Rolul Bibliei

Biblia. Fără îndoială că ai un exemplar sau poate mai multe. De-a lungul istoriei, această carte prețioasă a fost copiată în secret, a fost obiect de contrabandă și carte interzisă. Este cea mai publicată carte din lume, în orice limbă, și totodată una dintre cele mai vechi. Unii au murit pentru ca Biblia să fie păstrată.
Unde se află Biblia în viața ta? O citești? Sau stă pe noptieră ori pe un raft de bibliotecă, adunând praf? Ai o viață prea ocupată ca să găsești timp pentru a studia cu adevărat Cuvântul lui Dumnezeu? Sau te simți prea obosit ca să-i deschizi paginile?

Cuvântul lui Dumnezeu este viu și puternic, iar Dumnezeu te cheamă să-L lași să Se adreseze inimii tale, să te încurajeze, să te provoace, să te schimbe și să-ți ofere îndrumare și speranță. Biblia nu este doar o carte academică sau o colecție de povestiri vechi. Este o relatare frumoasă și profundă despre cum Creatorul universului dorește să ne atragă aproape de El. Dacă ai dorința de a crește în relația ta cu Dumnezeu, cel mai bun lucru pe care îl poți face este să te angajezi să petreci timp de calitate cu El în fiecare zi, să te rogi și să citești din Cuvântul Său inspirat, supunând voia ta învățăturilor sale.

Comentariu EGW

„«La lege şi la mărturie!» Căci, dacă nu vor vorbi aşa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta” (Isaia 8:20).
Copiii lui Dumnezeu sunt îndrumaţi către Scriptură ca apărare împotriva influenţei învăţătorilor falşi şi a puterii amăgitoare a spiritelor întunericului. Satana foloseşte toate mijloacele posibile pentru a-i împiedica pe oameni să cunoască Biblia, deoarece declaraţiile ei clare demască minciunile lui. Ori de câte ori are loc o revigorare a lucrării lui Dumnezeu, el porneşte într-o acţiune şi mai intensă. În prezent, el depune toate eforturile pentru bătălia finală împotriva lui Hristos şi a urmaşilor Săi. Ultima mare înşelăciune se va desfăşura curând în faţa ochilor noştri, când antihristul va face minuni. Contrafacerea se va asemăna atât de mult cu adevărul, încât, fără ajutorul Sfintelor Scripturi, va fi imposibil să se facă deosebire între ele. Orice afirmaţie şi orice minune trebuie să fie verificate cu Biblia.

Cei care se străduiesc să respecte toate poruncile lui Dumnezeu vor întâmpina opoziţie şi batjocură şi vor rezista numai prin puterea lui Dumnezeu. Pentru a trece de încercarea care le stă în faţă, ei trebuie să înţeleagă voia lui Dumnezeu aşa cum este prezentată în Cuvântul Său. Îl pot cinsti numai dacă au o concepţie corectă despre caracterul, guvernarea şi planurile Sale şi dacă acţionează în armonie cu ele. Numai cei care şi-au fortificat mintea cu adevărurile Bibliei vor rezista în marele conflict final. Fiecare om va ajunge să-şi pună următoarea întrebare: „Să ascult mai mult de Dumnezeu decât de oameni?” Momentul când va trebui să luăm o decizie bate la uşă. Sunt picioarele noastre fixate pe stâncă, pe Cuvântul neschimbător al lui Dumnezeu? Suntem pregătiţi să apărăm cu fermitate poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus?

Înainte de răstignire, Mântuitorul le-a explicat ucenicilor că urma să fie omorât şi că va învia din mormânt, iar îngerii au fost de faţă pentru a imprima cuvintele Lui în mintea şi inima lor. Ucenicii însă aşteptau eliberarea de sub jugul roman şi nu puteau admite că Acela în care se concentraseră toate speranţele lor avea să sufere o moarte umilitoare. Cuvintele pe care trebuiau să şi le amintească le-au fost şterse din minte, iar când a venit, timpul încercării i-a surprins nepregătiţi. Moartea lui Isus le-a spulberat complet speranţele, ca şi când El nu i-ar fi avertizat niciodată. Astfel, viitorul ne este descoperit în profeţii tot atât de clar cum le-a fost descoperit ucenicilor prin cuvintele Mântuitorului. Evenimentele legate de încheierea timpului de har, precum şi pregătirea necesară pentru acel timp de criză sunt prezentate clar. Oamenii însă înţeleg în măsură atât de mică aceste adevăruri importante de parcă nu le-ar fi fost dezvăluite niciodată. Satana este atent să şteargă din mintea lor orice ar putea să „dea înţelepciunea care duce la mântuire” (2 Timotei 3:15), aşa că această criză finală îi va găsi nepregătiţi. – Tragedia veacurilor, p. 593, 594

