1 Și când împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon în lucruri referitoare la numele DOMNULUI, a venit să îl încerce cu întrebări grele.

Împărăteasa din Seba. Sunt mari deosebiri de vederi cât priveşte ţara peste care a domnit această regină. Atât Arabia, cât şi Etiopia au pretenţii la un astfel de nume şi o astfel de regină. Expresia împărăteasa de la miazăzi aplicată la împărăteasa din Seba în Matei 12:42 s-ar potrivi în mod egal fie Arabiei, fie Etiopiei. Rezultate ale recentelor cercetări arheologice din sudul Arabiei, tind să identifice pe împărăteasă cu acest teritoriu, iar capitala ei cu Marib, în Yemen. Seba arabică a fost o mare regiune a mirodeniilor, şi mulţi sunt înclinaţi să creadă că aceasta a fost Seba, a cărei împărăteasă a făcut o vizită lui Solomon (vezi vol. I, pag. 131, 275).


2 Și a venit la Ierusalim cu un alai foarte mare, cu cămile care purtau mirodenii și foarte mult aur, și cu pietre prețioase; și când a venit la Solomon, a vorbit îndeaproape cu el despre tot ce era în inima ei.

Mirodenii. Mirodeniile din Arabia erau renumite de multă vreme. În Ezechiel 27:22, Seba este amintită ca făcând negoţ cu Tirul, cu mirodenii, pietre scumpe şi aur.


3 Și Solomon i-a răspuns la toate întrebările ei; nu a fost niciun lucru ascuns pentru împărat, pe care să nu i-l fi spus.

La toate întrebările. Fără îndoială, întrebări care se refereau la diverse domenii de învăţătură. La aceste întrebări, Solomon a dat răspunsuri practice şi inteligente, care au îndreptat gândul împărătesei la adevăratul izvor al înţelepciunii şi prosperităţii lui.


4 Și când împărăteasa din Seba a văzut toată înțelepciunea lui Solomon și casa pe care el o construise,
5 Și mâncarea de la masa lui și ținuta servitorilor lui și atenția servitorilor lui și hainele lor și paharnicii lui și urcușul lui pe care urca la casa DOMNULUI, nu a mai fost suflare în ea.

Arderile de tot. (Ascent, în engleză.) Ebraicul ’olah ,tradus în general cu jertfa arderii de tot, care aici se potriveşte bine. Se poate ca împărăteasa a fost martoră la una dintre aceste jertfiri în care au fost folosite un bogat număr de animale. Dacă este să se reţină traducerea ascent, urcuş, se crede de către unii, că referirea ar fi la un drum care ducea la cetatea de jos, la regiunea Templului.


6 Și a spus împăratului: A fost adevărată vorbirea pe care am auzit-o în țara mea despre faptele tale și despre înțelepciunea ta.
7 Totuși, nu am crezut aceste cuvinte, până când am venit și ochii mei au văzut; și, iată, nici jumătate nu mi s-a spus, înțelepciunea ta și prosperitatea ta întrec faima despre care am auzit.
8 Ferice de oamenii tăi, ferice de acești servitori ai tăi, care stau în picioare continuu înaintea ta și care ascultă înțelepciunea ta.
9 Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul tău, care și-a găsit plăcere în tine, ca să te pună pe tronul lui Israel, pentru că DOMNUL a iubit pe Israel pentru totdeauna, de aceea te-a făcut împărat, pentru a face judecată și dreptate.

