Cum Îl iubim pe Dumnezeu

Săptămâna trecută am aflat că Dumnezeu este dragoste. Nu doar că ne iubește pe fiecare dintre noi. El este dragoste. Am aflat că acest cuvânt, „dragoste”, ne spune cum este Dumnezeu și că Legile Lui ne învață să iubim, astfel încât să alegem să fim ca El, nu ca Satana. Primele patru porunci ne spun cum să Îl iubim pe Dumnezeu. Ultimele șase porunci ne spun cum să ne iubim unii pe alții. Când Îl iubim pe Dumnezeu cu toată inima și când ne iubim unii pe alții, suntem cu adevărat fericiți.

Înainte ca păcatul să apară în ceruri, îngerii erau perfect fericiți pentru că, în mod natural, Îl iubeau pe Dumnezeu și se iubeau unii pe alții. Era la fel de natural ca respirația. Nu ne gândim atunci când respirăm. E un reflex natural. Așa era și pentru îngeri. Era natura lor să manifeste dragoste. La fel era și în Grădina Eden înainte de păcat. Adam și Eva Îl iubeau pe Dumnezeu și se iubeau reciproc, prin natura lor. Nici măcar nu puteau gândi să nu Îl iubească pe Dumnezeu și unul pe altul. Și erau perfect fericiți.

După ce a apărut păcatul, totul s-a schimbat. Acum nu Îl mai iubim în mod natural pe Dumnezeu și nici nu ne mai iubim unii pe alții. Ci suntem egoiști din fire, la fel ca Satana. Lucrul acesta Îl întristează pe Dumnezeu, pentru că știe cât de nefericiți ajungem și noi, și ceilalți. Romani 8:7,8.

Gândeşte-te:

Este important să știm și să înțelegem Cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu? Le poți memora chiar acum. El a promis că te va ajuta dacă Îi ceri lucrul acesta.

Poporul lui Dumnezeu, copiii lui Israel, așezaseră tabăra la Muntele Sinai. Și acolo a avut loc o întâlnire foarte importantă. Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul, care este Isus, au fost împreună pe munte. Slava Lor era ascunsă de norul gros și negru, căci altfel poporul ar fi murit.

Și Dumnezeu-Duhul Sfânt era acolo, vorbind minții fiecăruia dintre cei prezenți în timp ce ei priveau, simțeau și ascultau ceea ce se întâmpla. Totul era foarte, foarte solemn și important, o întâlnire pe care să nu o uite niciodată. Israeliții conviețuiseră mult timp cu egiptenii și se obișnuiseră cu zeii lor. Acei zei erau neajutorați și nefolositori, dar egiptenii credeau că sunt puternici; mulți israeliți au copiat unele dintre obiceiurile de închinare la zei.

Dumnezeu trebuia să le arate cât de mult greșesc. Chiar dacă poporul avea impresia că se închină lui Dumnezeu și chiar dacă promiseseră că vor avea încredere în El și Îl vor asculta, abia dacă Îl cunoșteau. Dumnezeu trebuia să le arate cum este El de fapt. Dacă învățau să înțeleagă și să respecte Cele Zece Porunci, copiii lui Israel puteau să Îl cunoască, să aibă încredere în El și să Îl iubească; iar El avea ocazia să împlinească promisiunile pe care li le făcuse.

Gândeşte-te:

Noi avem nevoie să știm cum este Dumnezeu cu adevărat? Studiind Biblia, așa cum faci acum, înveți despre El. Citește Psalmii 119:9-11. Ai început să înveți Cele Zece Porunci și să le păstrezi în inima ta?

Chiar și după un milion de ani în ceruri, tot vom avea de învățat despre Legea minunată a lui Dumnezeu. În același timp, Dumnezeu a făcut ca Legea să fie atât de ușor de înțeles, încât și copiii să poată alege să o respecte. Copiii lui Israel erau înspăimântați în timp ce Îl ascultau pe Dumnezeu rostind Cele Zece Porunci. Recitește ce au afirmat. Exodul 20:19.

