Darul lui Isus

Burtica Mariei creștea tot mai mult. Și bucuria ei creștea la fel. Mântuitorul promis de Dumnezeu creștea în ea și urma să Se nască în curând! Promisiunea unui Mântuitor fusese făcută cu mult timp înainte lui Adam și Evei, în Grădina Edenului, după ce păcătuiseră. Promisiunea lui Dumnezeu le-a umplut inimile de speranță.

Apoi, urmași credincioși ai lui Dumnezeu, cum ar fi Enoh, Noe, Avraam, Isaac, Iacov, Iosif și Moise, au așteptat și ei venirea Mântuitorului promis. Și ei au crezut, fără să vadă împlinirea promisiunii lui Dumnezeu – au avut credință (Evrei 11).

Mai târziu, Isus avea să-i spună unui ucenic care se îndoia cât de mult apreciază El credința celor care nu L-au văzut în trup. El a spus: „Pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au văzut, și au crezut” (Ioan 20:29).

Maria trebuie să-și fi atins burtica cu uimire, gândindu-se că Îl va vedea în curând! Ea păstra în inimă cuvintele pe care îngerul i le spusese: „Sfântul care Se va naște din tine va fi chemat Fiul lui Dumnezeu” (Luca 1:35). Darul promis urma să sosească în curând și avea să fie cel mai bun dar dintre toate. De ce oferea Dumnezeu acest dar? Citește Ioan 3:16 (versetul de memorat).

Oamenii din satul Mariei, din toată Iudeea și din întreaga lume nu știau că darul dragostei lui Dumnezeu era pe cale să vină. Nu știau că micuțul copil care creștea în liniște în Maria era Dumnezeu – Dumnezeu Fiul – și că urma să Se nască ca om! Aproape nimeni nu știa ce urma să se întâmple; dar, în timp, Dumnezeu avea să Se asigure că fiecare om va avea ocazia să accepte și să aprecieze darul Său prețios. Ah, cât de mult Își dorea El acest lucru!

Gândeşte-te...apoi discută

• Privește în jurul casei și observă darurile pe care le-ai primit tu sau familia ta. Gândește-te cât de prețioase sunt unele dintre ele. Cu cât este mai prețios pentru tine darul lui Isus?

Acționează

Inventează câteva mișcări pentru versetul de memorat. Folosește-le de fiecare dată când îl spui sau îl cânți.

Roagă-te

Mulțumește-I lui Dumnezeu pentru că Își împlinește întotdeauna promisiunile. Cere-I mai multă credință ca să crezi în El și în Cuvântul Lui.

Mesagerii alergau din cetate în cetate. Ei răspândeau o veste importantă de la Cezar Augustus, marele împărat al Romei. Ce veste transmiteau? Citește Luca 2:1,3. Aceasta era o veste importantă pentru Iosif și Maria. Ei trebuiau să călătorească în orașul de unde provenea familia lor, pentru ca numele lor să fie trecute pe lista de taxe. Trebuiau să parcurgă o distanță de 70 de mile (112 kilometri) de la casa lor din Nazaret până la Betleem. Amândoi proveneau din familia regelui David, care se născuse acolo.

Maria încerca să stea cât mai confortabil pe măgărușul mic, în timp ce acesta mergea pe lângă Iosif. Clip-clop. Hâț-hâț. Era o călătorie obositoare și zbuciumată, pentru că se apropia momentul nașterii copilului Mariei. Dumnezeu îi spusese profetului Mica că Fiul Său Se va naște în Betleem (Mica 5:2). Măgărușul mergea încet mai departe. Ei se îndreptau chiar spre acea cetate mică.

Era exact așa cum spusese Dumnezeu! Acest mesaj de la Dumnezeu despre viitor se numea profeție. Era un indiciu important pentru a-l ajuta pe poporul lui Dumnezeu să se pregătească pentru venirea darului Său. Dumnezeu le spusese deja profeților despre Fiul Său (Isaia 9:6) și le spusese oamenilor când va veni (Daniel 9:25). Dumnezeu nu voia ca poporul Lui să piardă venirea darului Său prețios! Le spusese în sulurile Scripturii cine este darul, când va fi dat și unde. Dumnezeu este atât de atent și bun.

Gândeşte-te...apoi discută

• Amos 3:7 spune: „Domnul Dumnezeu nu face nimic fără să-Și descopere taina Sa slujitorilor Săi, prorocii.” Îți poți aminti alte momente din Biblie când Dumnezeu a spus dinainte ce avea să se întâmple?
• Crezi că poporul lui Dumnezeu a apreciat întotdeauna că i s-a spus dinainte ce va urma? De ce da sau de ce nu?

