Pregătirea pentru revenirea lui Isus

În ultima lecție am studiat despre revenirea lui Isus și modul revenirii: literal, universal vizibil, cu zgomot, cu toți îngerii sfinți. Știind ce spune Biblia, suntem protejați de înșelăciune pentru că este imposibil ca Satana să contrafacă modul specific de revenire al lui Isus.

Lumea creștină este plină de idei conflictuale despre acest subiect. Una dintre teorii, acceptată pe scară largă, este că Hristos va veni în secret, iar creștinii vor fi „răpiți” din lume înainte de necazul cel mare. Această idee a fost popularizată în filme, muzică și cărți. Această idee greșită face apel la inima firească. De ce?

1. Dă creștinilor o siguranță falsă, din moment ce nu mai trebuie să facă pregătiri speciale pentru viitor, pentru că ei vor fi răpiți înainte de necazul cel mare.
2. Face ca studiul profețiilor să pară irelevant, pentru că ni se spune că oricum evenimentele prezise vor avea loc după ce credincioșii vor fi luați la cer.

3. Face ca cel pierdut să aibă sentimentul de falsă siguranță, gândind că nu are nevoie de pregătire acum, din moment ce se poate întoarce la Domnul când va vedea „răpirea”. Astfel, doctrina aceasta diminuează seriozitatea avertizării Scripturii:

Evrei 4:7 Astăzi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile! 2 Corinteni 6:2 Căci El zice: „Iată că acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mântuirii.”

Doctrina amintită contrazice chemările imperioase ale Bibliei la o lucrare importantă de pregătire pentru revenirea lui Hristos.

1 Ioan 3:3 Oricine are nădejdea aceasta în El se curățește, după cum El este curat.

Doctrina „răpirii” contrazice chiar și versetul care adesea este scos din context și este citat pentru a apăra această doctrină.

1 Tesaloniceni 5:2 Pentru că voi înșivă știți foarte bine că ziua Domnului va veni ca un hoț noaptea.

Menirea acestui text este aceea de ne arăta importanța pregătirii de acum pentru revenirea lui Hristos, deoarece acest eveniment este la fel de neașteptat ca apariția unui hoț.

Apocalipsa 3:3 Dacă nu veghezi, voi veni ca un hoț și nu vei ști în care ceas voi veni peste tine.

Este clar că Satana face tot ce poate pentru a promova idei care să-i împiedice pe oameni să fie gata pentru revenire. Totuși, este un pericol mai mare acela de a ști adevărul despre revenirea lui Isus, și totuși să nu îl pui în practică prin pregătire. Adevărul despre revenire i-a schimbat pe primii adventiști, având impact asupra fiecărui domeniu al vieții lor: ocupația, dieta, folosirea banilor, îmbrăcămintea, prietenii. Are acest adevăr impact și asupra vieții tale? Fiindcă revenirea lui Hristos va fi atât de curând, întrebările cercetătoare ale Bibliei ar trebui să capteze atenția tuturor, fie ei tineri sau bătrâni.

Maleahi 3:2 Cine va putea să sufere însă ziua venirii Lui? Cine va rămâne în picioare când Se va arăta El?

Apocalipsa 6:17 Căci a venit ziua cea mare a mâniei Lui, și cine poate sta în picioare?

1. Să presupunem că ai un prieten care crede că cei credincioși vor fi răpiți și restul lumii va avea o a doua șansă de a accepta Evanghelia. Ce argumente ai folosi ca să îi arăți pericolele acestei doctrine?

2. Dacă noi credem cu adevărat în revenirea lui Isus, cum ne vom comporta? Luca 12:42-48; Viața lui Iisus, pp. 633-636

Isus ne-a avertizat în mod solemn: „Iată, Eu vin ca un hoț. Ferice de cel ce veghează și își păzește hainele, ca să nu umble gol și să i se vadă rușinea!” (Apocalipsa 16:15)

Isus a ilustrat nevoia de a fi gata pentru A Doua Venire relatând parabola nunții fiului de împărat. Deși toți cetățenii erau invitați la nuntă, pe mulți nu îi interesa participarea, iar unii erau chiar ostili, omorându-i pe servii care aduceau invitația. În cele din urmă, aceia care au refuzat invitația au fost omorâți și cetatea lor a fost arsă.

