

După ce Ioan și Andrei L-au urmat pe Isus, au petrecut timp cu El, cunoscându- L mai bine. Acesta este cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem și noi când Îl urmăm pe Isus. El ne cheamă să fim prietenii Lui și să învățăm de la El. Apoi, când știm cu adevărat că El este Mântuitorul nostru, inimile noastre vor da pe dinafară de dragostea Lui și vom dori să spunem familiei și prietenilor cât de minunat este Isus. La fel ca Isus, le vom spune: „Veniți și vedeți” (Ioan 1:39); veniți și cunoașteți-L personal pe Isus.

Gândeşte-te...apoi discută

• Ce i-a făcut pe Andrei și pe Ioan să-L urmeze pe Isus?
• Ce întrebări I-ai pune lui Isus dacă ai putea sta la picioarele Lui, așa ca Andrei și Ioan?

Acționează

Seara, aprinde o lumină afară și observă cum moliile sunt atrase de lumină. Gândeștete cum au fost atrași Ioan și Andrei de Isus: nu s-au putut abține să nu-L urmeze.

Roagă-te

Mulțumește-I lui Isus pentru lucrurile care te fac să-L urmezi.

Pe când Isus mergea pe drumul prăfuit spre Galileea, l-a văzut pe Filip și i-a spus: „Urmează-Mă” (Ioan 1:43). Și Filip L-a urmat, pur și simplu. Dar nu înainte de a alerga să-și cheme prietenul Natanael să vină și el să-L întâlnească pe Mesia.

Natanael fusese în mulțime când Ioan Botezătorul L-a arătat pe Isus ca fiind Mielul lui Dumnezeu. El fusese dezamăgit de felul în care arăta Isus și nu era sigur dacă El era cu adevărat Mesia. Se afla sub un smochin, rugându-se ca Dumnezeu să-i arate, când Filip i-a spus vestea bună – l-a găsit pe Mesia! „L-am găsit. Este Isus, fiul lui Iosif. Este din Nazaret” (Ioan 1:45, ICB).

Cuvintele acestea păreau un răspuns direct la rugăciunea lui și totuși... Natanael încă avea îndoieli. În primul rând, Isus nu arăta așa cum s-a gândit Natanael că trebuia să arate. Care era o altă problemă? Citește Ioan 1:46.

Filip nu a încercat să argumenteze sau să explice. A spus simplu cuvintele lui Isus: „Vino și vezi” (Ioan 1:46). Isus l-a văzut pe Natanael venind spre El și a spus: „Iată cu adevărat un israelit în care nu este vicleșug” (Ioan 1:47). A urmat apoi o conversație uimitoare. Ce l-a convins pe Natanael că Isus era cu adevărat Mesia? Citește Ioan 1:48-51. 

Filip a crezut imediat. Natanael s-a îndoit până când a văzut că rugăciunea lui fusese ascultată. Dar amândoi au devenit urmași credincioși ai lui Isus. Au devenit cunoscuți ca ucenici ai Lui, la fel ca Andrei, Petru și Ioan.

Isus avea acum cinci ucenici. Personalitățile lor și felul în care au fost chemați erau diferite. Dar, în final, toți au fost atrași de El ca moliile de lumină. Citește Ioan 8:12, versetul de memorat. Înainte să-L cunoască pe Isus, viețile lor erau uneori întunecate, pline de greutăți și tristețe. Când Isus i-a chemat, au găsit pace și bucurie, pentru că știau că El este Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii. El era ca o lumină care le lumina viața; o lumină pe care voiau să o urmeze.

 Prietenul nostru Isus ne cheamă și pe noi să-L urmăm în lumină. Fiindcă ne iubește atât de mult, El vrea să ne umple viața cu lucruri bune.

Gândeşte-te...apoi discută

• Ce a vrut să spună Isus când a zis căeste lumina lumii?
• Filip și Natanael L-au urmat fizic pe Isus, observând și învățând pe parcurs. Unde Îl poți găsi pe Isus astăzi și cum Îl poți „urma”?

Roagă-te

Mulțumește-I lui Isus că este lumina pe care o poți urma.

În liniștea dimineții devreme, patru ucenici dezamăgiți și-au tras bărcile pe țărmul nisipos și au început să-și spele năvoadele. Petru, Andrei, Ioan și fratele lui, Iacov, pescuiseră toată noaptea și nu prinseseră nimic – nici măcar un pește mic. Petru era deosebit de descurajat.

Trecuse ceva timp de când Isus îi chemase să-L urmeze. Petru Îl văzuse pe Isus făcând minuni și lucrări mari. Dar liderii evrei, plini de gelozie, Îl respinseseră pe Isus și Îi făceau viața dificilă; chiar și Ioan Botezătorul fusese aruncat în închisoare. Lucrurile nu păreau să meargă conform planului – iar acum nici măcar nu putea prinde un pește!