 

Înainte de a explora de ce este Biblia valoroasă și cum să o studiem mai profund, trebuie să înțelegem că un mod eficient în care Satana ne poate ataca este să ne împiedice să petrecem timp cu Dumnezeu și Cuvântul Său. Principala lui strategie este să îi țină pe oameni departe de Biblia lor prin activitățile cotidiene, prin apatie, oboseală sau îndoială. Ni se spune că „Satana folosește orice plan posibil pentru a-i împiedica pe oameni să cunoască Biblia, deoarece declarațiile ei clare îi demască amăgirile” (Ellen G. White, Tragedia veacurilor, p. 593). Satana știe că puternicul Cuvânt al lui Dumnezeu îl face neputincios. El știe că rugăciunea și studierea Bibliei sunt cele mai puternice arme pe care omenirea le poate folosi împotriva lui (Efeseni 6:17,18; Evrei 4:12), așa că face tot posibilul să ne împiedice rugăciunile și citirea Cuvântului lui Dumnezeu. Știe că sunt pline de forță cuvintele lui Dumnezeu și că, pe lângă faptul că rostirea lor a adus la existență lumea aceasta (Psalmii 33:6), ele pot și să învie morții (Ioan 11:41-44) și să ne dea putere să biruim (Matei 4:1-11).

Prin faptul că îi ține pe oameni departe de Biblie, Satana afectează nu doar relația lor cu Dumnezeu, ci și relațiile dintre oameni. Căsniciile ajung tensionate, părinții țipă la copii și oamenii nu mai au răbdare cu prietenii sau colegii. Viața pare prea agitată; suntem stresați și împovărați, fără nicio ieșire. Surprinzător este că nu ne dăm seama ce se întâmplă cu adevărat. Ne credem aproape de Dumnezeu, dar în realitate trec zile și săptămâni fără să deschidem vreodată Cuvântul lui Dumnezeu și devenim tot mai slabi pe zi ce trece.

1. Chiar și atunci când relația noastră cu Dumnezeu șovăie și are suișuri și coborâșuri, El rămâne constant. Ce observi în Plângerile lui Ieremia 3:22,23?

Întrucât înainte de cădere a fost un heruvim ocrotitor (Ezechiel 28:14-17), Lucifer a auzit cuvintele lui Dumnezeu și cunoștea puterea lor incredibilă. Acum el urăște acest adevăr, așa că e ușor de înțeles de ce mintea noastră amorțește și inima noastră se împietrește atunci când alegem să nu ascultăm și să nu trăim cuvintele lui Dumnezeu în viața noastră de zi cu zi.

Cât de neglijent sau de inconsecvent ești în viața ta devoțională? Ce îți spune răspunsul tău despre nevoia de a face unele schimbări, dacă este cazul?

Comentariu EGW

Conform acesteia, există ceva de crezut, dar și ceva de mărturisit. Inima trebuie mai întâi să accepte adevărul așa cum este el în Isus. Aceasta este temelia adevăratei religii. Convingerea de păcat începe atunci să fie simțită; sufletul bolnav de păcat, simțind nevoia de un doctor, vine la Isus din Nazaret pentru iertare. Începând lupta împotriva dușmanului, el privește la Isus pentru puterea de a rezista ispitei. El veghează în vederea rugăciunii și cercetează Scripturile. Adevărurile Bibliei sunt văzute într-o lumină nouă și foarte interesantă, iar Duhul lui Dumnezeu îi dezvăluie importanța lor solemnă. El studiază viața lui Hristos și, cu cât discerne mai clar puritatea imaculată a caracterului Mântuitorului, cu atât are mai puțină încredere în propria sa bunătate; cu cât Îl privește mai constant și mai atent pe Isus, cu atât descoperă mai puțină perfecțiune în sine. Îndreptățirea sa de sine dispare și el cade, neajutorat și zdrobit, pe Stâncă, pe Hristos Isus. Va fi puternic apăsat de ispititor și, uneori, poate avea sentimente de descurajare și poate fi ispitit să creadă că Dumnezeu nu-l va primi; dar, crezându-L pe Dumnezeu pe cuvânt și cerându-I lui Dumnezeu împlinirea făgăduințelor Sale sigure, el se îndreaptă prin întuneric spre lumina clară a soarelui iubirii lui Hristos.