Acționează

Găsește Nazaret și Betleem pe o hartă biblică. Folosește o hartă a țării tale pentru a găsi un alt oraș aflat la aproximativ 112 kilometri de orașul tău. Gândește-te cum ai ajunge acolo și dacă ai putea parcurge pe jos o astfel de distanță. Ai putea încerca să mergi pe jos un kilometru!

Roagă-te

Roagă-L pe Dumnezeu să te ajute să apreciezi cuvintele minunate din Biblia Sa.

Soarele bătea puternic pe drumul aspru și pietros spre Betleem. Maria a suspinat în timp ce mângâia ușor coama fierbinte a măgărușului. Iosif și-a șters sudoarea de pe frunte. Împreună au mers mai departe, milă după milă obositoare.

Drumul devenea tot mai aglomerat de călători. Familiile vorbeau între ele, măgarii mergeau încet, iar căruțele erau chiar în urma lor. Toți se îndreptau spre același oraș mic, urmând porunca lui Cezar Augustus. În cele din urmă, clădirile din cărămidă de lut ale Betleemului au apărut în fața lor. Ce priveliște binevenită după patru sau cinci zile de călătorie prăfuită!

Iosif și Maria au intrat pe porțile orașului și s-au alăturat mulțimii de oameni care căutau un loc unde să stea. Obosiți și fără adăpost, au parcurs întreaga stradă îngustă, întrebând unde ar putea dormi. Dar răspunsul era mereu același: nu. Niciun loc în hanul aglomerat, niciun loc într-o casă primitoare, niciun loc într-un adăpost de pe acoperiș; și niciun loc în inima cuiva pentru o tânără însărcinată și obosită.

În orașul în care se născuse regele David, urma să se nască un bebeluș împărat. El avea să fie cel mai important împărat, pentru că este numit „Domnul domnilor și Împăratul împăraților” (Apocalipsa 17:14). Dar oamenii din Betleem nici măcar nu știau acest lucru.

Dacă oamenii din această cetate aleasă ar fi studiat sulurile Scripturii, atunci ar fi așteptat și s-ar fi rugat cu bucurie pentru Mântuitorul promis, așa cum au făcut Zaharia și Elisabeta. Dumnezeu le-ar fi arătat lucrul minunat care urma să se întâmple chiar în cetatea lor. Ar fi putut chiar să aibă privilegiul ca El să Se nască în casa sau în hanul lor. Dar ei nu au fost atenți, nu au așteptat și nu s-au rugat. Erau prea ocupați…

Oamenii din Betleem nu aveau să vadă și nici să aprecieze nașterea darului prețios al lui Dumnezeu, pentru că nu erau atenți. Uneori nici noi nu observăm darurile lui Dumnezeu, pentru că nu suntem atenți. Dumnezeu ne iubește și știe că vom fi fericiți atunci când vom observa și vom aprecia micile Lui daruri din jurul nostru.

Gândeşte-te...apoi discută

• Cum te-ai fi simțit dacă ai fi fost Maria sau Iosif în această relatare?
• Citește Iacov 1:17. Cât de bine reușești să observi și să apreciezi darurile lui Dumnezeu?

Acționează

Desenează pe o foaie câteva cutii de cadouri. În fiecare, scrie câteva dintre darurile pe care ți le-a dat Dumnezeu. Mulțumește-I pentru ele.

Roagă-te

Roagă-L pe Dumnezeu să te ajute să observi darurile Lui.

Provocare

Este important să observăm lucrurile bune pe care le fac oamenii din comunitatea noastră. Săptămâna aceasta, observă cine îi ajută pe alții în comunitatea ta. Povestește la Școala de Sabat ce ai observat.

O vacă a mugit și o oaie a behăit în timp ce Iosif a deschis ușa care scârțâia și a luminat cu felinarul în staul. În cele din urmă, găsiseră un loc unde să stea – într-un staul. Nu era un loc plăcut pentru a dormi, dar Iosif și Maria au apreciat faptul că aveau un acoperiș deasupra capului. Au pregătit în liniște un pat confortabil pe un morman de paie curate, printre animale. Erau mulțumiți, pentru că aveau încredere în Dumnezeu.

Întinsă pe acel pat de paie, Maria și-ar fi putut aminti ce îi spusese îngerul Gabriel despre copilul pe care urma să-L nască. „El va fi mare și va fi chemat Fiul Celui Preaînalt; și Domnul Dumnezeu Îi va da scaunul de domnie al tatălui Său David” (Luca 1:32). Deși Maria avea încredere în Dumnezeu, poate s-a întrebat de ce cineva atât de important urma să Se nască acolo unde locuiau animalele, în loc de un palat potrivit pentru Împăratul împăraților.