Acum, citește din nou versetul 20. Moise le-a explicat că Dumnezeu nu vrea să le fie frică de El. E adevărat că voia ca ei să își dea seama cât de sfânt și de puternic este. Dar voia și ca ei să învețe să Îl iubească și să aibă încredere în El. Dumnezeu vrea să înțelegem că fiecare poruncă este o promisiune. Dacă alegem să le respectăm, El îl va putea împiedica pe Satana să ne distrugă.

Dumnezeu știe că nu putem să Îl ascultăm de la sine, pentru că, odată cu apariția păcatului, ascultăm în mod natural de Satana. Dar Satana nu poate să ne oblige să ascultăm de el. Isus a promis să ne ajute atunci când Îl alegem pe El. Și ne va ajuta. El Își ține întotdeauna promisiunile. Legile Sale sunt un puternic zid de apărare împotriva lui Satana, un zid care să ne păstreze în siguranță.

Citește 1 Corinteni 10:13. Gândește-te ce promisiune minunată este aceasta. Dumnezeu poate să ne ajute și întotdeauna ne va ajuta, indiferent cât de mult se străduiește Satana să ne ispitească. Nu suntem obligați să îl ascultăm nicio clipă. Putem fi în siguranță întotdeauna la adăpostul Legii lui Dumnezeu. Citește Romani 8:37.

Gândeşte-te:

În ceruri, Satana a mințit despre Dumnezeu și a spus că nu trebuie să ascultăm de El sau de Legile Sale. Și în prezent spune aceeași minciună. Toată Biblia este despre a alege în cine să crezi: în minciunile lui Satana sau în Dumnezeu, în care poți să te încrezi că te va ajuta să Îl asculți.

Astăzi vom începe să înțelegem mai bine Cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu. Să o citim pe prima dintre ele. Exodul 20:3. Acum spune-o din memorie. Care sunt „alți dumnezei”? Orice poate fi un alt dumnezeu. Orice și oricine (inclusiv propria persoană) devine mai important pentru noi decât Dumnezeu a devenit un alt dumnezeu. Prima poruncă spune: „Pune-L pe Dumnezeu pe primul loc!” De ce? Să ne gândim.

Cine are grijă ca inimile noastre să bată și trupurile noastre să funcționeze clipă de clipă? Cine face soarele să strălucească, cine dă ploaie și aer curat, pentru ca plantele să crească și noi să avem de mâncare? Cine ne veghează noapte și zi? Cine vorbește minții noastre și ne amintește să nu ne supunem lui Satana? Cine a venit din ceruri, a ales să fie om și a murit pentru noi, pentru ca noi să fim apărați de Satana? Cine revine curând și a pregătit o casă minunată pentru noi în ceruri? Dumnezeu-Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Fiecare membru al Treimii.

Dumnezeu este răspunsul la orice întrebare. Și avem nevoie de El în fiecare clipă. Motivele pentru care Dumnezeu este mai important decât orice și oricine sunt nenumărate. Citește Faptele apostolilor 17:28.

Gândeşte-te:

Atât de multe lucruri pot deveni dumnezei! De exemplu, permitem ca altceva să fie mai important decât să stăm de vorbă cu Dumnezeu, să Îl ascultăm și să învățăm despre El citind din Biblie? Ne ducem vreodată la Școala de Sabat și la biserică doar pentru a ne întâlni cu prietenii? Te poți gândi la alte lucruri care pot deveni dumnezei? Poate telefonul, jocurile video, muzica, sporturile, hainele etc.? Citește Filipeni 3:19. Te-ai gândit vreodată că și obiceiurile alimentare greșite pot fi dumnezei? Cere-I chiar acum lui Dumnezeu să te ajute ca nimic altceva să nu fie mai important decât să faci voia Lui. El te iubește și vrea să Îl pui pe primul loc, ca să fii fericit cu adevărat.

