Numeri 32 | Biblia Traducerea Fidela

¹ Acum, copiii lui Ruben și copiii lui Gad aveau o foarte mare mulțime de vite; și au văzut țara Iaezer și țara Galaad și, iată, locul era un loc pentru vite,

Fiii lui Ruben. Rubeniţii şi gadiţii erau tăbărâţi în partea de sud a Cortului Întâlnirii, poate nu ca vecini, ci cu seminţia lui Simeon între ei (cap. 2,10-14). Ruben era întâiul născut al lui Iacov şi de aceea este amintit primul, conform priorităţii vârstei. În versetele următoare, Gad este amintit primul, deoarece seminţia aceasta a luat iniţiativa aşezării pe partea de est a Iordanului. Faptul că ei au locuit laolaltă timp de 38 de ani i-a făcut să-i influenţeze să stea împreună în locuinţa lor permanentă.

Mare mulţime de vite. Adică în comparaţie cu restul izraeliţilor. Cum au ajuns ei aşa bogaţi în vite nu se spune (vezi Judecători 5,16.17).

Ţara lui Iaezer. Acest nume apare în altă parte ca nume de cetate. Se crede că a fost la nord sau nord-vest de Rabat-Amnon.

Ţara Galaadului. Numele unui district amintit întâi în Geneza 37,25, care se afla la nord şi sud de râul Iaboc. Era cunoscut pentru pământul lui fertil. Numele este Galaad uneori este folosit pentru a desemna tot teritoriul ocupat de Israel la est de Iordan.

Un loc bun pentru vite. În acest teritoriu era inclus şi Basan, renumit pentru vitele lui frumoase (Psalmi 22,12).

² Copiii lui Gad și copiii lui Ruben au venit și i-au spus lui Moise și preotului Eleazar și prinților adunării, spunând:

Gad. Gad a luat iniţiativa de a propune ideea lor. Nici o menţiune nu se face despre Manase, care avea şi el multe vite şi a primit parte din regiunea de la răsărit de Iordan împreună cu Gad şi Ruben (vezi Deutronom 3,12.13; 4,43; 29,8; Iosua 12,6; 13,29.31; 14,3; 18,7).

³ Atarot și Dibon și Iaezer și Nimra și Hesbon și Eleale și Sebam și Nebo și Beon,

Atarot. Atribuit lui Gad (v.34).

Dibon. În regatul lui Sihon (cap. 21,30) dat tot lui Gad (v.34).

Iaezer. Vezi v.1. Un alt loc aparţinând lui Gad (v.34).

Nimra. Numit Bet-Nimra, ceea ce înseamnă poate locul leopardului.

Hesbon. O cetate de seamă a lui Sihon, regele amoriţilor (cap. 21,26-28) şi atribuit rubeniţilor (v.37). Eleale. Amintit ca fiind vecin cu Hesbonul (Numeri 32,37; Isaia 1,54; 16,9; Ieremia 48,34). Probabil modernul el’Al, tocmai la nord-est de Hesbon. Sebam. Redat şi ca Sibma în v.38 şi în Isaia 16,8.9; Ieremia 48,37. Era renumit pentru

podgoriile lui.

Nebo. Atribuit rubeniţilor (v.38).

Beon. În v.38, îl aflăm pe Baal-Meon care a fost schimbat în Beon de către izraeliţi pentru a înlătura numele lui Baal. Mai târziu, când a căzut în mâinile moabiţilor, ei au schimbat numele întreg, numindu-l Bet-Meon (Ieremia 48,23). El este numit Bet-Baal-Meon în Iosua 13,17. Probabil că a fost atribuit rubeniţilor. Ruinele lui sunt cunoscut astăzi ca Ma‘in, aproximativ la 5 mile sud de muntele Nebo.

⁴ Țara pe care DOMNUL a lovit-o înaintea adunării lui Israel, este un pământ pentru vite și servitorii tăi au vite,

A lovit-o. Cu intenţia de a o da ca moştenire poporului Său (cap. 21,24.25).

⁵ Pentru aceasta, au spus ei, dacă am găsit har înaintea ochilor tăi, fie ca această țară să se dea servitorilor tăi în stăpânire, nu ne trece peste Iordan.
⁶ Și Moise a spus copiilor lui Gad și copiilor lui Ruben: Vor merge frații voștri să se războiască, iar voi veți ședea aici?

