Alegerea unei cariere

Text de memorat

Să știți că Domnul este Dumnezeu! El ne-a făcut, ai Lui suntem: noi suntem poporul Lui și turma pășunii Lui. Psalmii 100:3

Biblia a înregistrat frumoasa rugăciune a unui om pe care Dumnezeu l-a chemat la lucrarea de profet pe când era încă un copil. „Ştiu, Doamne”, spune Ieremia, „că soarta omului nu este în puterea lui; nici nu stă în puterea omului când umblă să-și îndrepte pașii spre țintă” (Ieremia 10:23).

Poate este surprinzător, dar cei mai mulți oameni nu practică meseriile studiate în școli. Mulți tineri sunt încurcați în alegerea unei cariere. Să aleagă munca cea mai distractivă? Sau cea care este mai bănoasă? Să aleagă munca mai ușoară? Ori să preia afacerea părinților?

În timpurile biblice, tânărului Iosif i s-a dat un vis despre viitor; Dumnezeu i-a vorbit copilului Samuel; David a fost ales să fie uns ca împărat pe când era încă un tânăr. Dar astăzi, cum îi ghidează Dumnezeu pe tineri? Primul principiu în alegerea unei meserii se găsește în Geneza 1:1.

Geneza 1:1 La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul.

Te-ai putea întreba: „Dar ce principiu despre alegerea viitoarei meserii se găsește în acest verset?” Să privim la un exemplu. Cine a inventat ciocanul a făcut-o cu un scop. El ar putea fi folosit ca o simplă greutate pe un teanc de hârtii, ca armă sau articol de alpinism. Dar el a fost făcut pentru a bate și a scoate cuie. Inventatorul ciocanului poate spune pentru ce a fost făcut ciocanul. Noi am fost creați de Dumnezeu. Pentru că noi nu ne-am creat singuri, doar Dumnezeu este Cel care știe scopul Său cu noi.

Ieremia 1:5 Mai înainte ca să te fi întocmit în pântecele mamei tale te cunoșteam.

Psalmii 139:16 Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau și în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.

Fără Creație, nu poate exista un scop al vieții. Acest concept este foarte important. Conștientizarea faptului că suntem creați ne ajută să înțelegem că am fost făcuți de Creator cu un scop. Dar cum putem afla acest scop? Am primit acest sfat înțelept și ajutător:

Trebuie să urmăm mai îndeaproape planul de viață făcut de Dumnezeu. Să facem tot ce putem mai bine în lucrarea care ne este cel mai la îndemână, să încredințăm lui Dumnezeu căile noastre și să fim atenți la indicațiile providenței Sale ‒ acestea sunt regulile care ne permit o călăuzire sigură în alegerea unei ocupații. – Educație, p. 267

Ai observat cele trei reguli pentru asigurarea unei alegeri corecte în ce privește cariera?

Regula nr. 1. Fă tot ce poți mai bine în muncile obișnuite. Eclesiastul 9:10 Tot ce găsește mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta!

Regula nr. 2. Încredințează-ți planurile în mâna Domnului, ca El să lucreze conform cu voința Sa. Psalmii 37:5 Încredințează-ți soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, și El va lucra.

Regula nr. 3. Fii atent la indicațiile providențiale, cum ar fi ocaziile neașteptate sau ușile închise. Proverbele 3:6 Recunoaște-L în toate căile tale, și El îți va netezi cărările.

Cu siguranță, aceste reguli sunt demne de a fi cunoscute și urmate!

1. Care sunt cele trei reguli care asigură o ghidare sigură în alegerea carierei? Cum se pot aplica ele în viața ta? În ce domenii ai putea să aduci o îmbunătățire?

În trecut, dar și astăzi în unele culturi, nu era greu de intuit ce meserie urma să aibă în viață un copil. Dacă tatăl era pescar, fiul devenea pescar. Dacă tatăl era tâmplar, fiul devenea și el tâmplar.

