1 Și vă recomand pe Fivi, sora noastră, care este servitoare a bisericii care este în Chenchreea;

Fivi. Numele înseamnă radios sau strălucitor. Nu se cunoaşte nimic cu privire la ea în afară de ceea ce se spune aici. Se poate ca ea să fi fost purtătoarea epistolei lui Pavel.

Sora noastră. Adică în sens spiritual. Era o soră creştină.

Diaconiţă. [Slujitoare, KJV.] Gr. diakonos, diaconiţă, unica apariţie a cuvântului acestuia în NT, la feminin. Folosirea termenului acestuia sugerează că slujba de diaconiţă se poate să fi fost deja stabilită în biserica creştină primară. Cel puţin Fivi era într-un anumit sens o slujitoare sau diaconeasă în adunarea din Chencrea.

Chencrea. Portul maritim estic al Corintului, cam la 7 mile de oraş.


2 Ca să o primiți în Domnul, așa cum se cuvine sfinților, și să o ajutați în orice lucru ar avea nevoie de voi; fiindcă și ea a fost sprijinitoarea multora și de asemenea a mea.

Un chip vrednic de sfinţi. [Cum se cuvine sfinţilor, KJV.] Adică într-un chip vrednic de sfinţi.

Ajutaţi. Gr. paristemi literal a sta alături. Atât cuvântul acesta, cât şi cel tradus orice ar avea de trebuinţă (pregma; cf. 1Cor. 6:1) sunt termeni folosiţi în procedura juridică. E cu putinţă ca Fivi să fi avut treburi juridice în Roma şi că membrii bisericii de acolo i-ar fi putut fi de vreun ajutor. Ca un ajutor al multora este evident că nu avea nevoie de ajutor din cauza sărăciei.

Ajutor. Gr. prostatis, ajutor, protector. Cuvântul apare numai aici, în NT. Fivi se poate să fi fost o femeie în situaţia de a ajuta pe ceilalţi credincioşi, nu numai financiar, dar şi politic şi social.


3 Salutați pe Priscila și pe Aquila, ajutoarele mele în Cristos Isus,

Spuneţi sănătate. [Salutaţi, KJV.] Gr. aspazomai. Acelaşi cuvânt este adesea tradus salutaţi, în acest capitol.

Priscilei. Dovezi textuale atestă (cf. pag. 10) exprimarea Prisca, de la care forma Priscila este diminutivul. Acuila, soţul ei era un iudeu din Pont. Când iudeii au fost exilaţi din Roma, de către Claudiu, Priscila şi Acuila au mers în Corint, unde i-a găsit Pavel şi unde ei s-au convertit (Fapte 18:1-3). Mai târziu ei s-au mutat la Efes (Fapte 18:18, 19, 26; 1Cor. 16:19). La data scrierii epistolei acesteia, ei erau din nou în Roma, dar mai târziu par să se fi întors la Efes (2Tim. 4:19).

Tovarăşii mei de lucru. [Ajutoarele, KJV.] Gr. sunergoi, conlucrători.


4 Care și-au riscat gâtul pentru viața mea; cărora le aduc mulțumire nu numai eu, dar și toate bisericile neamurilor.

Capul. [Gâturile, KJV; Nitz.] Evident, cu vreo altă ocazie necunoscută, Acuila şi Priscila şi-au riscat viaţa pentru Pavel, poate în timpul atacului iudeilor în Corint (Fapte 18.6-18) sau iarăşi în tulburarea de la Efes (Fapte 19).

Bisericile dintre Neamuri. Acestea ar fi fost deosebit de recunoscătoare datorită lucrării lui Pavel în mijlocul lor.


5 Tot așa, salutați biserica ce este în casa lor. Salutați pe Epenet, preaiubitul meu, care este primul rod al Ahaiei pentru Cristos.

În casa lor. Creştinii primari, neavând clădiri de biserici, depindeau în ceea ce priveşte locurile lor de adunare, de ospitalitatea membrilor care puneau la dispoziţie casele lor (cf. Fapte 12:12; 1Cor. 16:19; Col. 4:15; Fil. 2). Credincioşii din Roma se poate să fi avut mai multe adunări de felul acesta, aşa cum este indicat de Rom. 16:14,15.

Epenet. Numele înseamnă vrednic de cinste. Nimic nu se ştie despre el, în afară de ceea ce este menţionat aici.