„Și prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire.” Dacă inima este într-adevăr tezaurul în care este depozitată comoara harului și a iubirii lui Hristos, acestea vor fi exprimate în cuvinte și în comportament. Va exista o atracție constantă către Hristos. Toți vor fi testați; de aici și nevoia de har divin, de credință și principii religioase sănătoase. Buzele ar trebui să fie sfințite pentru ca vorbele rostite să fie puține și bine alese.

Adesea, cei care se declară creștini aduc asupra lor o mare slăbiciune spirituală, insistând asupra încercărilor și nemulțumirilor lor. Prin fiecare repetare, problema este amplificată, dar nu numai atât, ei se despart de Isus la fel de sigur pe cât își permit să greșească în această privință. Satana caută să le atragă atenția asupra lor și să le întipărească ideea că nu sunt apreciați. Încep să se compătimească, să le fie milă de ei înșiși și să-și piardă credința și încrederea în Isus; și, ca urmare, se îndepărtează de Cel care le cere să-și arunce poverile asupra Lui.

Unora ca aceștia ar trebui să le spunem: Povestiți iar și iar ce a făcut Dumnezeu pentru voi! Spuneți-i lui Satana că nu vă încredeți în neprihănirea voastră, ci în neprihănirea lui Hristos. Păstrați-vă mintea plină de promisiunile prețioase găsite în Biblie și, când Satana vine ca un potop să vă copleșească, întâmpinați-l cu arma pe care a oferit-o Cuvântul lui Dumnezeu: „Este scris”. Aceasta îi va zdrobi puterea și vă va da biruința. – Lift Him Up, p. 273

2. Autoritatea și funcția Bibliei sunt afirmate clar în paginile ei. Citește și copiază 2 Timotei 3:15-17! Ia notă despre ce spun aceste versete în legătură cu rolul Bibliei!

Când vine vorba de studiul biblic personal, trebuie să fim atenți și să nu ne așteptăm ca Biblia să servească scopurilor sau perspectivelor noastre, care nu sunt întotdeauna aceleași cu ale lui Dumnezeu. De exemplu, n-ar trebui să folosim metoda „închid ochii și pun degetul pe un verset”, pentru că nu așa vrea Dumnezeu să comunice cu noi prin Cuvântul Său. Dumnezeu nu este o marionetă care așteaptă să ne îndeplinească dorințele și voia. Căile și gândurile Lui sunt superioare (Isaia 55:9) și de aceea nu ar trebui să încercăm să-I controlăm cuvintele. De asemenea, nu ar trebui să alegem doar acele părți din Biblie care ne convin. În schimb, ar trebui să vedem Biblia ca un întreg, nu să citim doar pasajele ușoare și familiare și să le trecem cu vederea pe cele care ne ridică probleme și ne demască. Dacă vrem cu adevărat să auzim vocea lui Dumnezeu în viața noastră, trebuie să ne raportăm la Biblie ca la un întreg și să folosim metode solide când ne angajăm în studiu sistematic, având încredere că Dumnezeu ne va descoperi ce trebuie să auzim, când trebuie să auzim.

De asemenea, Însuși Isus ne spune: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău” (Matei 22:37). Cu alte cuvinte, Dumnezeu nu vrea să ne ignorăm mintea, ci El dorește să ne umple mintea cu bogăția Sa de cunoștințe, disponibile în parte prin Cuvântul Său. De aici aflăm că Dumnezeu a vorbit cu oameni precum Enoh, Avraam, Moise și Iov, iar Domnul Isus – cu mulți alții. Dumnezeu nu ocolește rațiunea umană, ci ne invită să o supunem Cuvântului și înțelepciunii Sale atunci când ne „ducem până la capăt” mântuirea.

Rațiunea umană poate greși și se poate lăsa amăgită. Nu este nicio­dată infailibilă. Este posibil ca rațiunea umană să Îl dea la o parte pe Dumnezeu, încercând să rezolve lucrurile pe cont propriu, ceea ce pune eul pe picior de egalitate cu Dumnezeu sau chiar deasupra Lui. Oamenii se pot apropia de Scriptură cu un spirit arogant și critic, considerând că au auzit deja totul și că nu mai e nimic nou. Acest lucru se întâmplă atunci când ne simțim atât de importanți, încrezători și autosuficienți încât neglijăm relația cu Dumnezeu și ne bazăm pe cunoștințele noastre limitate și pe o gândire defectuoasă.