Tatăl și mama ta speră să preiei afacerea de familie? Sau să continui tradiția familiei, și anume ca băieții să devină pastori, iar fetele, învățătoare? Dacă părinții îți recomandă un job, este dificil de ales între a da curs sfatului lor sau a face o alegere proprie. Biblia ne oferă o ghidare interesantă pentru acest subiect. Gândiți-vă la următorul lucru:

Isus trebuia să fie vindecător, predicator și profet. Dar el a urmat meseria lui Iosif, a „tatălui” Său pământesc, ajutând astfel la împlinirea nevoilor mamei și ale familiei Sale, până când a venit timpul să-Și înceapă lucrarea publică.

Ioan Botezătorul provenea dintr-o familie preoțească. Dar numai Dumnezeu știa că Ioan nu va trăi prea mult. Iar Domnul avea o misiune specială pentru el, care cerea o cu totul altă pregătire decât cea obișnuită pentru un preot. Pregătirea lui Ioan consta într-un timp petrecut în pustie, pentru a crește spiritual, până a fost chemat la o lucrare publică unică (vezi Luca 1:80).

Ucenicii lui Isus, Iacov și Ioan erau destinați de Dumnezeu să fie apostolii și liderii bisericii creștine. Dar ei au lucrat cu tatăl lor ca pescari până ce au fost solicitați de Isus la o slujbă full-time. Aceste exemple ne arată cum credincioșia în lucrarea care ne este la îndemână ne pregătește pentru un loc special în care Dumnezeu dorește să fim mai târziu.

Luca 16:12 Ş i dacă n-ați fost credincioși în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?
Proverbele 22:29 Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lângă împărați, nu lângă oamenii de rând.

Probabil că intenția lui Dumnezeu este ca noi să avem aceeași ocupație ca părinții noștri. Poate El vrea să ascultăm sfatul părinților în ce privește jobul, numai ca mai târziu să ne direcționeze spre altceva. Dumnezeu știe cât timp vom trăi, cât timp trebuie să petrecem cu pregătirea și în ce domeniu. Nimeni altcineva nu are această informație.

Dumnezeu nu așteaptă ca, având în vedere diferitele lor temperamente, cei din poporul Său să fie pregătiți pentru oricare lucrare și pentru orice loc. Toți să-și aducă aminte că sunt felurite însărcinări. Nu este lucrarea niciunui om aceea de a prescrie lucrarea altui om, contrar propriei sale convingeri cu privire la datorie. E drept a da sfat și a sugera planuri; dar oricare om trebuie lăsat liber să caute îndrumare de la Dumnezeu, Căruia Îi aparține și Căruia Îi servește. – Mărturii pentru comunitate, vol. 6, p. 334

Există meserii care necesită aptitudini artistice. Altele cer minuțiozitate și ordine. Altele cer reflexe prompte. Dumnezeu dă fiecăruia o combinație specială de abilitați și interese. El furnizează ocazii ca noi să dezvoltăm aceste talente.

Dumnezeu ne dă ocaziile; succesul însă depinde de felul cum ne-am folosit de ele. – Patriarhi și profeți, p. 223

2. În ce mod istoriile lui Iosif, Elisei și David arată cum credincioșia în ocupațiile mărunte ale vieții te pregătește pentru un viitor grandios?

În zilele noastre, tinerii au multe opțiuni pentru alegerea unei cariere. Poate fi greu de știut ce domeniu trebuie ales și apoi ce anume din acel domeniu pentru a se potrivi cât mai bine cu personalitatea, îndemânarea și interesul unei persoane. Citatul care urmează poate fi de ajutor:

Aptitudinile naturale indică direcția lucrării vieții. – Educație, p. 233 În timp ce aptitudinile (abilitățile noastre naturale) ar trebui să ne ghideze, nu trebuie să ne lăsăm limitați de ele. Dacă matematica ți se pare grea, nu ar trebui să te faci profesor de matematică; dar nici nu trebuie să neglijezi cunoștințele matematice de bază. Poate că ai talent la științele naturii, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să neglijezi gramatica de bază a limbii.