Voi să rămâneţi aici? Având în vedere că ţara de la răsărit de Iordan fusese cucerită relativ uşor, fără îndoială că Gad şi Ruben au considerat că partea de la apus de Iordan avea să fie repede ocupată.

⁷ Și pentru ce descurajați inima copiilor lui Israel de la a intra în țara pe care DOMNUL le-a dat-o?

Să muiaţi inima. Literal, opune, înstrăinare. Moise s-a temut că acţiunea celor două seminţii va duce la refuzul celorlalte seminţii de a trece Iordanul. Efectul urma să fie mare ca acela al raportului lipsit de credinţă al iscoadelor, care a avut ca rezultat pieirea în pustie a unei întregi generaţii.

⁸ Astfel au făcut părinții voștri, când i-am trimis de la Cades-Barnea să vadă țara.

Părinţii voştri. Nu numai strămoşii celor două seminţii, ci ai întregii naţiuni.

Cades-Barnea. Vezi cap. 13,3.26.

⁹ Căci, când s-au urcat la valea Eșcol și au văzut țara, au descurajat inima copiilor lui Israel, cum că nu ar trebui să intre în țara pe care DOMNUL le-a dat-o.

Valea Eşcol. Vezi cap. 13,21-23. Iscoadele au muiat inima lui Israel de a intra în ţara făgăduită, zugrăvind pe inamic ca mult prea puternic pentru a se bate cu el (cap. 13,31).

¹⁰ Și mânia DOMNULUI s-a aprins în acel timp și el a jurat, spunând:

Domnul S-a aprins de mânie. Vezi cap. 14,21.28.

¹¹ Negreșit niciunul dintre oamenii care s-au urcat din Egipt, de la vârsta de douăzeci de ani în sus, nu va vedea țara pe care eu am jurat-o lui Avraam, lui Isaac și lui Iacob; deoarece nu m-au urmat pe deplin,

Oamenii. Vezi cap. 14,22.23.29.35.

¹² În afară de Caleb, fiul lui Iefune chenizitul, și Iosua, fiul lui Nun, pentru că ei au urmat pe deplin pe DOMNUL.

Chenizitul. Vezi cap. 36,15.42; 1 Cronici 1,36.53). Chenaz a fost probabil un strămoş comun al lui Otniel şi Caleb, de la care a luat numele tatălui lui Otniel. Iefune este numit chenizit (Iosua 14,14).

În totul. Adică întru totul (veci cap. 14,24.30.38).

¹³ Și mânia DOMNULUI s-a aprins împotriva lui Israel și i-a făcut să rătăcească în pustiu patruzeci de ani, până ce toată generația care făcuse rău înaintea ochilor DOMNULUI a fost mistuită.
¹⁴ Și, iată, voi v-ați ridicat în locul părinților voștri, urmași înmulțiți ai oamenilor păcătoși, ca să sporiți acum mânia înverșunată a DOMNULUI spre Israel.

O sporire a oamenilor păcătoşi. Mai bine odrasle de oameni păcătoşi. Cuvântul ebraic tradus aici sporire (versiunea engleză) nu se găseşte niciunde în altă parte a Vechiului Testament. Moise a fost foarte mult tulburat de această cerere.

¹⁵ Căci dacă vă abateți de la a-l urma pe el, el îi va lăsa din nou în pustiu; și veți nimici tot acest popor.

Dacă vă întoarceţi. Cum făcuseră părinţii lor, care au pierit apoi în pustie.

Pierderea poporului întreg. Poporul putea să refuze să treacă Iordanul ca să consolideze pretenţia lor asupra Canaanului. După eliberarea lor din serviciul militar de către Iosua, împreună cu binecuvântarea lui, chiar seminţiile acestea au grăbit un incident care i-a făcut pe fraţii lor să se teamă, deşi fără temei, de venirea mâniei lui Dumnezeu (vezi Iosua 22,1-29).

¹⁶ Și ei s-au apropiat de el și au spus: Vom zidi țarcuri pentru oi aici pentru vitele noastre și cetăți pentru micuții noștri,

Ocoale pentru vite. Construite din şiruri de pietre uscate şi cărămizi, fără nici un acoperiş.

Cetăţi. Probabil locuinţe amorite reparate, deja existente. Partea slabă a acestui plan era că femeile, copiii, vitele şi turmele lor nu puteau fi lăsaţi pe un teritoriu de curând cucerit şi ostil, fără o puternică forţă înarmată pentru a-şi păzi.