Asia. [Ahaia, KJV.] Dovezi textuale atestă (cf. pag. 10) exprimarea Asia. Dacă trebuie să se citească Ahaia, afirmaţia pare să fie în conflict cu 1Cor. 16:15. Epenet era astfel fără îndoială unul dintre primii convertiţi – primele roade – câştigaţi în provincia Asia.


6 Salutați pe Maria, care a muncit mult pentru noi.

Mariei. Probabil nu identică cu nici una dintre celelalte două Marii menţionate în NT. Pentru voi. [Pentru noi, KJV.] Dovezi textuale atestă (cf. pag. 10) exprimarea pentru voi.


7 Salutați pe Andronic și pe Iunia, rudele mele și părtașii mei de închisoare, care sunt cu vază printre apostoli, care de asemenea au fost în Cristos înaintea mea.

Andronic. Numele înseamnă om biruitor.

Iunia. Sau Iunius. Acesta poate fi nume fie de bărbat, fie de femeie.

Rudele. Gr. suggeneis, aici probabil însemnând conaţionali, ca în cap. 9:3.

Tovarăşii... de temniţă. Literal împreună captivi. Andronic şi Iunia se poate să fi fost încarceraţi cu Pavel, în timpul vreuneia din numeroasele lui întemniţări (vezi 2Cor. 11:23), deşi aceasta nu e interpretarea necesară a pasajului. Se poate doar ca ei cândva să fi fost întemniţaţi ca şi Pavel, din cauza Evangheliei.

Cu vază. Gr. episemoi, Literal purtând un semn, sigilaţi, de unde iluştri.

Între apostoli. Înţelesul poate fi sau că ei erau binecunoscuţi de apostoli sau că ei înşişi erau apostoli distinşi.

Înainte de mine. Adică ei acceptaseră creştinismul înainte de convertirea lui Pavel.


8 Salutați pe Amplias, preaiubitul meu în Domnul.

Ampliat. Dovezi textuale favorizează (cf. pag. 10) exprimarea Ampliatus, la care Ampliat e o formă prescurtată. Numele este latin şi înseamnă mărit. Iubitul meu. Pavel cu siguranţă îl cunoştea personal.


9 Salutați pe Urban, ajutorul nostru în Cristos, și pe Stache, preaiubitul meu.

Urban. Un nume latin, însemnând politicos.

Stache. Numele înseamnă un spic de grâu. Expresia iubitul meu arată că Pavel îl cunoştea personal.


10 Salutați pe Apele, aprobat în Cristos. Salutați pe cei din casa lui Aristobul.

Apele. Nu se ştie despre el mai mult decât că era încercatul slujitor al lui Hristos.

Încercatul slujitor al lui Hristos. Un creştin încercat şi sincer.

Din casa lui Aristobul. Literal cei ai lui Aristobul, un termen care putea să se aplice simplu la sclavii lui. Pavel nu arată dacă Aristobul era sau nu el însuşi un creştin. Un număr de comentatori consideră probabil că acest Aristobul era nepot al lui Irod cel Mare.


11 Salutați pe Ierodion, ruda mea. Salutați pe cei din casa lui Narcis care sunt în Domnul.

Ierodion. Un iudeu, aşa cum e arătat de expresia ruda mea [concetăţeanul meu] (vezi vers. 7). Narcis. Poate favoritul notoriu al lui Claudiu, ucis după urcarea la tron a lui Nero. Care sunt în Domnul. Cuvintele acestea lasă a se înţelege că alţii din casa aceea nu erau credincioşi.


12 Salutați pe Trifena și Trifosa, care muncesc în Domnul. Salutați pe Persida, preaiubita, care a muncit mult în Domnul.

Trifenei şi Trifosei. Probabil două surori. Nu se cunoaşte nimic mai mult despre ele.

Persidiei. Numele unei femei creştine active. Ea nu este numită în altă parte, în NT.


13 Salutați pe Ruf, cel ales în Domnul, și pe mama lui, și a mea.

Ruf. Nu se poate stabili precis dacă acest Ruf este cel menţionat în Marcu 15:21, ca fiu al lui Simon din Cirene.

Care s-a arătat şi mama mea. Ea nu era mama adevărată a lui Pavel, dar evident fusese ca o mamă pentru el.