Comentariu EGW

Subiectul învățăturii și predicării lui Hristos era Cuvântul lui Dumnezeu. El îi întâmpina pe cei care Îi puneau întrebări cu un simplu: „Este scris”. „Ce zice Scriptura?” „Cum citești în ea?” La fiecare ocazie, când un prieten sau un dușman stârnea în vreun fel interesul, El semăna sămânța Cuvântului. Acela care este Calea, Adevărul și Viața, Însuși Cuvântul viu, arată spre Scripturi, spunând: „… ele mărturisesc despre Mine”. ...

Slujitorii lui Hristos trebuie să facă aceeași lucrare. În zilele noastre, ca și în vechime, adevărurile vitale ale Cuvântului lui Dumnezeu sunt lăsate la o parte pentru teorii și speculații omenești. Mulți pretinși slujitori ai Evangheliei nu acceptă întreaga Biblie ca fiind Cuvântul Inspirat. Un înțelept respinge o parte, altul pune la îndoială o altă parte. Ei își prezintă raționamentele lor ca fiind superioare Cuvântului, iar Scriptura pe care o propovăduiesc se bazează de fapt pe autoritatea lor. Autenticitatea ei divină este distrusă. Astfel, semințele necredinței sunt semănate și răspândite peste tot, pentru că oamenii devin confuzi și nu știu ce să creadă.

Există multe credințe pe care mintea nu are niciun drept să le nutrească. În zilele lui Hristos, rabinii au dat o interpretare mistică, forțată, multor părți din Scriptură. Deoarece învățătura simplă a Cuvântului lui Dumnezeu condamna practicile lor, au încercat să-i distrugă puterea. Același lucru se întâmplă și astăzi. Cuvântul lui Dumnezeu este făcut să pară misterios și obscur pentru a scuza încălcarea Legii Sale. Hristos a mustrat aceste practici în zilele Sale. El a învățat că Scriptura,Cuvântul lui Dumnezeu, trebuie înțeleasă de toți. El a arătat spre Scripturi ca având o autoritate incontestabilă și noi ar trebui să facem la fel. Biblia trebuie prezentată ca fiind cuvântul Dumnezeului infinit, sfârșitul oricărei controverse și temelia oricărei credințe.

Biblia a fost jefuită de puterea ei, iar rezultatele se văd într-o scădere a tonusului vieții spirituale. ... [Totuși] sunt mulți care strigă după Dumnezeul cel viu, tânjind după prezența divină. ...

Tema preferată a lui Hristos a fost iubirea părintească, plină de duioșie a lui Dumnezeu și harul Său îmbelșugat; El S-a oprit mult asupra sfințeniei caracterului Său și a Legii Sale; El S-a prezentat oamenilor ca fiind Calea, Adevărul și Viața. Acestea să fie temele slujitorilor lui Hristos.
Prezentați adevărul așa cum este el în Isus. Clarificați cerințele Legii și ale Evangheliei. Spuneți-le oamenilor despre viața de lepădare de sine și sacrificiu a lui Hristos, despre umilința și moartea Sa, despre învierea și înălțarea Sa, despre mijlocirea Sa pentru ei în curțile lui Dumnezeu, despre promisiunea Sa: „Mă voi întoarce și vă voi lua cu Mine” (Ioan 14:3). – Lift Him Up, p. 108

 

În rândul unor teologi liberali din anii 1960 a apărut o tendință de a-L exclude pe Dumnezeu din domeniul teologiei. În 2017, un articol de copertă din revista Time avea ca titlu întrebarea: „A murit adevărul?” Este interesant, pentru că această tendință reflectă poziția societății noastre de astăzi. Însăși ideea de adevăr se degradează într-atât încât nimeni nu mai știe ce este de fapt adevărul. Potrivit culturii populare, nu există niciun criteriu de evaluare, nicio bază care să rămână constantă și de încredere și care să reziste testului timpului. De pe altă parte, Isus Hristos a spus: „Eu sunt [...] Adevărul” (Ioan 14:6). Cuvântul Său stă mărturie că El este adevărul în forma cea mai pură.

3. Ce observi în mesajele din versetele de mai jos?
Ioan 17:17     Proverbele 30:5,6     Psalmii 12:6

Biblia declară că adevărul fundamental, Isus Însuși, nu se schimbă (Evrei 13:8). Totodată, pe măsură ce citim Cuvântul lui Dumnezeu, înțelegerea noastră cu privire la Dumnezeu și adevărul Său poate crește. „Sunt mine de adevăr care pot fi descoperite de către cercetătorul zelos” (Ellen G. White, Mărturii pentru biserică, vol. 5, p. 704). Când vorbea despre „adevăr”, Ellen G. White se referea întotdeauna la adevărul dat de Dumnezeu prin Cuvântul Său. Putem căuta lumină suplimentară în Biblie pentru că Biblia nu contrazice niciodată adevărurile din trecut, ci le dezvoltă.