Dar și aceasta era parte din planul lui Dumnezeu. Dacă Isus S-ar fi născut într-un palat, unii oameni L-ar fi acceptat doar datorită locului nobil al nașterii Lui, iar alții ar fi simțit că nu sunt vrednici de darul lui Dumnezeu. Dumnezeu a vrut ca oamenii să știe, chiar de la nașterea lui Isus, că darul prețios al Fiului Său este pentru toți, indiferent cine sunt sau de unde vin. Darul lui Dumnezeu este și pentru tine!

La fel ca Maria și Iosif, poți avea încredere în Dumnezeu chiar și atunci când nu îți ies planurile. Sunt multe lucruri pe care nu le putem controla, dar putem avea întotdeauna încredere că Dumnezeu lucrează în toate împrejurările noastre. În Filipeni 4:11, Pavel scrie: „M-am deprins să fiu mulțumit cu starea în care mă găsesc.”

Dumnezeu te iubește foarte mult și ți-a dat darul prețios al Fiului Său. El te poate ajuta să apreciezi și să fii mulțumit cu ceea ce ai.

Gândeşte-te...apoi discută

• Citește Ioan 3:16 (versetul de memorat). Care cuvânt îți arată că darul lui Dumnezeu este pentru toți?
• Citește Filipeni 4:11 (mai sus). Cât de mulțumit ești cu lucrurile pe care le ai și cu lucrurile care ți se întâmplă?

Acționează

Dacă este posibil, vizitează o fermă. Observă imaginile, sunetele și mirosurile animalelor și ale grajdului. Sau caută imagini într-o carte sau, cu ajutorul unui adult, videoclipuri despre viața la o fermă.

Roagă-te

Roagă-L pe Dumnezeu să te ajute să apreciezi ceea ce ai.

În micul staul, o lumină de felinar strălucea blând și cald. Iosif și Maria priveau cu uimire la copilul mic culcat într-o iesle plină cu fân. Acesta era Fiul lui Dumnezeu! Darul prețios al lui Dumnezeu Se născuse în noapte. Era cel mai frumos mod prin care Dumnezeu spunea tuturor oamenilor din întreaga lume: Te iubesc! Pacea și bucuria umpleau inima Mariei în timp ce rostea încet numele copilului: „Isus.” Un nume atât de frumos, plin de înțeles. Ce înseamnă acest nume? Citește Matei 1:21.

În vremurile biblice, înțelesul numelui era foarte important. Ori de câte ori era rostit numele lui Isus, oamenii știau că El este Mântuitorul lor. Isus avea să fie numit și cu alte nume, fiecare având un înțeles special. Isaia 7:14 spune: „Ea va naște un fiu și-i va pune numele Emanuel,” care înseamnă „Dumnezeu este cu noi” (Matei 1:23).

Mai mulți autori biblici L-au numit pe Isus „Mesia”, care înseamnă „Cel uns, Cel ales.” Preoții și regii erau unși pentru a arăta că lucrarea lor importantă avea binecuvântarea lui Dumnezeu. Isus avea binecuvântarea lui Dumnezeu când a fost ales pentru lucrarea importantă de a-i salva pe oameni.

Isaia a scris și despre alte nume pe care le va avea Isus. În Isaia 9:6 Biblia spune: „Căci un copil ni S-a născut... Îl vor numi: minunat Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veșniciilor, Domn al păcii.”

Isus este prea minunat ca să aibă un singur nume! Întreg cerul s-a bucurat la nașterea Lui, pentru că știau că numele Lui Îl descriu bine. El era cu adevărat Dumnezeul minunat, puternic, plin de pace și veșnic, care a venit în lumea noastră ca Mântuitor. Ce dar uimitor!

Gândeşte-te...apoi discută

• Care dintre numele lui Isus îți place cel mai mult? De ce?
• În ce moduri poți arăta că apreciezi darul lui Isus, cel mai mare dar pe care Dumnezeu ți-l poate oferi?

Discută cu părinții despre credință

Spune-i copilului tău ce înseamnă pentru tine darul lui Isus.

Acționează

Oamenii anunță adesea nașterea copiilor în ziar sau pe rețelele sociale. Scrie sau creează un anunț de naștere pentru Pruncul Isus.

Roagă-te

Mulțumește-I lui Isus pentru că a venit pe pământ ca să-ți arate cât de mult te iubește.