¹⁷ Dar noi înșine vom merge gata înarmați înaintea copiilor lui Israel, până îi vom fi dus la locul lor; și micuții noștri vor locui în cetățile fortificate din cauza locuitorilor țării.

Înarma în grabă. Amoriţii şi moabiţii care ocupaseră înainte teritoriul (cap. 21,26).

¹⁸ Nu ne vom întoarce la casele noastre până ce copiii lui Israel nu vor fi moștenit fiecare bărbat moștenirea lui.

Mai înainte ca. O promisiune de a sta la datorie faţă de naţiune până se va încheia cucerirea Canaanului. În conformitate cu Deutronom 33,21, Gad şi-a asigurat partea, adică teritoriul lui Sihon şi Og, şi a executat porunca Domnului – ei şi-au îndeplinit promisiunea de a-i ajuta pe fraţii lor să ocupe Canaanul.

¹⁹ Pentru că nu vom moșteni împreună cu ei dincolo de Iordan, sau mai departe; deoarece moștenirea noastră ne-a căzut de această parte a Iordanului spre est.

Nu vom stăpâni. Ei neagă că ar avea dorinţa de a pretinde moştenirea la apus de Iordan.

Dincoace de Iordan. Acelaşi cuvânt ebraic este tradus şi partea de dincolo, precum şi partea dincoace de. El vine de la verbul a trece peste, a merge prin. Substantivul derivat înseamnă regiunea de dincolo şi în forma de masculin plural este aplicat la evrei.

²⁰ Și Moise le-a spus: Dacă veți face acest lucru, dacă veți merge înarmați înaintea DOMNULUI la război,

Înaintea Domnului. Iehova este privit ca un Dumnezeu al bătăliilor, mergând înaintea poporului în marş pentru a-i bate pe vrăjmaşii lor (vezi Numeri 21,14; Iosua 4,5.11-13; 6,8.9; Judecători 5,23).

²¹ Și veți trece toți înarmați peste Iordan înaintea DOMNULUI, până ce el va fi scos afară pe dușmanii săi de dinaintea lui,
²² Și țara va fi supusă înaintea DOMNULUI; și după aceea vă veți întoarce și veți fi fără vină înaintea DOMNULUI și înaintea lui Israel; și această țară va fi stăpânirea voastră înaintea DOMNULUI.

Fără vină. Cuvântul tradus astfel este din verbul a fi curat, a fi scutit de pedeapsă. Aici este de preferat al doilea sens.

Moşia voastră înaintea Domnului. Adică cu deplina aprobare a Domnului.

²³ Dar dacă nu veți face astfel, iată, ați păcătuit împotriva DOMNULUI și fiți siguri că păcatul vostru vă va găsi.

Păcatul vostru vă va ajunge. Literal, şi să ştiţi , păcatul vostru vă va găsi. Dumnezeu exprimă aceeaşi idee, adresându-Se lui Cain: Păcatul pândeşte la uşă (Geneza 4,7).

²⁴ Zidiți-vă cetăți pentru micuții voștri și țarcuri pentru oile voastre și faceți ceea ce a ieșit din gura voastră.
²⁵ Și copiii lui Gad și copiii lui Ruben i-au spus lui Moise, zicând: Servitorii tăi vor face precum domnul meu poruncește.

Ce porunceşte Domnul nostru. O abordare tipic orientală prin care declaraţiile lui Moise erau exact ce sugeraseră ei înşişi (v.17).

²⁶ Micuții noștri, soțiile noastre, turmele noastre și toate vitele noastre vor fi acolo în cetățile lui Galaad;

Cetăţile Galaadului. Astfel de locuri întărite cum au fost cele ocupate înainte de vrăjmaşi.

²⁷ Dar servitorii tăi vor trece, fiecare bărbat înarmat de război, înaintea DOMNULUI la bătălie, precum domnul meu spune.

Toţi înarmaţi. Pentru sarcinile de garnizoană la răsărit de Iordan şi un corp expediţionar ca să însoţească trupele principale ale izraeliţilor peste Iordan.

²⁸ Astfel, referitor la ei, Moise i-a poruncit preotului Eleazar și lui Iosua, fiul lui Nun, și mai marilor părinți ai triburilor copiilor lui Israel,

A dat porunci lui Eleazar. Moise ştia că el nu va trece Iordanul şi, de aceea, a pus asupra lui Eleazar şi a lui Iosua răspunderea de a veghea ca Ruben şi Gad să-şi împlinească promisiunile (vezi Iosua 1,13.14; 22,1-6).