14 Salutați pe Asincrit, pe Flegon, pe Hermas, pe Patroba, pe Hermes și pe frații care sunt cu ei.

Asincrit. Cele cinci persoane menţionate în versetul acesta nu sunt identificate în altă parte, şi nici motivul pentru gruparea lor nu este arătat.

Fraţilor. Acesta se referă poate la o altă adunare creştină care se întrunea undeva, în Roma (cf. vers. 5,15). Multe din numele din acest capitol apar mai mult sau mai puţin frecvent în inscripţiile cu privire la membrii casei lui Cezar. Coincidenţa generală a numelor e semnificativă în lumina menţionării de către Pavel a casei Cezarului, în Filp. 4:22.


15 Salutați pe Filolog și pe Iulia, pe Nereu și pe sora lui, pe Olimp și pe toți sfinții care sunt cu ei.

Filolog. Cele patru nume menţionate aici nu sunt identificate în altă parte.


16 Salutați-vă unii pe alții cu o sărutare sfântă. Bisericile lui Cristos vă salută.

O sărutare sfântă. Un mod de salutare răsăritean (vezi şi 1Cor. 16:20; 2Cor. 13:12; etc.; cf. la Mat. 26:48).

Bisericile lui Hristos. Dovezi textuale atestă (cf. pag. 10) exprimarea toate bisericile lui Hristos. Expresia aceasta nu apare în altă parte, în NT.


17 Dar fraților, vă implor să însemnați pe cei ce fac dezbinări și poticniri contrare doctrinei pe care voi ați învățat-o, și ocoliți-i.

Să vă feriţi. [Fiţi atenţi, KJV; Fiţi cu luare aminte, Nitz.] Gr. scopeo, a lua aminte, a veghea cu privire la, aveţi privirea aţintită la. Pavel îşi întrerupe salutările pentru a avertiza pe credincioşii romani împotriva învăţătorilor mincinoşi care ar încerca să le strice armonia şi să le nimicească credinţa. Rezultatele funeste ale unor astfel de influenţe Pavel le încercase în Galatia şi Corint.

Dezbinări. Gr. dichostasiai, neînţelegeri, dezbinări, dezuniri. Acelaşi cuvânt este tradus dezbinări în 1Cor. 3:3 şi dezbinările, în Gal. 5:20, singurele alte apariţii în NT.

Tulburare. [Ofense, KJV; Sminteli, Nitz.] Gr. skandala, prilejuri de poticneli, piedici (vezi Mat. 5:29).

Învăţăturii. Gr. didache, învăţătură, instrucţiune, referindu-se la adevărurile fundamentale ale creştinismului.

Depărtaţi-vă de ei. [Evitaţi-i, KJV.] Comparaţi cu 2Tes. 3.14.


18 Fiindcă toți cei ce sunt astfel nu servesc Domnului nostru Isus Cristos, ci pântecelui lor; și prin cuvinte bine alese și vorbiri plăcute, înșală inimile celor creduli.

Slujesc. Gr. douleuo, a servi ca un sclav (vezi cap. 1:1; 6:6, 18). Pântecului lor. Motivele lor sunt josnice şi scopurile lor, egoiste (cf. Filp. 3:17-19; Col. 2:20-23). Vorbiri dulci. Gr. chresologia, vorbire plăcută într-un sens rău. Amăgitoare. [Cuvinte amăgitoare, KJV; Cuvinte bine puse, Nitz.] Gr. eulogia, laudă, aici vorbire linguşitoare. Înşeală. Gr. exapatao, a înşela deplin. Lesne încrezători. [Simpli, KJV; Fără răutate, Nitz.] Gr. akakoi, nevinovaţi, fără viclenie. Cuvântul mai apare în NT, numai în Evr. 7:26, unde e tradus nevinovat.


19 Fiindcă ascultarea voastră este cunoscută printre toți. De aceea mă bucur de voi; dar totuși doresc să fiți înțelepți referitor la ce este bine și inocenți referitor la rău.

Ascultarea voastră. Evident până aici puţin rău se făcuse de către învăţătorii mincinoşi şi Pavel are încredere în credincioşii romani (vezi cap. 15:14). Cu toate acestea, el e doritor ca ei să continue să fie vigilenţi.

Înţelepţi. Comparaţi sfatul lui Isus de a fi înţelepţi ca şerpii şi fără răutate ca porumbeii (Mat. 10:16).