În ciuda indiferenței și a opoziției, au fost destui care au răspuns la invitațiile repetate și grabnice, astfel că sala de nuntă era plină. Dar cei care au răspuns formau o mulțime pestriță, cu tot felul de oameni, pe care Hristos i-a descris ca fiind „buni și răi”. Oaspeții trebuiau să îmbrace o haină frumoasă și scumpă, pe care împăratul însuși o punea la dispoziție pentru fiecare.

În timpul banchetului, împăratul a descoperit un oaspete care nu purta ținuta cerută. Acest oaspete dorea să se bucure de festivitate fără a face vreun efort de a se pregăti pentru nuntă. Refuzând haina oferită de împărat, oaspetelui i s-a părut că haina lui obișnuită este destul de bună.

Matei 22:11,12 Împăratul a intrat să-și vadă oaspeții și a zărit acolo pe un om care nu era îmbrăcat în haina de nuntă. „Prietene”, i-a zis el, „cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?” Omul acela a amuțit.

Oaspetele a fost reținut, legat și alungat din sala de nuntă în întunericul de afară. În această parabolă, împăratul Îl reprezintă pe Dumnezeu. Cetățenii reprezintă umanitatea. Oaspeții sunt toți cei care au răspuns invitației Evangheliei. Inspecția împăratului este judecata de cercetare.

Isaia 61:10 M-a acoperit cu mantaua izbăvirii.

Așadar, judecata de cercetare examinează dacă cel ce se declară creștin a acceptat haina neprihănirii. Dacă nu, ori este îmbrăcat cu o haină mânjită, ori este gol (vezi Apocalipsa 16:15).

Isaia 64:6 Toate faptele noastre bune sunt ca o haină mânjită.

Ai probat vreodată haine în cabina de probă? Poate că ai dorit să găsești o cămașă nouă care să ți se potrivească. Înainte de a încerca noua cămașă, trebuie să scoți cămașa pe care o porți. Ca să obținem haina neprihănirii lui Isus, trebuie să aruncăm hainele noastre murdare.

Zaharia 3:4,5 Iar Îngerul, luând cuvântul, a zis celor ce erau înaintea Lui: „Dezbrăcați-l de hainele murdare de pe el!” Apoi a zis lui Iosua: „Iată că îndepărtez de la tine nelegiuirea și te îmbrac cu haine de sărbătoare!” Eu am zis: „Să i se pună pe cap o mitră curată!” Și i-au pus o mitră curată pe cap și l-au îmbrăcat în haine.

Pavel explică în una dintre epistole:

Efeseni 4:22-24 Cu privire la felul vostru de viață din trecut, să vă dezbrăcați de omul cel vechi care se strică după poftele înșelătoare și să vă înnoiți în duhul minții voastre și să vă îmbrăcați în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire și sfințenie pe care o dă adevărul.

Iată cum ne putem îmbrăca în Hristos și cum să ne pregătim pentru A Doua Venire a Lui.

Romani 13:14 Îmbrăcați-vă în Domnul Isus Hristos și nu purtați grijă de firea pământească, pentru ca să-i treziți poftele. Apocalipsa 19:8 „... Și i s-a dat să se îmbrace cu in subțire, strălucitor și curat.” (Inul subțire sunt faptele neprihănite ale sfinților.)

Aceasta face credința. Ne oferă acces la caracterul lui Hristos. Ni se dă putere să nu mai dorim păcatul și să îmbrăcăm caracterul amabil ce ne face să fim o companie plăcută tuturor.

3. Este o mai mare primejdie aceea de a ști despre necesitatea pregătirii pentru cea de-A Doua Venire și a nu face nimic decât de a crede teorii false pe acest subiect. Cum este ilustrat acest lucru în cazul omului fără haina de nuntă din pilda nunții fiului de împărat? Matei 22:1-14: Evrei 2:1-3

4. Ce reprezintă haina de nuntă în parabola din Matei 22?

5. Cum putem obține această haină scumpă?

Dumnezeu dorește să ne dea haina frumoasă a neprihănirii lui Isus. El dorește să fim gata pentru judecată și să ne pregătim pentru ceruri. Cum haina de nuntă curată și albă nu se poate pune peste hainele sau trupul murdar, Biblia ne spune:

Isaia 1:16 Spălați-vă deci și curățați-vă! Luați dinaintea ochilor Mei faptele rele pe care le-ați făcut! Încetați să mai faceți răul! Cum putem experimenta această curățare? Apocalipsa 7:14 Ei și-au spălat hainele și le-au albit în sângele Mielului. Efeseni 5:26 Ca [Isus] s-o sfințească, după ce a curățat-o prin botezul cu apă prin Cuvânt.