²⁹ Și Moise le-a spus: Dacă copiii lui Gad și copiii lui Ruben vor trece împreună cu voi peste Iordan, fiecare bărbat înarmat de bătălie, înaintea DOMNULUI, și țara va fi supusă înaintea voastră, atunci să le dați țara lui Galaad în stăpânire.

Ţinutul Galaadului. În momentul, acesta aproape întregul Galaad era în posesia lor. Ei fortificaseră un număr de cetăţi, nu numai ca locuri sigure de refugiu pentru familiile lor, ci şi ca puncte întărite de unde să desăvârşească supunerea ţării.

³⁰ Dar dacă nu vor trece cu voi înarmați, atunci să aibă stăpâniri printre voi în țara lui Canaan.

Merge cu voi. Promisiunea lor, aşa cum este raportată în v.17, trebuia să fie adusă la îndeplinire în mod onorabil. Altfel, ei aveau să fie obligaţi să locuiască în partea de apus a Iordanului.

³¹ Și copiii lui Gad și copiii lui Ruben au răspuns, zicând: Precum DOMNUL a vorbit servitorilor tăi, astfel vom face.

Vom face. Ei au repetat şi au confirmat lui Moise promisiunea făcută (v.25), invocând numele lui Iehova ca dovadă a bunei lor credinţe.

³² Vom trece înarmați înaintea DOMNULUI în țara lui Canaan, pentru ca stăpânirea moștenirii noastre de această parte a Iordanului să fie a noastră.

Dincoace de Iordan. Confirmând promisiunile lor anterioare în prezenţa lui Eleazar şi Iosua ei vorbesc despre partea de est a Iordanului ca despre partea aceasta, pentru că erau în ţinutul Galaadului.

³³ Și Moise le-a dat lor, adică copiilor lui Gad și copiilor lui Ruben și la jumătate din tribul lui Manase, fiul lui Iosif, împărăția lui Sihon, împăratul amoriților, și împărăția lui Og, împăratul Basanului, țara, cu cetățile ei în ținuturile ei, cetățile țării de jur împrejur.

Jumătate din seminţia lui Manase. Oamenii aceştia erau cunoscuţi ca războinici (Iosua 17,1) şi având în vedere că era loc, li s-a acordat şi lor o proprietate în Galaad. Este evident din v.39, că jumătate din seminţia lui Manase a colaborat la cucerirea Galaadului şi poate că singură a supus anumite părţi.

Sihon. Ţinuturile lui Sihon şi ale lui Og aveau să fie luate cucerite şi subjugate mai întâi de izraeliţi (Numeri 21,24.29; 2 Regi 15,29).

³⁴ Și copiii lui Gad au zidit Dibonul și Atarotul și Aroerul,

Gad a zidit. Lista cetăţilor numite în v.34-38 corespund întocmai cu cele din v.3. O listă suplimentară şi mai detaliată se află în Iosua 13,24-28.

Dibonul. Locul unde a fost găsită în 1868 piatra moabită. Cetatea aceasta a trecut adesea de la o stăpânire la alta. Aici este atribuită lui Gad. În Iosua 13,17, ea este atribuită lui Ruben (vezi şi Numeri 21,30; Isaia 15,2; Ieremia 48,18.22).

Construirea acestor cetăţi trebuie să fi fost mai mult de natură reparatorie în urma ravagiilor provocate de război. Locuitorii au fost nimiciţi, dar nu şi cetăţile (Deutronom 2,34.35). Compară cu experienţa lui Ieroboam, despre care este raportat că a construit Sihemul, când în realitate el l-a reconstruit (1 Regi 12,25). Tot aşa şi Azaria a zidit Elatul, după ce l-a readus sub stăpânirea lui Iuda (2 Regi 14,22).

Atarot. Modernul Atarus, aproximativ la 7 mile nord de Dinon, modernul Dibon.

Aroerul. O cetate amonită cucerită de Sihon (Deutronom 2,36; 3,12; 4,48). Numele modern al acestei cetăţi este ’Ara’ir, care este aşezată lângă râul Arnon, la 3 mile sud de modernul Dibon. Acelaşi nume se află în Iosua 13,25; Judecători 11,33; 1 Samuel 30,28.