Binecuvântat să fie Domnul. După ce împărăteasa din Seba a fost martoră la înţelepciunea şi lucrările lui Solomon, ea a răspuns nu în cuvinte simple, de apreciere formală pentru ospitalitatea care i-a fost acordată, ci în cuvinte care au dat la iveală faptul că inima ei fusese adânc mişcată. În răspunsul ei, ea a atins doar puţin cele despre măreţia exterioară şi prosperitatea lumească, şi accentul principal l-a pus pe lauda adusă Dumnezeului lui Solomon, care îi dăduse această înţelepciune şi prosperitate, precum şi faima lui, care a ajuns cunoscută în toată lumea. În loc de a lăuda unealta omenească, ea a fost pe drept călăuzită să dea slavă lui Dumnezeu. Vizita ei a putut s-o conducă la convertirea ei. Există motiv de a crede că împărăteasa va fi printre cei mântuiţi în împărăţia lui Dumnezeu (Matei 12:42). Dumnezeu a intenţionat ca multe astfel de convertiri să rezulte din Israel, îndeplinindu-şi rolul lui printre popoarele pământului. De aici şi de-acolo, de prin toate naţiunile, oamenii urmau să meargă la Israel şi acolo să facă cunoştinţă cu Dumnezeul lui Israel. Prin astfel de mijloace, lumina urma să meargă la toate naţiunile.


10 Și ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanți de aur și foarte multe mirodenii și pietre prețioase; nu a mai venit o atât de mare abundență de mirodenii ca cele pe care împărăteasa din Seba le-a dat împăratului Solomon.

Ea a dat. Ceea ce împărăteasa din Seba i-a dat lui Solomon ca lucruri materiale a fost o mică recompensă pentru ceea ce ea a primit, ca lucruri spirituale. Ea i-a dat aur, pietre scumpe, mirodenii înmiresmate, dar a primit în schimb comoara cerească, mai presus de preţuirea oamenilor.


11 Și de asemenea flota lui Hiram, care aducea aur din Ofir, a adus din Ofir foarte mult lemn de santal și pietre prețioase.

Aur din Ofir. Capitolul 9:28 aminteşte de aducerea de aur din Ofir, spre a fi urmat în cap. 10:1-10 de raportul vizitei împărătesei din Seba. Acum, v. 11 vorbeşte din nou despre aurul din Ofir. Probabil că acest aranjament are o oarecare însemnătate. Aceeaşi secvenţă se află în 2Cronici 8:18; 9:1-10. Se pare că este o oarecare legătură între aurul din Ofir adus de slujitorii lui Hiram şi ai lui Solomon, şi aurul adus de împărăteasa din Seba. Probabil că, datorită comerţului lui Solomon cu Ofirul, au ajuns la împărăteasă ştiri despre înţelepciunea şi prosperitatea împăratului lui Israel, ceea ce a dat naştere la vizita ei la Ierusalim.


12 Și împăratul a făcut, din lemnele de santal, stâlpi pentru casa DOMNULUI și pentru casa împăratului, harpe de asemenea și psalterioane pentru cântăreți; nu a venit astfel de lemn de santal, nici nu s-a mai văzut până în această zi.

Lemn de santal. Numit şi în 2Cronici 9:10, lemn mirositor- ce fel de lemn a fost acesta despre care se vorbeşte aici este o chestiune de nesiguranţă. Nu este cunoscut nici un astfel de lemn de santal. Mulţi cred că este vorba de lemnul de santal (aşa cum e redat în trad. Cornilescu, n.t.).

Pălimare. Ebraicul mis`ad mis’ad, literal suporturi. Textul paralel din 2Cronici 9,11 conţine (în original) messilloth mesilloth, acelaşi cuvânt care este tradus drumurile cele mari, drum în Judecători 20,31, respectiv, 1Samuel 6,12; Isaia 40,3. Un astfel de înţeles este foarte nepotrivit aici şi probabil că cuvântul ar trebui citi mis`ad t mis’ad, ca în cartea Împăraţilor.


13 Și împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit ea, orice a cerut, în afară de ceea ce i-a dat Solomon din darul lui împărătesc. Astfel, ea s-a întors și a plecat în țara ei, ea și servitorii ei.

Tot ce a cerut. În Orient exista obiceiul nu numai de a dori daruri, dar şi de a le cere. Scrisorile Amarna conţin multe locuri cu privire la schimbul de daruri între o casă împărătească şi alta, şi sunt multe cereri de daruri, precum fildeş, abanos, care, cai şi aur. Solomon n-a primit numai, ci a şi dat. Împărăteasa din Seba s-a întors cu mai mult decât contribuise, căci ca adaos la darurile ei materiale, ea s-a întors acasă cu ceea ce este de valoare infinită – cunoaşterea adevăratului Dumnezeu.


