1 Ascultați, copiilor, instruirea unui tată și dați atenție pentru a cunoaște înțelegerea.

Învăţarea. Vezi la cap. 1,2.


2 Nu părăsiți legea mea, pentru că eu vă dau doctrină bună.

Sfaturi bune. [Doctrină bună, KJV]. Solomon ştia că învăţătura este bună, deoarece o primise de la tatăl său (v. 4). David câştigase înţelepciune printr-o experienţă îndelungată şi amară.


3 Pentru că eram fiul tatălui meu, plăpând și singurul iubit înaintea mamei mele.

Fiu la tatăl meu. Prin aceasta Solomon pare că vrea să dea de înţeles ceva mai mult decât o legătură obişnuită. Solomon era acela care se asociase speranţelor şi aspiraţiilor tatălui său. El era cel rânduit de Dumnezeu să zidească templul pentru care David făcuse o pregătire atât de iubitoare şi de atentă (2 Samuel 7,12-16; 12,24.25; 1 Cronici 22,9). Afecţiunea unui tată temător de Dumnezeu şi devotat nu putea decât să influenţeze viaţa şi caracterul lui Solomon.


4 El, de asemenea, m-a învățat și mi-a spus: Să păstreze inima ta cuvintele mele, ține poruncile mele și vei trăi.

El mă învăţa. Începând cu acest verset Solomon apare ca citând cuvintele amintite ale lui David. Nu ştim unde se sfârşesc aceste cuvinte şi unde începe Solomon să vorbească din nou. Poate că separarea cea mai clară se află la sfârşitul acestui capitol. Învăţătura e potrivită pentru un fiu "gingaş" ca vârstă (v. 3), întrucât capitolul următor preia un subiect pe care Solomon îl tratează de multe ori - avertizarea împotriva femeii străine.


5 Obține înțelepciune, obține înțelegere; nu uita, nici nu te abate de la cuvintele gurii mele.

Dobândeşte înţelepciune. Dacă acesta este modelul de sfat pe care David i l-a dat fiului său preferat, nu e surprinzător că Solomon a cerut înţelepciune când i s-a oferit prilejul să ceară o binecuvântare specială (1 Regi 3,5-15). Versetele acestea conţin o sinteză al celei mai mari părţi a învăţăturii din cartea Proverbelor.


6 Nu o părăsi, și ea te va păstra; iubește-o, și ea te va păzi.
7 Înțelepciunea este lucrul de căpătâi; de aceea, obține înțelepciune; și cu toate cele obținute, obține înțelegere.
8 Înalț-o, și ea te va înălța; te va onora când o îmbrățișezi.
9 Ea va da capului tău o podoabă de har, îți va aduce o coroană de glorie.
10 Ascultă, fiul meu, și primește spusele mele; și mulți vor fi anii vieții tale.
11 Te-am învățat despre calea înțelepciunii, te-am condus pe cărări drepte.
12 Când umbli, pașii tăi nu vor fi strâmtorați; și când alergi nu te vei poticni.

Pasul nu-ţi va fi stânjenit. Calea îngustă e destul de largă pentru cel care merge mereu înainte. Înţelepciunea îi învaţă pe oameni să umble pe calea cea strâmtă (Matei 7,14). Dacă Solomon ar fi luat fără încetare aminte la sfatul acesta, pasul lui nu s-ar fi abătut niciodată pe cărări ale căror obstacole l-au doborât şi l-au făcut neplăcut înaintea lui Dumnezeu şi a omului (1 Regi 11,1-13).


13 Ține strâns de instruire; nu o lăsa să plece; păzește-o, fiindcă ea este viața ta.
14 Nu intra în cărarea celor stricați și nu te duce pe calea celor răi.

Nu intra. Compară cu Psalm 1,1. A zăbovi în preajma păcatului şi a păcătoşilor înseamnă a toci vârfului ascuţit al conştiinţei şi a înlesni aşezarea pe scaunul celor batjocoritori. De unde şi repetarea de şase ori a avertizării de a sta departe (Proverbe 4,14.15).


15 Evit-o, nu trece nici măcar pe lângă ea, întoarce-te de la ea și treci mai departe.
16 Fiindcă ei nu dorm, fără să fi făcut vreo ticăloșie; și somnul le este luat dacă nu fac pe cineva să cadă.

Căci ei nu dorm. Propria viaţă frământată a lui David îl adusese în contact cu multe feluri de oameni răi, şi el îşi dădea bine seama de constrângere constrângerea ticăloasă exercitată de păcătoşilor pentru a ademeni pe cineva să li se alăture în înfăptuirea păcatul lor preferat. În cazul în care astfel de oameni ar fi întrebaţi dacă i-ar sfătui pe alţii să facă aşa cum au făcut ei, probabil ar răspunde "nu". Cu toate acestea ei continuă să prindă pe alţii în capcana care le-a prins propriile picioare şi o fac la fel de natural cum ar mânca şi ar bea (vezi Iov 15,16).


17 Fiindcă ei mănâncă pâinea stricăciunii și beau vinul violenței.
18 Dar cărarea celor drepți este ca lumina strălucitoare, care strălucește tot mai mult până în ziua desăvârșită.