A fi spălat în sângele lui Hristos înseamnă să fii iertat (vezi Apocalipsa 1:5). A fi curățat cu apă prin Cuvânt înseamnă să asculți de Biblie chiar și atunci când nu simți că ai dori acest lucru (vezi 1 Petru 1:22). Dar, pe măsură ce Dumnezeu ne curăță, noi realizăm cât de respingători suntem în realitate. Acesta este adesea un adevărat șoc pentru tinerii creștini.

Mulți care își consacră în mod sincer viețile în slujba lui Dumnezeu sunt surprinși și dezamăgiți când se confruntă cu obstacole și se lovesc de încercări și încurcături ca niciodată mai înainte. Ei se roagă pentru un caracter creștin, pentru a fi pregătiți pentru lucrarea Domnului, și sunt aduși în împrejurări care par să stârnească toată răutatea caracterului lor. Sunt scoase la iveală cusururi a căror existență nici măcar nu o bănuiau. Ca Israelul din vechime, ei se întreabă: „Dacă ne conduce Dumnezeu, de ce vin asupra noastră toate aceste lucruri?”

Pentru că îi conduce Dumnezeu vin aceste lucruri asupra lor. Încercările și obstacolele sunt metodele de disciplinare alese de Domnul și mijloacele hotărâte de El pentru succesul nostru. – Divina vindecare, pp. 470, 471.

Astfel scoate Dumnezeu la iveală și remediază defectele noastre de caracter zi de zi.

1 Petru 4:12,13 Preaiubiților, nu vă mirați de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca de ceva ciudat, care a dat peste voi; dimpotrivă, bucurați-vă, întrucât aveți parte de patimile lui Hristos, ca să vă bucurați și să vă înveseliți și la arătarea slavei Lui.

Încercarea de foc nu este pentru a testa cât de buni suntem. Căci nu avem deloc bunătate. Nici nu este pentru a vedea cât de multă dorință avem pentru a face ce este bine. Simțămintele nu contează. Experiențele ne testează credința. Credința este testată și măsurată prin expunerea la puterea ispitei. Când cu o parte din noi am dori să facem răul, credința noastră este testată. Iar când ispita este puternică, aceasta ne ajută să identificăm punctele slabe din caracterul nostru. Ni se arată unde trebuie să mai lucrăm ca să biruim. Cunoașterea acestui lucru înainte de a fi prea târziu este foarte importantă!

1 Petru 1:6,7 În ea voi vă bucurați mult, măcar că acum, dacă trebuie, sunteți întristați pentru puțină vreme prin felurite încercări, pentru ca încercarea credinței voastre, cu mult mai scumpă decât aurul care piere și care totuși este încercat prin foc, să aibă ca urmare lauda, slava și cinstea, la arătarea lui Isus Hristos.

În rezumat: când ne predăm viața sub conducerea lui Dumnezeu, El ne pregătește pentru revenirea lui Hristos prin Cuvântul Său, prin puterea Duhului Sfânt și prin experiențele vieții. Aceasta va duce la o dragoste crescândă pentru bine și o ură crescândă față de rău.

6. Gândește-te la o „încercare de foc” experimentată de tine. Ce ai învățat din ea?

Continuă să predici!

Când lucrătorul Gospel Outreach Nanda* a intrat într-un sat hindus, a primit aprobarea de la bătrânii satului pentru organizarea a cincisprezece seri de evanghelizare. Bătrânii i-au arătat o zonă deschisă unde putea să țină întâlnirile. Oamenii au întins rogojini pe jos și așteptau să audă altceva decât conversațiile obișnuite.

Surprinzător, s-au adunat mai mult de 300 de oameni în fiecare seară. Apoi, în a treisprezecea ocazie, s-a întâmplat ceva. Subiectul era despre idoli și Nanda a împărtășit adevărul biblic din Psalmii 115:5-8: „Au gură, dar nu vorbesc; au ochi, dar nu văd; au urechi, dar n-aud; au nas, dar nu miros; au mâini, dar nu pipăie; picioare, dar nu merg; nu scot niciun sunet din gâtlejul lor. Ca ei sunt cei ce-i fac, toți cei ce se încred în ei.” Pentru un timp, poporul a ascultat atent și Nanda a prins curaj. A continuat până când, deodată, asistența a început să dispară. Îi ofensase oare prin ce a spus? De ce plecau?