Citește următoarea poruncă. Exodul 20:4-6. Aceasta interzice în mod precis fabricarea de idoli și închinarea la ei, așa cum fac popoarele păgâne. O mare problemă cu închinarea la idoli este că un idol nu poate să te ajute să îți dai seama cum este Dumnezeu. Așa că oamenii care se închină la idoli își fac păreri greșite despre Dumnezeu.

Popoarele păgâne se tem de idolii lor. Cred că îi pot îmbuna dacă se închină la ei și le aduc daruri. Pentru că nu Îl cunosc pe singurul Dumnezeu care îi iubește. A doua poruncă Îl descrie pe Dumnezeu ca fiind un Dumnezeu gelos. Cum poate Dumnezeu să fie gelos? Știai că există gelozie bună și gelozie rea? Felul în care Dumnezeu este gelos vrea să ne ocrotească de orice ne poate face rău. Dumnezeu știe că, atunci când părinții se închină la idoli, și copiii vor face la fel. Îți amintești de fiii lui Noe, care au plecat pentru că au ales să creadă minciunile lui Satana? Au uitat de Dumnezeu și au început să se închine la idoli. Iar copiii lor au făcut la fel.

De obicei, când părinții Îl iubesc pe Dumnezeu, au încredere în El și ascultă de El, și copiii lor învață să Îl cunoască și să Îl iubească. La rândul lor, când vor avea copii, îi vor învăța să Îl iubească pe Dumnezeu. Iar Dumnezeu Se bucură, pentru că îi poate binecuvânta. Copiii lui Sem au ales să creadă în El și să se închine lui Dumnezeu. Avraam, Isaac și Iacov erau urmași ai lui Sem. Și i-au învățat pe copiii lor să Îl iubească pe singurul Dumnezeu adevărat și să I se închine Lui.

Dar familia lui Iacov a stat în Egipt atât de mult timp, încât urmașii lui au început să uite de Dumnezeu. Așa că, acum, Dumnezeu făcea tot posibilul ca să îi ajute să Îl cunoască și să aibă din nou încredere în El. 

Gândeşte-te:

Prin idoli, oamenii ajung să aibă păreri greșite despre Dumnezeu. Oamenii care nu se închină idolilor pot să încalce porunca a doua și să aibă păreri greșite despre Dumnezeu? Oamenii cred multe lucruri neadevărate despre Dumnezeu. Unii spun că Dumnezeu nu există. Alții spun că este plin de cruzime. Alții sunt siguri că El nu pedepsește păcatul. Întregul adevăr despre Dumnezeu este prezentat în Biblie.

Citește a treia poruncă, apoi spune-o din memorie. Exodul 20:7. Ce înseamnă „a lua în deșert”? Putem să înlocuim cu „degeaba”. Dacă te-ai străduit să faci un castel de nisip care ți-a ieșit foarte frumos și, dintr-odată, un val mare l-a făcut să dispară, spui: „M-am străduit atâta degeaba”. Un adult ar spune: „Atâta muncă în zadar”.

Dumnezeu ne cere să folosim Numele Lui cu luare- aminte și cu respect. Să nu îl folosim cu nesăbuință, degeaba, fără un motiv întemeiat. Știm că a înjura folosind Numele Domnului înseamnă a-l lua în deșert. Dar și când folosim alte cuvinte, care vin de la Numele Domnului sau care sună ca Numele Domnului, înseamnă că îl luăm în deșert.

Hristos și Isus sunt aceeași Persoană, adică Fiul lui Dumnezeu. Biblia Îl numește Domn și Mântuitor. Oamenii care cred în El și se închină lui Hristos se numesc creștini. Adevărații creștini cred în Biblie și Îl iubesc pe Dumnezeu, au încredere în El și ascultă de El. Dar când oamenii care se numesc creștini nu Îl iubesc, nu au încredere în El și nu ascultă de Dumnezeu, iau Numele Domnului în deșert, pentru că îl folosesc degeaba, nu este așa?