Cărarea celor neprihăniţi. [Cărarea celor drepţi, KJV]. Aşa cum, în zorii zilei, lumina cucereşte aproape imperceptibil cerul şi apoi creşte făcându-se tot mai strălucitoare, până în punctul culminant şi glorios al zilei, tot aşa lumina adevărului străluceşte pe cărarea celor drepţi. Cu cât mai mult se apropie Domnul său, cu atât omul consacră devotează mai mult timp şi depune mai mult efort pentru a dobândi o cunoaştere de Dumnezeu prin studierea cu rugăciune a Bibliei, şi cu atât şi lumina străluceşte mai tare.

Nu doar lumina care străluceşte deasupra creşterea este cea care creşte. Şi lumina care este reflectată de cel neprihănit se măreşte în aceeaşi măsură. Întunericul zilelor de pe urmă va accentua amplificarea acestei lumini strălucitoare. Transformarea va aduce înfăţişarea exterioară în armonie cu strălucirea lăuntrică a sfinţilor fără păcat (vezi GC 470, 476).


19 Calea celor stricați este ca întunericul; ei nu știu în ce se poticnesc.

Calea celor răi. Întunericul care îi orbeşte pe cei care stăruie să meargă pe propriile lor căi este atât de înşelător încât aceştia ajung să creadă că ei au adevărata lumină. Astfel se poticnesc şi cad fără să ştie aceasta. Pentru ei, revelaţiile judecăţii vor veni ca o surpriză înfricoşătoare (vezi Matei 25,44; GC 640, 654).


20 Fiul meu, dă atenție cuvintelor mele; apleacă-ți urechea la spusele mele.
21 Să nu se depărteze de ochii tăi; păstrează-le în mijlocul inimii tale.
22 Fiindcă ele sunt viață pentru cei ce le găsesc și sănătate pentru toată carnea lor.

Sănătate. Se pare că aici este indicată legătura strânsă dintre minte şi corp. Înţelepciunea şi priceperea aduc vindecare atât sufletului cât şi corpului. Nebunia, înţelegerea greşită, neliniştea şi vinovăţia sunt cauze obişnuite pentru tulburările fizice şi mentale (MH 241).


23 Păzește-ți inima cu toată silința, fiindcă din ea sunt ieșirile vieții.

Păzeşte-ţi inima. Adică păzeşte-ţi mintea. (vezi la cap. 2.10). Curăţia minţii este prima condiţie pentru o viaţă fără păcat. Din prisosul inimii (minţii) iese binele sau răul în viaţa noastră (Luca 6,45). Păcatul e satisfacerea dorinţelor unei inimi păcătoase şi înşelătoare (Ieremia 17,9); de aici nevoia grijii perseverente de a păstra mintea în supunere faţă de Dumnezeu, singurul care o poate ţine curată (vezi Efeseni 4,17.23).


24 Alungă de la tine o gură perversă și îndepărtează buze perverse de la tine.

Depărtează viclenia de pe buzele tale. Limba este mădularul cel mai greu de ţinut sub control (Iacov 3,1-12). Numai curăţia minţii şi stricta supraveghere a limbii vor supune în cele din urmă acest mădular nelegiuit. Ceea ce spune limba este o oglindă a stării minţii. Flecăreala, îndeosebi despre lucruri respingătoare, este dovada unei minţi încă pline de interese pământeşti. Cuvintele mânioase arată că mândria şi încăpăţânarea încă domnesc. Orice greşeală a limbii ar trebui să ne trimită la Dumnezeu pentru curăţirea minţii şi a inimii (Psalm 101,5; Proverbe 6,12; Matei 12,34; Romani 12,2).


25 Să privească ochii tăi înainte, iar pleoapele tale să privească drept în fața ta.

Să privească drept. Când inima urmăreşte neprihănirea, ochii încetează să privească încoace şi încolo. Viaţa citadină modernă îi copleşeşte pe trecători cu o mie de ispite de tot felul, şi nu există protecţie mai bună decât mersul drept, cu ochii aţintiţi doar spre ţintă. În umblarea noastră prin viaţă noi trebuie să avem ochii aţintiţi la Isus dacă vrem să obţinem mântuirea (Evrei 12,2).


26 Cumpănește cărarea pașilor tăi și toate căile tale să fie întemeiate.

Cărarea pe care mergi să fie netedă. [Cântăreşte cărarea picioarelor tale, KJV]. Ebr. palas, "a cântări", "a nivela", aici poate a cântări cu mintea. O astfel de umblare va duce la îndepărtarea oricărui obstacol care ar să constituie o piatră de poticnire. Curăţia inimii, sinceritatea în vorbire şi orientarea către un scop unic fac posibilă propăşirea în pace a căilor noastre. Însuşirile acestea aduc propria lor răsplată, la care Dumnezeu adaugă binecuvântarea Sa.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

7CT 50; Ed 225; PK 34

7.8�

MH 477

14�

Ed 136; 5T 39

18�

CE 37; CM 126; CT 230; CS 36, 138; CSW 34, 49; CW 35; Ev 297; FE 216; GC 476; GW 274; MB 202; MH 503; ML 6, 104, 113; MYP 32; SC 118; 2T 228; 3T 64, 542; 5T 14, 93, 413, 435, 486; 8T 247, 318 18.19�

3T 377

19�

5T 74

22�

AH 431; Ed 197; MH 114; ML 153; PP 600; 4T 552; 6T 225 23�

CD 35; CH 341; MB 94; MH 349; ML 85; PP 460; 5T 536; 8T 101; WM 253

26�

CT 535; FE 192, 193; ML 212; MYP 22; PK 348


27 Nu te întoarce nici la dreapta nici la stânga; îndepărtează-ți piciorul de la rău.