Isus a venit mergând pe plajă, însoțit de o mulțime mare de oameni. Văzând barca lui Petru, Isus S-a urcat în ea și a început să învețe oamenii despre dragostea lui Dumnezeu și cum pot fi salvați de păcatele lor. Bătrâni cu bastoane, fermieri puternici, pescari, învățători, oameni bolnavi și copii – toți s-au adunat aproape ca să asculte cuvintele minunate ale lui Isus despre pace.După ce a terminat de învățat, Isus i-a vorbit lui Petru. Ce i-a spus? Citește Luca 5:4.

Petru L-a privit pe Isus surprins. Părea ceva nebunesc! Oamenii pescuiau pe lacul acesta doar noaptea! Dar el a răspuns: „Învățătorule, toată noaptea ne-am trudit și n-am prins nimic, dar la cuvântul Tău voi arunca mrejele” (Luca 5:5). Nu avea logică, dar Petru a ales să se încreadă.

Și noi ne vom simți uneori dezamăgiți sau descurajați, la fel ca ucenicii. Poate când pierdem ceva ce ne doream sau când luăm o notă mică. Sau când un prieten nu vrea să-L urmeze pe Isus. Dar Isus ne iubește întotdeauna foarte mult. Când alegem să continuăm să-L urmăm și să avem încredere în El, se vor întâmpla lucruri bune. Ai răbdare și vei vedea!

Gândeşte-te...apoi discută

• De ce crezi că Petru a spus că va face ce i-a cerut Isus?

Știai că...?

• Pe Marea Galileei se pescuia noaptea, pentru că atunci peștii urcau la suprafață. Ziua înotau mai adânc, mai departe de lumină.
• În vremea lui Isus erau aproximativ 230 de bărci de pescuit pe lac.

Roagă-te

Cere-I lui Isus să te ajute să continui să ai încredere în El atunci când ești descurajat.

Ochii lui Petru s-au mărit, iar gura i-a rămas deschisă de uimire! Aruncase mreaja în apă, exact cum spusese Isus. Acum el și Andrei încercau să tragă mreaja plină de pești care se zbăteau, dar era mult prea grea. De fapt, începea să se rupă! Iar barca se înclina... se scufunda... era aproape să se răstoarne! Au strigat după Iacov și Ioan să vină cu barca lor să-i ajute.

Cu mișcări puternice și rapide, aceștia au ajuns repede. Și ochii lor s-au mărit – ce captură! Împreună, cei patru pescari au încărcat peștii alunecoși în ambele bărci, până aproape că s-au scufundat. Încet, cu grijă, au vâslit spre țărm.

Când au ajuns, Petru nu se mai gândea la pești sau la barcă. Era uimit de minune, pentru că arăta puterea lui Isus chiar asupra naturii. S-a simțit păcătos și rușinat de îndoiala și descurajarea lui, comparându-se cu Isus. S-a aruncat la picioarele Lui și a spus: „Doamne, pleacă de la mine, căci sunt un om păcătos!” (Luca 5:8).

Mâinile lui care se agățau de Isus arătau cât de mult voia să fie cu El, dar cuvintele lui arătau cât de păcătos și nevrednic se simțea. Isus a înțeles inima lui confuză. Ce i-a spus? Citește Luca 5:10.

O nouă misiune! Isus i-a spus: „Nu te teme.” Apoi i-a chemat și pe Iacov, Ioan și Andrei. Astfel, „ei au lăsat totul și au mers după El” (Luca 5:11).

Isus îi chemase deja pe Andrei, Ioan și Petru să-I predea inimile lor și să-L urmeze ca prieteni apropiați. Acum îi chema să lucreze împreună cu El ca ucenici. Minunea le-a arătat că nu mai trebuia să pescuiască tot timpul ca să câștige bani. Puteau să se încreadă în Isus că le va purta de grijă. Și noi putem să-L urmăm pe Isus și să avem încredere că El ne va îngriji și ne va umple viața cu bunătatea Lui.

Gândeşte-te...apoi discută

• Ce a învățat Petru de la Isus în ziua aceea?
• Ce ai învățat tu din această relatare uimitoare?

Discută cu părinții despre credință

Povestește cum te-a chemat Isus să Îl urmezi și ce înseamnă asta pentru tine.

Acționează

Găsește Marea Galileei pe o hartă biblică.

Roagă-te

Spune-I lui Dumnezeu că Îl iubești și că vrei să continui să-L urmezi.