4. Care este mesajul transmis în 1 Tesaloniceni 2:13; Psalmii 33:4,5 și Efeseni 1:13? 

În cele din urmă, Biblia, și numai Biblia, trebuie să fie sursa fundamentală a ceea ce înțelegem prin adevăr. Toate celelalte surse trebuie testate și verificate prin Cuvântul lui Dumnezeu. Chiar și ceea ce numim „rațiune” trebuie testat prin Cuvântul lui Dumnezeu.

Unii susțin că nu există adevăr. De ce se contrazice singură această afir­mație? Cu alte cuvinte, de ce ideea că nu există adevăr este de fapt o încercare de a proclama un adevăr și astfel se contrazice singură?

Comentariu EGW

În intervalele dintre călătoriile sale în diferite locuri, Isus a locuit în cetatea Capernaum, care a ajuns astfel să fie numită „cetatea Sa”. …
Era ca o răscruce de drumuri. Oamenii din multe țări treceau prin oraș sau se opreau acolo să se odihnească din călătoriile lor într-o parte sau alta. Isus putea să întâlnească aici toate națiunile și toate clasele sociale, pe cel bogat și însemnat, ca și pe cel sărac și umil, iar învățăturile Lui puteau să fie duse în alte țări și în multe case. În felul acesta avea să fie trezit interesul pentru cercetarea profeților și atenția oamenilor, îndreptată către Mântuitorul, iar misiunea Lui avea să fie prezentată lumii.

Fără să țină seama de acțiunea Sinedriului împotriva lui Isus, acești oameni așteptau cu nerăbdare creșterea lucrării Lui. Tot cerul era pus în mișcare. Îngerii pregăteau calea pentru lucrarea Lui, influențând inimile oamenilor și atrăgându-le la Mântuitorul.
În Capernaum, fiul slujbașului împărătesc, pe care Hristos îl vindecase, era o mărturie a puterii Lui. Iar slujbașul împărătesc împreună cu cei din casa lui, plini de bucurie, își mărturiseau credința. Când s-a aflat că Învățătorul Însuși Se găsea între ei, toată cetatea s-a pus în mișcare. Mulțimea alerga să-L vadă. În ziua de Sabat, oamenii au venit în număr atât de mare la sinagogă, încât mulți dintre ei au fost nevoiți să se întoarcă, pentru că n-au putut intra.
Toți cei care Îl auzeau pe Mântuitorul „erau uimiți de învățătura Lui, pentru că vorbea cu putere” (Luca 4:32). …

Isus nu avea nimic de a face cu diferitele învățături care aduceau despărțire între iudei. Lucrarea Lui era să prezinte adevărul. Cuvintele Lui revărsau un potop de lumină asupra învățăturilor patriarhilor și profeților, iar Scripturile ajungeau la oameni ca o nouă descoperire. Niciodată mai înainte nu simțiseră ascultătorii Lui o așa profunzime a înțelesului Cuvântului lui Dumnezeu.

Isus îi întâmpina pe oameni pe terenul lor, ca Unul care era obișnuit cu greutățile lor. El făcea adevărul să fie frumos, prezentându-l în modul cel mai direct și cel mai simplu. Limba folosită de El era curată, aleasă și limpede ca apa unui pârâu. Glasul Lui era ca o melodie pentru cei care ascultaseră rostirile monotone ale rabinilor. Cu toate că învățătura Lui era simplă, El vorbea ca unul care avea autoritate. Caracteristica aceasta punea învățătura Lui în contrast cu a tuturor celorlalți. Rabinii vorbeau cu îndoială și ezitare, ca și cum Scripturile puteau fi interpretate ca să însemne o dată un lucru și altă dată exact invers. Ascultătorii ajungeau în fiecare zi într-o și mai mare nesiguranță. Dar Isus prezenta Scripturile ca pe o autoritate ce nu putea fi pusă la îndoială. Oricare ar fi fost subiectul, El îl prezenta cu putere, astfel încât cuvintele Lui să nu fie puse la îndoială. … În orice subiect, El Îl descoperea pe Dumnezeu. – Lift Him Up, p. 172

Ce s-ar putea schimba în familia ta dacă ai apela la Biblie atunci când te confrunți cu o decizie importantă, cu o problemă de relație sau cu o dificultate? Ce s-ar putea schimba la locul tău de muncă sau în biserică dacă Biblia ar deveni cu adevărat lentila prin care oamenii privesc lumea și principiul după care aleg să trăiască? Autorii Bibliei știau cât de prețioase sunt cuvintele ei. Nicio altă carte nu se poate adresa vieții tale precum aceste cuvinte. Ele pot rămâne scrise pe paginile Bibliei tale, dar cum le poți păstra în inimă?