Proşti. [Simpli, KJV; Curaţi, Nitz.] Gr. akeraioi, neamestecat, curat, necontaminat, fără viclenie. Acesta nu este acelaşi cuvânt ca în vers. 18 (vezi comentariul acolo).


20 Și Dumnezeul păcii va zdrobi pe Satan sub picioarele voastre în curând. Harul Domnului nostru Isus Cristos fie cu voi. Amin.

Dumnezeul păcii. E lucru potrivit ca Pavel să se refere la Dumnezeu, folosind titlul acesta, întrucât avertizase împotriva influenţelor care primejduiau pacea bisericii (cf. cele de la cap. 15:33). Dumnezeul păcii e cel care nimiceşte pe Satana, deoarece Satana e cel care caută să nimicească pacea poporului lui Dumnezeu.

Va zdrobi. Gr. suntribo, a zdrobi. Pavel priveşte înainte către victoria finală, prezisă în Gen 3:15, care nu e departe. Acest triumf final asupra puterilor răului e preînchipuit de fiecare biruinţă încercată de credincioşii creştini asupra ispitei şi înşelăciunii. Pavel se gândeşte la biruinţa de care el nădăjduieşte că se vor bucura credincioşii romani, ferindu-se de învăţătorii mincinoşi care vor căuta să îi dezbine şi să-i zăpăcească.

Harul. Vezi cap. 1:7.


21 Vă salută Timotei, conlucrătorul meu; și Luciu și Iason și Sosipater, rudele mele.

Timotei. Pavel menţionează numele acestui timpuriu convertit şi conlucrător în toate celelalte epistole ale lui, cu excepţia celor către Galateni, Efeseni şi Tit. În adresa de început a acestei epistole către Romani (cap. 1:1-7), numele lui Timotei nu e asociat cu al apostolului, ca în alte epistole (vezi 2Cor. 1:1; Filp. 1:1; Col. 1:1; 1Tes. 1:1; 2Tes. 1:1; Fil. 1). Poate că el lipsea, atunci a fost începută scrisoarea şi acum venise să se alăture lui Pavel, în ajunul plecării lui la Ierusalim (vezi Fapte 20:1-4).

Luciu. Poate Luciu din Corint, menţionat în Fapte 13:1.

Iason. Poate acela care mai înainte fusese gazda lui Pavel în Tesalonic (Fapte 17:5-9).

Sosipater. Poate acelaşi cu Sopater din Fapte 20:4.

Rudele. [Conaţionalii, KJV.] Gr. suggeneis, aici concetăţeni, ca în cap. 9:3.


22 Vă salut în Domnul, eu Terțiu, cel ce a scris epistola.

Terţiu. Secretarul lui Pavel căruia apostolul îi permite acum să trimită salutări, în propriul său nume. În general, pare ca Pavel să fi dictat scrisorile sale unui secretar care scria şi să fi adăugat o salutare cu propria sa mână (vezi 1Cor. 16:21; Col. 4:18; 2Tes. 3:17; vezi Gal. 6:11).

În Domnul. Aceasta arată felul de colaboratori pe care-i folosea Pavel. Terţiu nu era numai un simplu membru credincios şi trebuie să fi urmărit cu mult interes instrucţiunile date creştinilor din Roma.


23 Vă salută Gaiu, gazda mea și a întregii biserici. Vă salută Erast, vistiernicul cetății și Quart, un frate.

Gaiu. Numele acesta apare în alte patru locuri în NT (Fapte 19:29; 20:4; 1Cor. 1:14; 3Ioan 1). Persoana amintită aici ar putea să fie Gaiu din Corint (1Cor. 1:14). El e numit gazda întregii biserici, poate pentru că întreaga biserică se aduna în casa lui.

Erast. Vezi Fapte 19:22. Vistiernicul. Economul, Nitz.] Gr. oikonomos, administrator, echivalent cu latinul aedilis, un delegat al comisiei care se ocupa cu străzile şi clădirile publice (vezi Fapte 19:22). Cuart. Altminteri necunoscut. Fratele. [Un frate, KJV.] Literal fratele, însemnând fratele nostru (RSV), într-un sens creştin.


24 Harul Domnului nostru Isus Cristos fie cu voi toți. Amin.

Harul. Dovezi textuale favorizează (cf. pag. 10) omiterea versetului acestuia. Vezi cap. 1:7.