14 Și greutatea aurului care venea la Solomon într-un an era de șase sute șaizeci și șase de talanți de aur,

Greutatea aurului. Cifra dată ca venit anual al lui Solomon, 666 de talanţi de aur, este o cifră enormă. Aceeaşi greutate de aur, preţuită în valori moderne, ar totaliza mai mult de 18.000.000 dolari. Acesta este mai mult decât venitul raportat al Persiei, de la cele 20 de satrapii ale sale, care se ridica la 14.560 de talanţi de argint pe an. Trebuie notat, totuşi, că aceste cifre reprezintă numai valoarea prezentă a vechilor greutăţi şi nu reprezintă adevărata putere de cumpărare a acestui venit din vremurile antice.


15 În afară de ce avea de la comercianți și din comerțul comercianților de mirodenii și de la toți împărații Arabiei și de la guvernatorii țării.

Negustorii cei mari. Venitul lui Solomon consta nu numai din aur de la statele tributare şi din impozitele asupra supuşilor lui, ci şi din mari câştiguri din extinsele sale activităţi comerciale şi taxe impuse negoţului internaţional.


16 Și împăratul Solomon a făcut două sute de paveze de aur bătut, șase sute de șekeli de aur au intrat la o pavăză.

Scuturi. Scuturi mari sau zale care acoperă lungimea corpului. Acestea, făcute de Solomon, probabil că au fost pentru scopuri de paradă, fiind, poate, purtate de garda regală. Aurul era folosit cu risipă în ţările orientale, după cum se poate vedea din carele şi coşciugele de aur din Egipt.


17 Și el a făcut trei sute de scuturi de aur bătut, a folosit trei mine de aur la un scut; și împăratul le-a pus în casa pădurii Libanului.

Scuturi ... de aur bătut. Acestea erau scuturi mai mici decât cele din v. 16 şi probabil că erau rotunde. Deoarece erau 200 de scuturi mari şi 300 de scuturi mici, toate la un loc ar fi 500. Corpul de gardă al lui David număra 600 de oameni (2Samuel 15:18). Probabil că garda personală a lui Solomon număra 500 de oameni şi că scuturile de aur au fost folosite de ei la ocazii nationale, pentru a împodobi zidurile impunătoarei Case din Pădurea Libanului. O unitate de trupe echipată astfel cu scuturi de aur strălucitor, mărşăluind înaintea împăratului lor, avea să fie o prezentare măreaţă.


18 Mai mult, împăratul a făcut un tron mare de fildeș și l-a placat cu cel mai bun aur.

Tron de fildeş. Tronul însuşi probabil că era din lemn, iar fildeşul, tăiat în plăci subţiri şi gravat cu modele decorative, încrustat cu aur, era aplicat ca o căptuşeală exterioară. Exemple remarcabile de acest gen de lucrări au fost găsite în Palestina, atât la Samaria, cât şi la Meghido. Probabil că palatele de fildeş din Psalmul 45:8 şi casele de fildeş din Amos 3:15, au folosit acelaşi tip de efecte decorative.


19 Tronul avea șase trepte și vârful tronului era rotund pe dinapoia sa; și erau rezemători de fiecare parte a locului de șezut și doi lei stăteau lângă rezemători.

Şase trepte. Tronul însuşi, fără îndoială, era ridicat pe o platformă de care te apropiai prin şase trepte, evident pentru a-l aşeza într-o poziţie dominantă.

Rotunjită. Ebraicul `agol ‘agol, care ar putea fi ortografiat `egel ‘egel, făcând ca expresia să se citească un cap de viţel la spate. Că traducătorii LXX au citit `egel ‘egel pentru `agol ‘agol, se vede din traducerea lor şi viţei in basorelief, în spatele tronului.


20 Și doisprezece lei stăteau acolo de o parte și de alta pe cele șase trepte; nu era făcut ceva asemănător în nicio împărăție.