Seara următoare se gândise să continue cu vorbirea despre idoli; totuși, a schimbat subiectul. Era deja timpul să înceapă întâlnirea, când oamenii au început să vină în număr mare, ținând în mâini, la spate, cuțite, bare de fier și lanțuri grele. Acum Nanda era sigur că ar trebui să schimbe subiectul!

Poate ar trebui să vorbească despre porunca a șasea: „Să nu ucizi!” A început să vorbească, când un bărbat cu un cuțit mare ascuns la spate s-a ridicat și a întrebat. „De ce schimbi subiectul? Ne vorbeai despre idoli. Continuă să predici!” Speriat, gândind că ei încearcă să îl omoare, Nanda a continuat cu precauție să predice despre idoli.

Teama sa era vizibilă și pe chip, și în voce. Apoi un alt om s-a ridicat și a spus: „Nu te teme! Continuă să predici despre idoli.” Dar cuțitele, barele de fier și lanțurile străluceau, iar lui îi era greu să vorbească negativ despre toți acei idoli neînsuflețiți în care ei își puseseră încrederea de atâtea generații.

Pe când își încheia discursul despre inutilitatea idolilor, oamenii l-au înconjurat din toate părțile. Venise momentul linșării? Ce putea să mai facă? Începuse să tremure. Atunci oamenii au spus: „Doream să auzim ce ai de spus despre idoli. Ce ai spus este adevărat! Ne-am temut că oamenii din satele dimprejur vor veni să-ți facă rău, așa că am venit pregătiți să te protejăm!”

În ultima seară, Nanda a făcut apel ca cei care doresc botezul să anunțe acest lucru. Aproximativ 300 de oameni s-au unit pentru a urma clasa de botez și au fost botezați mai târziu! Dumnezeu lucrează în moduri uimitoare.

Continuă să predici!

Dar Isus a spus că, înainte de venirea Sa, „ Evanghelia aceasta a Împărăției va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor” (Matei 24:14). Împărăția Sa nu va veni până când vestea cea bună a harului Său nu va fi dusă peste tot pământul.

Așadar, dacă ne predăm lui Dumnezeu și câștigăm suflete pentru El, grăbim venirea Împărăției Sale. Numai aceia care se consacră în slujba Sa, zicând: „Iată- mă, trimite-mă!”, ca să deschidă ochii orbilor, să-i întoarcă pe oameni de la întuneric la lumină și de sub puterea Satanei la Dumnezeu, „ca să primească, prin credința în Mine, iertarea de păcate și moștenirea împreună cu cei sfinți” (Faptele 26:18), numai ei se vor ruga cu sinceritate „Vie Împărăția Ta!”. – Cugetări de pe Muntele Fericirilor, p. 108.

Vegherea și rugăciunea

Luați seama, vegheați și rugați-vă” au fost cuvintele Salvatorului spuse în legătură cu timpul sfârșitului și cea de-a Doua Lui Venire, când cei credincioși vor fi duși acasă.

Întâi de toate, trebuie să veghezi. Veghează ca nu cumva să vorbești pripit, cu amărăciune sau nerăbdare. Veghează ca nu cumva mândria să găsească un loc în inimă. Veghează ca nu cumva pasiuni rele să te subjuge, în loc să le stăpânești tu pe ele. Veghează ca nu cumva nepăsarea și spiritul de indiferență să vină peste tine, să neglijezi datoria și să devii ușuratic și trivial, producând o influență spre moarte în loc de una spre viață.

În al doilea rând, trebuie să te rogi. Isus nu ar îngădui să vină ceva asupra ta dacă nu ți-ar fi necesar. El știe că nu poți învinge multele ispite ale vrăjmașului și că multe capcane sunt așezate înaintea ta. El nu te-a lăsat să înfrunți singur aceste lucruri, ci a pregătit o cale de scăpare. De aceea îți spune să te rogi.

Rugăciunea corectă este să aduci cereri lui Dumnezeu în credință pentru toate nevoile tale. Mergi în cămăruța ta sau într-un loc retras și cere-I Tatălui să te ajute, în numele lui Isus. Este putere în rugăciunea înălțată dintr-o inimă convinsă de propria slăbiciune, dar care tânjește fierbinte după puterea care vine de la Dumnezeu.