Citește Luca 6:46-49 și află ce a spus Isus despre oamenii care afirmă că sunt creștini, dar nu ascultă de El. Aceștia construiesc „castele de nisip”, este adevărat?

E ușor să ne obișnuim să auzim vorbe rele și nefolositoare și apoi să începem să le folosim și noi? Este porunca aceasta mai importantă decât se crede în general? Ne ajută dacă avem mai multă dragoste și respect pentru Dumnezeul nostru iubitor și sfânt? Cu siguranță că da.

Freddie se roagă în furtună - Adaptare de Amy Sherrard

Mama și tatăl lui Freddie erau misionari în America de Sud. Mergeau adesea de-a lungul marelui fluviu Amazon cu barca lor. Barca avea o cabină unde dormeau când erau în călătorie.
Uneori, pleca și Freddie cu părinții lui. Îi plăcea foarte mult. Când se opreau la câte un sat de pe malul fluviului, mama îl păzea de crocodili și șerpi mari în timp ce Freddie învăța să înoate. În diferitele locuri în care se opreau, lui Freddie îi plăcea să se joace cu micii lui prieteni de culoare. De la atâta joacă în plin soare, și pielea lui Freddie devenise aproape la fel de bronzată ca a prietenilor lui.

Freddie îi invita întotdeauna pe micii lui prieteni să vină la întâlnirile pe care le ținea tatăl său după căderea întunericului. „O să vedem proiecții de imagini, o să cântăm și o să ascultăm povestiri”, le spunea el. „Să veniți.” Și ei veneau, împreună cu părinții, rudele și prietenii lor. Când erau la marginea unui sat, după somnul de după-amiază, a început să adie o briză care s-a transformat curând într-un vânt puternic, din ce în ce mai violent. Tata s-a temut că barca va fi zdrobită de mal. Când a pornit motorul, un om a sărit pe punte.
– Leagă barca de copacul acela bătrân căzut pe mal, a spus el. O să fie o furtună îngrozitoare. Tata a reușit să lege de copac partea din față a bărcii. În scurt timp, barca a început să se legene ca o plută pe valurile mari care se spărgeau de mal. Din cauza tangajului, adică din cauză că barca se legăna puternic, mamei i s-a făcut rău și a trebuit să se întindă. Tata era la celălalt capăt al ambarcațiunii și încerca să sprijine barca folosind o prăjină lungă, pentru ca partea din spate să nu se mai lovească de țărm. Vântul urla îngrozitor, și Freddie s-a speriat văzând că barca lor era asaltată de valuri mai mari, și mai mari. Cu siguranță că valurile îi vor scufunda.

În timp ce tata, curajos, făcea tot posibilul ca să salveze ambarcațiunea și viețile lor, a auzit ceva. Nu despre valuri și vânt este vorba. L-a auzit pe Freddie rugându- se: „Bunule Isus, Te rog să oprești vântul! Te rog să o ajuți pe mama să nu îi mai fie rău! Te rog să îl ajuți pe tata să țină barca pe loc și Te rog să mă ajuți să nu plâng! În Numele lui Isus, amin!”
– Totul va fi bine, i-a spus mamei lui. Isus știe exact ce ni se întâmplă acum. Iar Isus a răspuns rugăciunii lui Freddie. Vântul și valurile s-au liniștit. La două ore de la izbucnirea furtunii, totul era din nou calm și apa era din nou liniștită. Mamei nu îi mai era rău. Barca era în siguranță, iar tata a dus-o la locul unde urma să se întâlnească cu localnicii.

În acea seară, Freddie stătea pe primul rând, împreună cu micii lui prieteni cu pielea tuciurie. Oamenii cântau, iar mama îi acompania cu orga ei micuță. Tata povestea din Biblie și ilustra povestirile cu proiecții de imagini, exact așa cum Freddie le-a promis prietenilor lui.