Doisprezece lei. Intrările în palatele asiriene erau de obicei păzite decorativ de mari tauri înaripaţi, câte unul de fiecare parte a porţii. În alte ţări, pentru scopuri decorative similare, erau folosiţi leii. Pentru tronul lui Solomon era câte un leu de fiecare parte a celor şase trepte, ceea ce făcea ca intrarea să fie impunatoare. Cei 12 lei, probabil că erau emblematici pentru cele 12 seminţii.

Aşa ceva nu s-a făcut. Înălţimea cerută de cele şase trepte, dublul rând de lei de pe margini şi folosirea bogată a fildeşului şi aurului trebuie că au dat naştere la un tron a cărui grandoare era neegalată.


21 Și toate vasele de băut ale împăratului Solomon erau de aur și toate vasele casei pădurii Libanului erau de aur pur; niciunul nu era de argint, care era socotit ca nimic în zilele lui Solomon.

Palatele. Cupe, ceşti, veselă de aur nu erau neobişnuite la curţile orientale. Totuşi, o înghiţitură de apă este tot aşa de bună şi de răcoritoare dintr-un vas de lut, ca şi din cupa cea mai bogat încrustată cu aur.

De argint. În conformitate cu v. 27, Solomon a făcut ca argintul să fie tot aşa de obişnuit la Ierusalim ca pietrele. Era atât de abundent încât, pentru o curte atât de măreaţă ca aceea a lui Solomon, argintul nu avea să fie folosit nici chiar pentru cele mai obişnuite ustensile.


22 Pentru că împăratul avea pe mare o flotă din Tarsis cu flota lui Hiram; o dată la trei ani venea flota de corăbii din Tarsis, aducând aur și argint, fildeș și maimuțe și păuni.

Tars. Mai frecvent ortografiat Tarşiş. Tars este de obicei identificat cu clasicul Tartesus din sudul Spaniei, la nord de Cadiz. Numele se află de prima dată în Geneza 10,4, ca unul din descendenţii lui Iavan, fiul lui Iafet. E adesea pus în legătură cu Tir (Isaia 23,1.6.14; Ezechiel 27,12.25).fiind probabil o colonie feniciană. Iona a căutat să scape la Tars, navigând din portul Iafo (Iona 1,3). Corabiile din Tars pare să fie o expresie tehnică aplicată la corabii de mari dimensiuni, din acelea care puteau să întreprindă o călătorie spre acel port (Isaia 23,1.6.14; Ezechiel 27,12. 25).

Deci, o flotă din Tars nu urmează în mod necesar că înseamnă vase din portul Tars, venite în vizită pentru negoţ.

La fiecare trei ani. Aceste corabii din Tars probabil că foloseau portul Eţion-Gheber ca bază a lor, şi puteau să pornească de acolo spre porturi îndepărtate din Africa, India şi China, şi astfel o călătorie de vreo trei ani, cu opriri frecvente în porturile vizitate, ar fi rezonabilă. Totuşi, este spus în mod expres că vasele lui Solomon au mers la Tars (2 Cronici 9,21), iar mai târziu, Amaţia a făcut corabii la Eţion-Gheber ca să meargă la Tars (2Cronici 20:36).

Maimuţe şi păuni. Punctul culminant al traficului înţeleptului împărat cu marginile pământului. Îngâmfata iubire pentru astfel de animale şi păsări curioase arată o abatere de la simplitate şi evlavie. Cuvintele următoare pot fi potrivit aplicate lui Solomon: De ce cântăriţi argint pentru un lucru care nu hrăneşte? (Isaia 55:2)


23 Astfel împăratul Solomon a întrecut pe toți împărații pământului în bogății și în înțelepciune.

A întrecut pe toţi împăraţii. Aceasta era în armonie cu făgăduinţa făcută de Dumnezeu lui Solomon (1 Regi 3:13) şi lui Israel, cu condiţia credincioşiei (Deuteronom 28:1,13). Pe vremea lui Solomon, împărăţii ca Asiria, Babilon şi Egipt erau mai sărace, aşa că atunci era în mod literal adevărat că împărăţia lui Solomon se afla pe primul loc în înţelepciune, bogăţie şi splendoare.