5. Care este sfatul lui David din Psalmii 119:11 și cum ai putea să-l urmezi? (Vezi și Evrei 4:12.)

 

Una dintre afirmațiile pe care Biblia le face despre sine se găsește în Evrei 4:12. O sabie cu două tăișuri este puternică și ascuțită, dar Biblia poate face ceea ce uneltele omenești nu pot face pentru sufletul uman. Biblia spune că este vie. Poate că te-ai întrebat cum e posibil acest lucru, având în vedere că a fost scrisă în urmă cu mii de ani, dar Domnul Isus a spus: „Cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh și viață” (Ioan 6:63). Dacă inima ta este frântă sau viața ta se destramă, Dumnezeu poate rosti Cuvântul Său în viața ta și poate schimba lucrurile. Vechiul Testament spune și despre cuvintele lui Dumnezeu că sunt foarte active, nicidecum stagnante sau pasive (vezi Isaia 55:11). Când a reflectat asupra impactului cuvintelor lui Dumnezeu în viața lui, David a scris: „Aceasta este mângâierea mea în necazul meu: că făgăduinţa Ta îmi dă iarăşi viaţă” (Psalmii 119:50).

Poate că ai avut parte la un moment dat în viața ta de o foame cruntă sau poate ai ținut post ori o dietă. Nu are mâncarea un gust mai bun după ce ai fost flămând? În sens spiritual, Biblia este hrană pentru sufletele noastre. Dacă sufletul tău este gol și flămând, deschide Cuvântul viu! Citește Ieremia 15:16; 1 Petru 2:2 și Matei 4:4! 

Cuvintele lui Dumnezeu sunt plăcute pentru minte și inimă, iar atunci când le citim, ne vor sătura și ne vor întări, așa cum ni s-a promis. Mesajele din Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia, vin chiar de la Dumnezeu. El le-a trimis în mod special pentru noi și pentru orice altă persoană care Îl caută. Când le citim cu rugăciune și cu inima deschisă, acele cuvinte nu vor fi irosite.

Cât de mult timp petreci zilnic cu Biblia și cum anume îl petreci? Ce poți face pentru a profita la maximum din punct de vedere spiritual?

Comentariu EGW

Asemenea unui copil, vei primi și tu zi de zi tot ce-ți trebuie pentru nevoia zilei. În fiecare zi, trebuie să te rogi: „Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi.” Să nu te descurajezi dacă nu ai de ajuns pentru ziua de mâine. Ai asigurarea făgăduinței Sale: „Încrede te în Domnul şi fă binele; locuieşte în ţară şi umblă în credincioşie” (Psalmii 37:3). David spune: „Am fost tânăr și am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmașii lui cerșindu-și pâinea” (Psalmii 37:25). …

Acela care a ușurat grijile și necazurile mamei Sale văduve și a ajutat-o să îngrijească de gospodăria din Nazaret, simpatizează cu fiecare mamă în strădania ei de a face rost de hrană copiilor ei. El, care avea milă de gloate, pentru că erau „necăjite și risipite” (Matei 9:36), încă are milă de sărmanii suferinzi. Mâna Sa este întinsă spre ei, binecuvântându-i și, chiar în rugăciunea pe care le-a dat-o ucenicilor Săi, El ne învață să ne aducem întotdeauna aminte de cei săraci. …
Rugăciunea pentru pâinea cea de toate zilele cuprinde nu numai hrana pentru întreținerea trupului, ci și pâinea spirituală, care va hrăni sufletul pentru viața veșnică. Isus ne îndeamnă: „Lucrați nu pentru mâncarea pieritoare, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viața veșnică” (Ioan 6:27). El mai zice: „Eu sunt Pâinea vie, care S-a pogorât din cer. Dacă mănâncă cineva din pâinea aceasta, va trăi în veac” (vers. 51). Mântuitorul nostru este pâinea vieții și, numai contemplând iubirea Sa și primind-o în inimă, ne hrănim cu pâinea care se coboară din cer.

Noi Îl primim pe Hristos prin Cuvântul Său, iar Duhul Sfânt ne este dat ca să descopere Cuvântul lui Dumnezeu priceperii noastre și să aducă adevărurile lui în inima noastră. Trebuie să ne rugăm zi de zi, ca, atunci când citim Cuvântul Său, Dumnezeu să trimită Duhul Său, spre a ne descoperi adevărul care va întări sufletele noastre pentru lupta fiecărei zile.