Isus a folosit limbajul pescarilor când i-a chemat pe Petru, Andrei și Ioan pentru noua lor misiune specială. Ei au înțeles ce a vrut să spună când le-a zis: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni” (Matei 4:19). În loc să prindă pești, ei urmau să „prindă oameni” și să-i ajute să-L cunoască pe Isus.

Isus știa cât de mult avea nevoie de prieteni speciali care să-L ajute în misiunea Sa. Ei aveau să învețe de la El, iar apoi să-i ajute pe oameni să înțeleagă cum este Dumnezeu cu adevărat. Acești ucenici au primit lucrarea importantă de a-i chema și pe alții, așa cum Andrei l-a chemat pe fratele său Petru, iar Filip, pe prietenul său Natanael.

Isus a avut 12 ucenici apropiați. Unul dintre ei a fost Matei. Cu ce se ocupa și cum l-a chemat Isus? Citește Matei 9:9. Poți să-i numești pe ceilalți ucenici? Verifică în Matei 10:2-4.

Ucenicii lui Isus veneau din profesii diferite, din grupuri sociale diferite și aveau personalități foarte diferite. Totuși, aveau două lucruri în comun: știau cât de mult îi iubea Isus și au ales să-L iubească la rândul lor, urmându-L atunci când i-a chemat.

Gândeşte-te...apoi discută

• Cum te face să te simți faptul că lui Isus Îi place să fie în preajma tuturor tipurilor de oameni? De ce?
• Crezi că Isus te cheamă și pe tine să-L urmezi? Cum vei răspunde?

Părtășie și laudă

• Folosiți lanterne sau lumânări pentru a lumina o cameră întunecată în timp ce spuneți versetul de memorat. Discutați ce înseamnă să-L urmați pe Isus, „Lumina lumii”.
• Ca familie, gândiți-vă la moduri prin care îi puteți chema pe alții să-L urmeze pe Isus. Alegeți una dintre idei și puneți-o în practică. Alternativ, discutați cum v-ați putea implica într-un program de misiune al bisericii.

Cântați „O lumină mică sunt” sau un alt cântec despre a lăsa lumina voastră să strălucească, astfel încât și alții să-L poată urma pe Isus.

Jurnal de familie

• Un lucru nou pe care l-am învățat este că...
• Ce mă invită Dumnezeu să fac în această povestire?

Roagă-te

Mulțumește-I lui Isus că te iubește atât de mult și că te cheamă să-L urmezi.

John Loughborough răsfoia rapid paginile Bibliei sale. Predicatorul care ținea duminica s-a încruntat în timp ce căuta texte biblice ca să „dovedească” că Sabatul este greșit. A notat ce a putut, apoi a mers imediat să asculte un predicator nou, John Andrews, care învăța oamenii despre Sabat. Era sigur că va demonstra că Sabatul zilei a șaptea este ziua greșită de închinare. Dar s-a întâmplat exact opusul! A fost convins rapid că Sabatul este ziua corectă de închinare. După acea predică, John Loughborough a început să păzească Sabatul.

La scurt timp, John a avut ocazia să o întâlnească pe Ellen White. Ea i-a spus că Domnul dorește ca el să-și dedice timpul predicării mesajului despre Sabat. Aceasta era o cerere MARE pentru John. Ar fi însemnat să renunțe la munca lui. Când a ajuns acasă, s-a dus singur să se roage în cameră. L-a rugat pe Dumnezeu să deschidă calea și să-i arate dacă aceasta era cu adevărat voia Lui.

Pentru o perioadă, lucrurile nu au mers bine, nimeni nu mai cumpăra încuietorile pe care le vindea. Soția lui a izbucnit în lacrimi când a descoperit că mai aveau doar trei cenți. Era îngrijorată cum vor supraviețui dacă John începea să predice. Dar, în timp ce ea era plecată să cumpere chibrituri și ață cu ultimii bani, un om a comandat multe încuietori și a plătit pe loc! Acum aveau bani pentru lemne de foc, mâncare și cele necesare.

John a știut fără nicio îndoială că Dumnezeu îl chemase cu adevărat să predice despre Sabat. L-a urmat cu bucurie. Mulți ani, John Loughborough a predicat despre Sabat, iar mulți oameni au răspuns chemării lui Dumnezeu și au început și ei să păzească Sabatul.

Pentru voi, părinţii

Isus îi iubește pe copiii voștri și le atrage inima spre El. Vede în ei un mare potențial. „El a întrezărit posibilități infinite în fiecare făptură omenească. I-a văzut pe oameni așa cum ar putea să fie, transformați de harul Său... Privindu-i cu nădejde, le inspira nădejde. Întâmpinându-i cu încredere, le inspira încredere” (Ellen G. White, Educație, p. 80).