³⁵ Și Atrotul, Șofanul și Iaezerul și Iogbeha,

Atrot-Şofan. Încă neidentificat. Poate că este o singură cetate Atrot-Şofan.

Iaezer. Care înseamnă folositor. Echivalent cu Iazer din v.3.

Iogbeha. Acum Iubeihât, la vreo 6 mile nord-vest de Rabat-Amon.

³⁶ Și Betnimra și Betharanul, cetăți fortificate; și țarcuri pentru oi.

Bet-Nimra. Poate că este modernul Tell Nimrin la vreo 8 mile nord de Marea Moartă.

Bet Haran. Unii spun că este modernul Tell Ictan?, la vreo 6 mile sud de Tell Nimrin.

Cetăţi întărite. Pentru protecţia lor, femeile şi copiii erau pentru lăsaţi în urmă, fiind apăraţi de garnizoane.

Staule pentru turme. Ele aveau să fie construite în mijlocul fortificaţiilor exterioare. Aceasta era o ţară minunată pentru păşunat, după cum moabiţii şi-au dat bine seama (2 Regi 3,4).

³⁷ Și copiii lui Ruben au zidit Hesbonul și Eleale și Chiriat-Haimul,

Ruben a zidit. Din nou ideea este aceea de a repara, a face locuibile şi sigure cetăţi care fusese avariate de război.

Hesbon. O altă cetate îşi schimbase de multe ori soarta. În cap. 21,25, el este în posesia amoriţilor. În Iosua 13,17, ca aici, Ruben avea control asupra lui. În Iosua 21,39, proprietarul era Gad. Conform cu Isaia 15,4; 16,9; Ieremia 48,2, Moab pune iarăşi stăpânire pe el. Până la urmă ajunge sub puterea fiilor lui Amon (Ieremia 49,1-3).

Chiriataim. Raportată ca cetatea unor oameni uriaşi numiţi Emimi (Geneza 14,5). Probabil el-Qerejât, între Dibon şi Marea Moartă.

³⁸ Și Nebo și Baal-Meonul, (numele lor fiind schimbate) și Șibma; și au dat alte nume cetăților pe care le-au zidit.

Nebo. Probabil înrudit cu cuvintele ebraice a profetiza şi profet. Aşezat probabil aproape de muntele Nebo, unde a murit Moise (vezi Deutronom 32,49). El ar putea fi modernul Neba, la colţul de nord-est al Mării Moarte sau Chirbet el-Mecaiyet.

Nume au fost schimbate. Literal, schimbare de nume. Numele de Nebo şi Baal-Meon au fost schimbate, deoarece erau pentru zei a căror închinare îşi aveau centrul acolo. Numele vechi au rămas totuşi (Iosua 13,17; Ezechiel 25,9).

Sibma. Vezi comentariul pentru v.3.

³⁹ Și copiii lui Machir, fiul lui Manase, a mers la Galaad și l-au luat și au alungat pe amoriții care erau în el.

Galaadului. Poate că referirea de aici este numai la partea nordică şi nu în sensul mai general ca în v.1, 26, 29.

⁴⁰ Și Moise a dat Galaadul lui Machir, fiul lui Manase; și el a locuit în el.
⁴¹ Și Iair, fiul lui Manase, a ieșit și a luat orașele mici de acolo și le-a numit Havot-Iair.

Iair. Iair a fost fiul lui Segub, fiul lui Heţron, care se căsătorise cu fata lui Machir (1 Cronici 2,21.22), un fiu al lui Manase.

Târgurile lui Iair. Literal, oraşele lui Iair, ca în Iosua 13,30. Acestea sau posibil alte grupe de sate neîmprejumite sunt amintite în Judecători 10,4; 1 Regi 4,13; 1 Cronici 2,22.23.

⁴² Și Nobah a mers și a luat Chenatul și satele lui și l-a numit Nobah, după numele său.

Nobah. Compară cu Judecători 8,11. Desigur o căpetenie de seamă. Chenatul. Identificat cu Quanaw?t, aproximativ la vreo 60 mile est de Marea Galileii (vezi 1 Cronici 2,23).

L-a numit Nobah. Probabil că au fost luate 60 de oraşe. Iair ca şef al expediţiei a păstrat pentru sine 23 şi a împărţit restul celor care au luat parte la campanie. Nobah a fost unul dintre aceştia.

Comentariile lui Ellen G. White 12 PP 524