Învățându-ne să cerem în fiecare zi ce ne trebuie, atât binecuvântările materiale, cât și cele spirituale, Dumnezeu are de adus la îndeplinire un scop spre binele nostru. El dorește să ajungem să ne dăm seama că depindem de necontenita Sa purtare de grijă, deoarece El caută să ne atragă în comuniune cu Sine. În această comuniune cu Hristos, prin rugăciune și studierea marilor și prețioaselor adevăruri ale Cuvântului Său, vom fi hrăniți ca unii care suntem flămânzi și, ca unii care suntem însetați, vom fi reînviorați la Izvorul vieții. – To Be Like Jesus, p. 11

6. Capacitatea noastră de a primi învățături din Cuvântul lui Dumnezeu (Iov 22:22) depinde în mare parte de starea inimii noastre atunci când deschidem Biblia. Cum explică 1 Corinteni 2:14 lucrul acesta?

A avea discernământ spiritual înseamnă a avea înțelegere spirituală. Prin urmare este logic ca, atunci când citește Biblia, o persoană cu o inimă deschisă față de lucrurile spirituale să ajungă la concluzii foarte diferite de cele ale cuiva cu inima închisă față de aceste lucruri. O persoană care consideră Biblia o nebunie nu va căuta adevărul în paginile ei.

7. Așadar, atât atitudinea față de Biblie, cât și modul în care abordăm citirea ei sunt extrem de importante când vine vorba de creșterea în relația cu Dumnezeu. Cum explică Pavel acest lucru în 1 Tesaloniceni 2:13?

Cuvântul lui Dumnezeu acționează în noi atunci când credem. Când îți deschizi Biblia și crezi că Dumnezeu are ceva să-ți spună prin ea, El îți va vorbi cu adevărat și va acționa în viața ta. Însă multe depind de credința și așteptările tale. Vestea bună este că, dacă credința ta este mică, Dumnezeu o poate ajuta să crească (Marcu 9:24), inclusiv dacă este minusculă ca un grăunte de muștar (Luca 17:6). Unul dintre scopurile majore ale Bibliei este să aducă în viața noastră adevărul despre starea relației noastre cu Dumnezeu și despre cum o putem consolida. Dacă inima ta este deschisă față de Duhul Sfânt, dacă te apropii de Cuvânt cu umilință, vei pleca mereu transformat, chiar dacă uneori nu vei realiza imediat acest lucru, pentru că astfel de schimbări și o astfel de creștere au loc deseori treptat. 

Dar, dacă ne agățăm de apatia și de păcatul nostru și nu suntem dispuși să ne schimbăm, citirea Bibliei nu ne va fi de prea mult folos. Duhul Sfânt ne îndeamnă să ne apropiem mai mult de Isus Hristos. Vrem să ne apropiem? Dacă da, vom găsi „înțelepciunea care duce la mântuire” (2 Timotei 3:15) și vom vedea lucruri pe care nici măcar nu ni le imaginam.

Care este starea inimii mele și a minții mele când mă apropii de Biblie? Vin la Biblie cu opiniile mele cu scopul de a le justifica? Sau mă apropii deschis, gata să primesc cu o credință ca de copil ceea ce vrea Dumnezeu să-mi spună astăzi? 

Comentariu EGW

Viața lui Hristos, care dă viață lumii, este în cuvântul Său. Prin cuvântul Său, Hristos a vindecat bolile și a alungat demonii, prin cuvântul Său a liniștit marea și a înviat morții, iar oamenii mărturiseau că în Cuvântul Său era putere. El a rostit Cuvântul lui Dumnezeu așa cum a vorbit prin toți prorocii și prin învățătorii din Vechiul Testament. Întreaga Biblie este o manifestare a lui Hristos și Mântuitorul dorea să lege credința urmașilor Săi de Cuvânt. Atunci când prezența Sa vizibilă urma să se retragă, Cuvântul avea să fie izvorul puterii lor. Asemenea Domnului lor, ei trebuiau să trăiască „prin orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4:4).

După cum viața noastră fizică este susținută prin hrană, tot așa și viața noastră spirituală este susținută prin Cuvântul lui Dumnezeu. Și orice om trebuie să primească viață din Cuvântul lui Dumnezeu. După cum trebuie să mâncăm noi înșine ca să fim hrăniți, tot astfel trebuie să primim și Cuvântul pentru noi înșine. Noi nu trebuie să-l primim numai prin mijlocirea altei minți. Trebuie să studiem Cuvântul lui Dumnezeu cu atenție, cerând de la Dumnezeu ajutorul Duhului Sfânt ca să înțelegem Cuvântul Său. Trebuie să luăm un verset și să ne concentrăm mintea, ca să înțelegem gândul pe care Dumnezeu l-a pus acolo pentru noi. Trebuie să stăruim asupra acelui gând până când ni-l însușim și știm „ce zice Domnul”.