Rugăciunea stăruitoare și fierbinte va fi auzită și va primi răspuns. Mergi la Dumnezeu, care este puternic și care iubește rugăciunea copiilor Săi, chiar dacă te simți foarte slab și biruit de vrăjmaș din cauză că ai neglijat prima poruncă a Salvatorului, aceea de a veghea. Nu te da bătut în luptă! Fă eforturi mai stăruitoare decât înainte. Nu da înapoi! Aruncă-te la picioarele lui Isus, care a fost ispitit și care știe cum să-i ajute pe cei ispitiți. Mărturisește-ți greșelile, slăbiciunile și că ai nevoie de ajutor să birui, căci altfel vei pieri. Iar când ceri, să și crezi că Dumnezeu te ascultă. Prezintă cazul tău înaintea lui Dumnezeu, prin Isus, până când sufletul tău va putea să se sprijine cu încredere pe El pentru putere și vei simți că nu ești singur în luptă. Dumnezeu te va ajuta. Îngerii te vor ocroti.

Dar înainte de a aștepta ajutorul, trebuie să-ți faci partea. Veghează și roagă-te! Fă rugăciuni fierbinți! Acesta să fie limbajul inimii tale: „Nu Te voi lăsa să pleci până nu mă vei binecuvânta.” Pune timp deoparte, cel puțin de trei ori pe zi. Dimineața, la prânz și seara, Daniel se ruga lui Dumnezeu, în ciuda decretului regal și a gropii cu lei. Lui nu îi era rușine, nu îi era frică, ci cu ferestrele deschise se ruga de trei ori pe zi. A uitat Dumnezeu pe slujitorul Său fidel în groapa cu lei? Nu, nu l-a uitat. A fost acolo cu el toată noaptea. El a închis gura leilor flămânzi și ei nu au putut să-l rănească pe omul rugăciunii.

Dragi tineri, nu puteți trăi fără hrană; după un timp, ați simți dureri și ați muri. Aveți nevoie de hrană spirituală la fel de mult cum aveți nevoie de hrană fizică. De trei ori pe zi nu este prea des ca să cereți putere din cer, să vă adăpați și să vă hrăniți din seva vie a viței, Hristos. Citiți cuvintele Salvatorului din Matei 5:6: „Ferice de cei flămânzi și însetați după neprihănire, căci ei vor fi săturați!” – The Youth’s Instructor, 1 octombrie 1855

Ne apropiem cu pași grăbiți de încheierea istoriei pământului. Sfârșitul este foarte aproape, mult mai aproape decât credem noi, și simt nevoia de a accentua necesitatea căutării lui Dumnezeu cu toată seriozitatea de către poporul Lui. Mulți dorm. Ce se poate spune pentru a-i trezi din amorțirea firii? Domnul dorește ca biserica Sa să fie curățată înainte ca judecățile Sale să cadă în mod mai vizibil peste lume.

„Cine va putea să sufere însă ziua venirii Lui? Cine va rămâne în picioare când Se va arăta El? Căci El va fi ca focul topitorului și ca leșia înălbitorului. El va ședea, va topi și va curăța argintul; va curăța pe fiii lui Levi, îi va lămuri cum se lămuresc aurul și argintul, și vor aduce Domnului daruri neprihănite.” Hristos va înlătura toate ascunzișurile ambițioase. Niciun amestec de adevăr cu minciună nu poate să-L înșele. „El va fi ca focul topitorului”, care separă ce este prețios de ce este josnic și aurul de zgură. Ca și leviții, poporul ales al Domnului este pus deoparte de El pentru o lucrare specială. Fiecare creștin adevărat este învestit ca preot. El este onorat cu responsabilitatea sacră a reprezentării înaintea lumii a caracterului Tatălui ceresc. El ține cont de cuvintele: „Voi fiți dar desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit...”

Am fost instruită să îndemn poporul cu toată stăruința asupra nevoii religiei în casele lor. Între membrii familiei trebuie să fie amabilitate și grijă atentă. Dimineața și seara inimile să fie unite în închinare respectuoasă. La închinarea de seară, fiecare membru al familiei să își cerceteze inima. Fiecare nedreptate să fie îndreptată. Dacă în timpul zilei unul a greșit altuia, sau a vorbit aspru, cel care a greșit să ceară iertare de la cel rănit. Adesea, nemulțumirile sunt menținute în minte și neînțelegeri și suferințe sunt create în mod nenecesar. Dacă cuiva care este suspectat că a făcut răul i s-ar da ocazia să explice, el ar putea să aducă rezolvarea unor probleme cu ceilalți membri ai familiei.