24 Și tot pământul căuta fața lui Solomon, pentru a auzi înțelepciunea lui, pe care Dumnezeu o pusese în inima lui.

Toată lumea căuta. A fost planul lui Dumnezeu ca lui Israel să i se dea întâietate asupra tuturor neamurilor de pe pământ şi ca el să fie cap, nu coadă (Deuteronom 28:1,13). Dar copilul lui Dumnezeu caută mai întâi împărăţia lui Dumnezeu (Matei 6:33; Luca 12:31). Înţelepciunea cea mai mare în lume este înţelepciunea lui Dumnezeu şi această înţelepciune este temelia oricărei alte înţelepciuni şi taina găsirii celei mai mari binecuvântări şi comori din lume. Planul lui Dumnezeu a fost de a desăvârşi ridicarea lui Israel. Naţiunile care căutau să vadă pe Solomon aveau să audă despre Dumnezeul lui Solomon şi să primească o invitaţie de a accepta religia lui Iehova. În mod gradat, prin astfel de contacte şi prin eforturi misionare susţinute, lumea trebuia să fie evanghelizată.

Pe care o pusese Dumnezeu. Înţelepciunea lui Solomon, pe care toată lumea venea să o audă, a fost aceea care venea de la Dumnezeu şi care ducea la Dumnezeu. În această mare înţelepciune se află taina adevăratei glorii şi puteri a împărăţiei lui Israel.


25 Și fiecare își aducea darul său: vase de argint și vase de aur și haine și arme și mirodenii și cai și catâri, o măsură an de an.

Darul lui. Versetul acesta arată în mod clar natura întinsei împărăţii a lui Solomon. Ea consta dintr-o grupă consolidată de state tributare care se supuneau şi plăteau tribut împărăţiei dominante a lui Israel. Astfel era situaţia multor imperii orientale vechi. Multe dintre statele care plăteau atunci tribut lui Israel, fără îndoială că dăduseră tribut altor mari naţiuni vecine.


26 Și Solomon a adunat care și călăreți; și a avut o mie patru sute de care și douăsprezece mii de călăreți, pe care i-a pus în cetățile unde se țineau carele și în Ierusalim, cu împăratul.

Care şi călărime. Vezi cele despre cap. 4:26. Adunarea de care şi călărime este un semn al cuceririi militare şi al expansiunii imperiului prin forţă. Acumularea de cai era în mod expres împotriva planului lui Dumnezeu care a dat directive ca viitorul împărat al lui Israel să n-aibă mulţi cai (Deuteronom 17:16). Câştigul asigurat prin astfel de mijloace avea să se dovedească la sfârşit a fi numai pierdere. Solomon n-a înţeles acest lucru. El se afla deja la o importanta răscruce de drumuri. În faţa lui se afla calea ascultării, care avea să conducă la o continuă pace şi glorie; şi calea neascultării, care avea să conducă la tulburare, opresiune şi ruşine.

Cetăţile unde îşi ţinea carele. Grajdurile lui Solomon de la Meghido au fost excavate (vezi cele despre cap. 9:15). Aceste cetăţi probabil că au fost posturi de natură militară, pentru a ţine popoarele supuse sub control.


27 Și împăratul a făcut argintul la Ierusalim să fie ca pietrele și cedrii i-a făcut să fie ca sicomorii care sunt în vale, din abundență.

Ca pietrele. Argintul şi cedrii erau obişnuiţi, dar evlavia era rară. Oamenii care înmulţesc aurul, înmulţesc durerea şi necazul. Oamenii care înmulţesc adevărata iubire au belşug de pace şi mulţumire pe care nici o cantitate de aur nu le poate asigura vreodată.


28 Și Solomon a avut cai aduși din Egipt și in împletit; comercianții împăratului primeau inul împletit cu un preț.