25 Iar aceluia care poate să vă întărească conform evangheliei mele și predicării lui Isus Cristos, conform revelării misterului care a fost ținut în taină de la începerea lumii,

Iar Aceluia. Pavel încheie scrisoarea sa către romani cu cea mai aleasă dintre doxologiile sale (cf. Filp. 4:20; Evr. 13:20, 21).

Care poate. [Că prin puterea Lui, KJV.] Sau care are puterea, poate să facă, aşa cum aceeaşi expresie greacă e tradusă în Efes. 3:20.

Să vă întărească. [Să vă statornicească, KJV.] Gr. sterizo, să vă facă statornici, să vă întărească, să vă confirme, să stabilească (cf. 1:11).

După Evanghelia mea. Comparaţi cap. 2:16. Evanghelia lui Pavel era solia mântuirii, care-i fusese încredinţată.

Propovăduirea lui Isus Hristos. Aceasta poate să însemne fie ce a predicat Isus Hristos sau predica despre Isus. Formularea cea din urmă este cea mai simplă şi mai bine adaptată la context. Isus Hristos este subiectul Evangheliei lui Pavel (vezi şi Rom. 1:3; 2:16; 10:8–13; Gal. 1:6–8).

Tainei. Vezi cap. 11:25. Taina aceasta este scopul veşnic al lui Dumnezeu de a mântui făpturile Sale căzute (vezi 1Cor. 2:6, 7; Efes. 3:3–10; Col. 1:26).

Ascunsă. [Secret, KJV.] Literal în tăcere.

Timp de veacuri. [De la începutul lumii, KJV.] Literal, în timpuri veşnice, însemnând pentru veacurile trecute. În decursul veacurilor veşnice (RV) planul lui Dumnezeu de a mântui pe om prin credinţa în Hristos fusese ascunsă în tăcere, dar acum e dat pe faţă.

Există oarecare dovezi textuale (cf. pag. 10) pentru inserarea vers. 25–27 după cap. 14:23 sau cap. 15:33.


26 Dar acum este arătat și prin scripturile profeților, conform poruncii Dumnezeului cel veșnic, făcut cunoscut pentru toate națiunile, spre ascultarea credinței,

A fost arătată acum. [Acum e manifestată, KJV.] Adică de la venirea lui Hristos (vezi DA 22,

23; cf. 2Tim. 1:9, 10; Titus 1:2, 3).

Scrierile. [Scripturile, KJV.] Prin acestea, taina lui Dumnezeu a fost adusă la cunoştinţa tuturor Neamurilor. Planul lui Dumnezeu de mântuire a oamenilor prin credinţa în Isus Hristos a fost predicată de învăţăturile VT şi e în deplin acord cu ele (vezi cap. 1:1, 2; 3:21).

Prin porunca. [Potrivit cu porunca, KJV.] Solii Evangheliei sunt chemaţi la lucrarea lor prin porunca lui Dumnezeu (vezi Fapte 13:2; Rom. 10:15). Pavel credea că fusese însărcinat direct să predice Neamurilor (Rom. 1:1,5).

Ca să asculte de credinţă. [Pentru ascultarea credinţei, KJV.] Sau pentru a aduce ascultare de credinţă sau pentru a-i câştiga la ascultarea care vine din credinţă (vezi cap. 1:5).


27 A singurului Dumnezeu înțelept fie gloria, prin Isus Cristos, pentru totdeauna. Amin.

Lui Dumnezeu care singur e înţelept. [Lui Dumnezeu, singurul înţelept, KJV.] Comparaţi 1Tim. 1:17; Iuda 25. Înţelepciunea divină a lui Dumnezeu s-a dat în mod deosebit pe faţă în planul care fusese acum revelat (cf. 11:33, 34) şi care a fost subiectul epistolei.

Slava. Vezi cap. 3:23.

Amin. Vezi Mat. 5:18; Rom. 15:33.

Postscriptul urmând vers. 27 în KJV nu apare în nici un manuscris, deşi un număr din manuscrisele mai vechi au expresia către romani. Postscriptul complet datează probabil nu mai timpuriu de sec. al IX-lea. A fost o adăugire editorială ulterioară, nefăcând parte din relatarea originală inspirată.

COMENTARII ELLEN G. WHITE

1, 2 6T 343

17 1T 334

17–198T 167

20 3T 526; 6T 52

25 AA 159; DA 22; Ed 126; GW 58; 8T 270