În liniștea nopții din Betleem, darul prețios al lui Dumnezeu fusese oferit. În timp ce orașul dormea, Pruncul Isus a tras prima Sa suflare. Maria L-a înfășat, L-a ținut în brațe și L-a hrănit. Un trup atât de mic pentru Dumnezeu! Dar din această micime aveau să vină lucruri mari, foarte mari. Isus avea să trăiască și să moară pentru a arăta întregii lumi o imagine frumoasă a dragostei lui Dumnezeu.

Într-o zi, adult fiind, Isus S-a numit pe Sine „pâinea vieții” (Ioan 6:35). El a spus aceasta deoarece știa că oamenii nu pot trăi fără pâine (hrană) și nici nu pot trăi o viață fericită și plină de sens fără El în inimile lor. Nici nu pot trăi veșnic fără El. Isus poate face pentru noi ceea ce nimeni altcineva nu poate.

Isus a fost cu adevărat darul prețios al lui Dumnezeu, oferit în cetatea Betleem, care înseamnă „casa pâinii.” Isus, „pâinea vieții,” S-a născut în „casa pâinii”! Cât de uimitor este că până și numele cetății în care S-a născut Isus transmitea un mesaj despre El inimilor oamenilor.

Ce mesaj transmite Dumnezeu astăzi inimii tale?

Gândeşte-te...apoi discută

• Dacă ai fi trăit în Betleem și ai fi știut că Mântuitorul lumii S-a născut, ce ai fi făcut pentru a arăta cât de mult apreciezi darul?

Părtășie și laudă

• Cântați „Departe-ntr-un staul.” Puteți căuta și alte cântări despre nașterea lui Isus și să le cântați.
• Ca familie, discutați ce înseamnă pentru voi personal darul lui Isus.
• Fiecare nume al lui Isus avea semnificație specială. Găsiți nume care vă plac și descoperiți ce înseamnă.

Jurnal de familie

• Crăciunul este un timp în care oamenii din multe culturi își amintesc de nașterea lui Isus. După ce ați studiat această relatare, ce lucruri noi ați putea împărtăși prietenilor despre nașterea Lui?
• Această relatare mi-a amintit să-I spun lui Dumnezeu că apreciez…

Roagă-te

Invitați membrii familiei să rostească o rugăciune tainică personală, din inimă, către Dumnezeu.

Pentru voi, părinţii

Fiți încurajați în timp ce reflectați pentru un moment la câteva dintre motivele minunate pentru care Dumnezeu ne-a dat darul Fiului Său. „El a venit să ne ridice din țărână, să refacă caracterul stricat după modelul caracterului Său divin și să-l facă frumos prin propria Sa slavă” (Hristos, Lumina lumii, p. 38).

Darul lui Isus este cel mai bun dar dintre toate! În moduri simple Îi putem arăta lui Isus cât de mult apreciem acest dar. Ce putem face? Citește Matei 25:34-40.

Sunt atât de mulți oameni în lumea noastră care au nevoie de ajutor și de iubire. În acest verset frumos, Isus ne spune că de fiecare dată când suntem buni cu alții, suntem buni cu El. Acesta este un mod practic prin care Îi putem arăta lui Isus că apreciem ceea ce a făcut pentru noi. Astăzi, faceți planuri creative, ca familie, pentru a arăta bunătate altora.

CREEAZĂ O CUTIE A BUNĂTĂȚII
• Găsiți o cutie sau un recipient mic (de preferat cu capac), hârtie, foarfecă și creioane sau pixuri colorate.
• Tăiați hârtia în bucăți mai mici, care să încapă în cutie.
• Invitați membrii familiei și/sau prietenii să se gândească la ceva bun pe care ar putea să-l facă pentru altcineva. Poate fi sau nu cineva care este cu voi acum.
• Dați fiecăruia o bucată mică de hârtie și rugați-i să scrie numele persoanei alese în partea de sus. Apoi pot scrie sau desena ceva bun pe care îl vor face pentru acea persoană în timpul săptămânii. Alternativ, pot scrie ceva frumos despre acea persoană, pe care apoi să i-l ofere.
• Puneți bilețelele în cutie și explicați că în Sabatul următor veți avea un timp în care fiecare va spune ce a făcut, cum a fost și cum s-a simțit după aceea.
• Împachetați cutia ca pe un cadou, pentru a fi deschisă săptămâna viitoare. Puteți scrie Matei 25:40 pe o etichetă și să o lipiți de cutie: „Adevărat vă spun că, ori de câte ori ați făcut aceste lucruri unuia dintre acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie Mi le-ați făcut” (Matei 25:40).