„Mărturisiți-vă unii altora păcatele și rugați-vă unii pentru alții”, ca să fiți vindecați de infirmitățile spirituale și ca dispozițiile păcătoase să fie schimbate. Lucrați cu silință pentru eternitate. Rugați-vă cu stăruință Domnului și țineți-vă tari în credință. „În ce mă privește, voi ieși din mijlocul lor și mă voi despărți de ei. Voi servi cu toată inima Domnului.” – The Review and Herald, 8 noiembrie 1906

1. Enumeră câteva lucruri la care trebuie să fim atenți sau de care să ne ferim în viața noastră.

2. De ce este important să ne luăm timp pentru rugăciune?

3. Care este modul potrivit în care să ne rugăm?

4. Descrie tipul de rugăciune care are putere.

5. Care sunt principiile rugăciunii pe care le putem învăța din istoria lui Daniel și cum le putem aplica la viața noastră?

6. Dă câteva exemple practice ale religiei trăite acasă. Alege unul sau două exemple și notează cum poți să îmbunătățești acel domeniu în casa ta.

Nu din întâmplare: cameleonii

Au fost studiate aproape 160 de specii diferite de cameleoni în lume. Fiecare este unic, dar toți cameleonii au în comun câteva caracteristici neîntâmplătoare. Să începem cu ochii lor postați în mici suporturi care amintesc de turela unui tun – fiecare ochi fiind capabil de o funcție independentă față de celălalt, în timp ce se poate roti în orice direcție dorește cameleonul!

De exemplu, un ochi poate privi cu atenție înapoi și la stânga, în timp ce celălalt, în același timp, observă tot ce este în față și la dreapta. Nu din întâmplare ei pot acoperi o zonă de 360 de grade, de jur-împrejur – semnalând pericolul sau vreo insectă care zboară în apropiere. Cameleonii prind insectele atunci când sunt așezați pe plante sau pe crengi de copac. Când este nevoie, au capacitatea neîntâmplătoare de a reveni instantaneu la vederea concentrată asupra unui singur obiectiv cu ambii ochi – o vedere stereoscopică ce le conferă o percepție superioară. Acum intră în funcțiune un alt aparat realizat de Creator, care este limba și care apare pentru a vâna.

A privi limba cameleonului în acțiune nu este o sarcină ușoară. Dacă ai fi îndeajuns de aproape să îi vezi limba cum apare încet din gură, ai putea vedea că designul divin neîntâmplător include un mucus lipicios în vârful limbii. Dar în momentul următor – când capătul bulbos trece de limita buzelor – limba este proiectată cu o viteză atât de mare, că ochiul uman nu o poate urmări. (Limba atinge prada în aproape șapte sutimi de secundă și omul o poate vedea numai dacă vede filmarea cu încetinitorul.) Cu siguranță, totul s-a sfârșit pentru orice insectă care a fost înhățată, adusă la gură, mestecată de mandibula cameleonului și înghițită. Apropo, limba este cel puțin o dată și jumătate cât lungimea corpului animalului – iar lungimea aceasta nu este întâmplătoare! (Faceți socoteala: limba unui cameleon lung de 30 cm este lungă de 45 cm!)

Majoritatea cameleonilor sunt cunoscuți pentru fascinanta lor culoare schimbătoare. Aceasta îi ajută la camuflare și joacă un rol și în comunicarea cu alți cameleoni. Cum fac acest lucru? Creatorul lor, nu din întâmplare, le-a dat învelișuri formate din celule numite cromatofore. Acestea conțin un strat superior, format din celule ale pielii care au pigmenți roșii și galbeni, și două straturi inferioare. Primul strat inferior are celule cu pigmenți albaștri și albi, iar următorul strat inferior conține pigmenți cu tonuri închise. Uneori pigmentul unei celule este localizat în centrul celulei; alteori pigmentul este împrăștiat în toată celula. Acesta controlează cât de deschise apar culorile. În mod normal un cameleon scăldat de soare este verde, datorită culorii albastre din stratul al doilea amestecat cu galbenul celulelor din primul strat de celule. Această schimbare de umbre și culori care se potrivesc cu ambientul este un mecanism neîntâmplător al planului atotștiutor al Designerului.

Fie că vorbim de un cameleon mic de 4 cm sau de unul mare de 60 cm lungime, aceste creaturi au o varietate uimitoare de abilitați care atestă inteligența și înțelepciunea Creatorului. El este și Creatorul nostru și merită din plin închinarea noastră. El este Dumnezeul și Salvatorul nostru iubitor – pe care se cuvine să-L cunoaștem zilnic, din ce în ce mai mult!