Pânză toarsă. (Linen yarn. Traducerea română de Cornilescu nu conţine această expresie, n.t.) Ebraicul miqweh miqweh, tradus în mod variat ca adunare laolaltă, grămadă (Geneza 1,10), bălţi (Exod 7,19), plinătate (Levitic 11,36), nădejde (Ezra 10,2; Ieremia 14,8; 17,13).

Totuşi, aici, se ştie acum în mod hotărât că este un nume propriu şi de aceea ar trebui să fie transliterat mai degrabă, decât tradus. De pildă, LXX redă pe miqweh miqweh, ca din Thekoue Thekoue. Traducerea RSV îl redă Kue, care a fost identificat cu un vechi nume pentru Cilicia. Ba mai mult, s-a sugerat că cuvântul ebraic mişraim mis\raim, Egipt, ar trebui citit muşri mus\rim, Musri, cunoscut mai târziu ca fiind Capadocia, o regiune învecinată cu Cilicia, în Anatolia (Asia Mică). Kue şi Musri apar împreună în faimoasa inscripţie monolită a lui Salmanasar III şi deosebit în alte surse asiriene. În Scrisorile Amarna şi în diferite texte asiriene, Musri este amintit fiind renumit în creşterea de cai. Hitiţii au publicat chiar un text asupra acestui subiect. Din Anatolia, cunoaşterea creşterii cailor s-a răspândit în Asiria, unde se ocupă de ea un tratat veterinar din sec. al XIV-lea.

De aceea, v. 8 poate fi tradus Şi exportul de cai al lui Solomon (era) din Musri (Capadocia) şi din Kue (Cilicia), negustorii împăratului îi obţinea de la Kue pe un preţ. Egiptenii, atât cât arată informaţiile existente până acum, nu creşteau cai pentru export. Totuşi se pare a fi o părere generală că mişraim mis\raim, Egipt, este citirea corectă din v. 29 (vezi cele despre Geneza 10,6). Egiptul a fost un important exportator de care, nu şi de cai. Ca una din întreprinderile de afaceri, Solomon a continuat să facă ceea ce apare ca fiind un negoţ profitabil cu cai cilicieni şi care egiptene.

Comerţul este o ocupaţie onorabilă şi aduce chiar venituri valoroase. Dar el oferă şi multe ispite şi adesea constituie o cale rapidă spre cădere. Pe măsură ce poporul lui Israel devenea din ce în ce mai mult interesat de câştig lumesc, ei se abăteau din ce în ce mai mult de la Dumnezeu. Lăcomia a luat locul îndurării şi au fost satisfăcute interesele eu-lui, decât acelea comune tuturor. Pe o astfel de temelie, naţiunea nu putea să dureze. Poporul a urmat pe împărat coborând pe calea egoismului şi nebuniei, şi, deşi mustrat adesea de profeţi, a persistat pe o cale care nu putea sfârşi decât în ruină.


29 Și un car venea și ieșea din Egipt pentru șase sute de șekeli de argint și un cal pentru o sută cincizeci; și astfel pentru toți împărații hetiților și pentru împărații Siriei, au adus acestea prin mijloacele lor.

Hitiţilor. Pe vremea lui Solomon, marele imperiu hitit de odinioară se sfărâmase în bucăţi şi n-au mai rămas decât fragmentele lui – un număr de state mărunte din nordul Siriei. Atât hitiţii, cât şi egiptenii au folosit pe scară largă caii şi carele, cu rezultatul că a existat un schimb activ de care făcute în Egipt şi cai din Anatolia. Solomon se găsea într-o situaţie avantajoasă să acţioneze ca intermediar în acest schimb internaţional. Cât priveşte interesul Anatoliei în creşterea şi dresarea cailor, vezi cele de la v. 28. Există rapoarte despre tributul egiptean de cai către Sargon şi Asurbanipal.

ELLEN WHITE COMENTEAZĂ

1, 2PK 66

3–9PK 67

11 Ed 49; PK 72; 7T 217

22 Ed 49; 7T 217

26 PK 56