Isus îmi adresează mie făgăduințele și avertizările Sale. Dumnezeu a iubit atât de mult lumea, încât L-a dat pe unicul Său Fiu, ca eu, crezând, să nu pier, ci să am viață veșnică. Experiențele arătate în Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să devină experiențele mele. Rugăciunea și făgăduința, învățătura și avertismentul sunt pentru mine. „Am fost răstignit împreună cu Hristos și trăiesc, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine. Și viața pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc prin credința în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit și S-a dat pe Sine pentru mine” (Galateni 2:20). Atunci când credința primește și asimilează astfel principiile adevărului, ele devin o parte a ființei, o parte care pune în mișcare viața. Cuvântul lui Dumnezeu primit în suflet modelează gândurile și determină dezvoltarea caracterului.

Privind necontenit la Isus cu ochii credinței, vom fi întăriți. Dumnezeu va da cele mai scumpe descoperiri credincioșilor Săi care flămânzesc și însetează. Ei vor simți că Hristos e un Mântuitor personal. Hrănindu-se din Cuvântul Lui, ei constată că este duh și viață. Cuvântul distruge natura firească, pământească, și dă o nouă viață în Isus Hristos. Duhul Sfânt vine în suflet ca un Mângâietor. Prin lucrarea de transformare a harului Său, chipul lui Dumnezeu este reprodus în ucenicul Său și el devine o făptură nouă. Iubirea ia locul urii și inima este refăcută după modelul divin. Aceasta înseamnă a trăi „prin orice Cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu”. Aceasta înseamnă a mânca Pâinea care Se coboară din cer. – Hristos, Lumina lumii, p. 390

Dacă te-ai gândi la cuvintele pe care le-ai rostit în ultimele 24 de ore, cum le-ai evalua? Au fost pline de dragoste, bunătate, bucurie, încurajare? Sau au fost cuvinte rostite din frustrare, oboseală, anxietate, mânie, bârfă sau răutate? Biblia spune: „Căci din prisosul inimii vorbește gura” (Matei 12:34). Când în inimă se adună lucruri rele, acestea ies la iveală prin cuvinte. În același fel, Cuvântul lui Dumnezeu exprimă intențiile Sale față de noi. E uimitor să ne gândim că aceste cuvinte, venite direct din inima lui Dumnezeu, sunt acum în mâinile noastre, în Biblie. Este cu adevărat incredibil să vedem câtă putere au avut cuvintele lui Dumnezeu de-a lungul istoriei.

„Una este să tratăm Biblia ca pe o carte de învăţături morale, pe care să le ascultăm câtă vreme se potrivesc cu spiritul timpurilor în care trăim şi cu statutul nostru social, şi cu totul altceva este să o vedem aşa cum este în realitate – Cuvântul Dumnezeului celui viu, Cuvântul care este viaţa noastră, Cuvântul care trebuie să ne modeleze acţiunile, vorbele şi gândurile” (Ellen G. White, Educație, p. 260).

De reținut: Biblia este vie și plină de putere, iar citirea ei este esențială pentru dezvoltarea relației noastre cu Dumnezeu. Nu doar că ne învață despre caracterul minunat al lui Dumnezeu și despre interacțiunile Sale cu omenirea de-a lungul istoriei pământului – ci ne vorbește și astăzi, fiecăruia dintre noi, atunci când ne apropiem de ea cu smerenie.

Zilnic:
1 Cronici 23
1 Cronici 24
1 Cronici 25
1 Cronici 26
1 Cronici 27
1 Cronici 28
1 Cronici 29
Ellen G. White, Dietă și hrană, cap. 11, „Când reformarea… devine deformarea…” – „Să fie evitate ambele extreme”

1. De la ce vârstă erau întrebuințați leviții în slujba Casei Domnului? 

2. Cu ce „proroceau întovărășiți” fiii lui Asaf, Heman și Iedutun? 

3. Pentru ce l-a ales Domnul pe Solomon? 

4. Ce inimă a cerut David de la Dumnezeu pentru fiul său Solomon? 

5. Cărui fapt se datorează marea apostazie în reforma sănătății?

Comentariu EGW

Asemenea lui Hristos, „Autoritatea lui Dumnezeu statornicită pentru totdeauna”, p. 60 (15 februarie).