Sunt calități de caracter, ca aceea de a fi om ordonat, de încredere și integru, pe care ar trebui să le cultive toți. Obiceiurile sănătoase și autocontrolul în alimentație sunt, de asemenea, necesare tuturor. Toți avem nevoie să dezvoltăm calități cum ar fi atitudinea prietenoasă și buna dispoziție.

Imaginează-ți un profesor de chimie care are o dietă foarte bogată în grăsimi. Abilitatea sa de a-i îndruma pe alții va fi întreruptă de un atac de cord, atac cerebral sau cancer. La fel, gândește-te la un bucătar care are o dispoziție atât de proastă, încât nimănui nu îi place să lucreze în bucătăria lui! Starea lui de spirit reduce drastic utilitatea serviciilor sale. În timp ce virtuțile noastre arată către o anumită carieră, slăbiciunile limitează succesul într-un anumit domeniu de activitate.

Tinerii ar trebui să fie învățați să aibă ca țintă dezvoltarea tuturor facultăților lor, slabe și tari deopotrivă. În cazul multora, există dispoziția de a-și restrânge studiul la anumite ramuri pentru care au o plăcere naturală. Ar trebui să veghem asupra acestei greșeli. Aptitudinile naturale indică direcția lucrării vieții și, când sunt justificate, ar trebui cultivate cu grijă. În același timp, ar trebui ținut minte că un caracter bine echilibrat și o lucrare eficientă în orice domeniu depind într-o mare măsură de acea dezvoltare simetrică, rezultat al unei pregătiri aprofundate, multilaterale. – Educație, p. 232, 233

Acum, alte două observații importante despre alegerea unei ocupații:

1. Unele aspecte din fiecare ocupație sunt mai plăcute decât altele. Lucrătorii care lasă de dorit sunt dispuși să facă acea parte de slujbă care este mai plăcută decât altele. Dar totuși, ca să avem succes în carieră, trebuie să facem și celelalte lucruri cu un spirit voios.

Când Dumnezeu l-a chemat prima dată pe Moise, el nu era prea bun la vorbitul în public, dar a ascultat pe Domnul și a devenit un foarte bun vorbitor. Lui Iona nu îi făcea plăcere să predice păgânilor din Ninive; dar după ce, în cele din urmă, a acceptat chemarea lui Dumnezeu, a devenit un evanghelist de succes. Lui Isus nu I-a plăcut viața Sa singuratică și nici să moară pe cruce, dar S-a supus alegerii lui Dumnezeu pentru El, știind că sacrificiul Său va salva omul.

2. Multa trudă pentru realizarea unor lucruri importante nu va fi niciodată apreciată. Lucrătorii care lasă de dorit fac doar lucrarea care se vede și care atrage laude și se plâng când lucrul lor pare că nu este apreciat. Noi ar trebui să ne amintim următoarele gânduri:

Este posibil ca unele persoane care ar putea face un bun serviciu Domnului să fie lăsate în umbră și în mod aparent ignorate și nefolosite de Maestrul lor. Dar dacă ei își împlinesc datoriile umilei lor poziții cu credincioșie, cultivând dispoziția de a lucra și de a se sacrifica pentru El, la timpul potrivit, Dumnezeu le va încredința responsabilități mai mari. – Conflict and Courage, p. 126

3. Deși aptitudinile tale naturale (punctele forte) indică direcția carierei, de ce este important să întărești și punctele tale slabe?

4. Îi cheamă Dumnezeu pe oameni să facă doar lucrarea pe care ei o consideră cea mai plăcută?

5. „Oricare ar fi ocupația noastră, trebuie să fim misionari, având ca scop suprem câștigarea de suflete pentru Hristos.” Cum pot o mamă, un doctor, un tâmplar sau un profesor să fie misionari? 

Miracolul

Sunt vindecat! Sunt vindecat! O simt. Mulțumesc, mulțumesc mult!”, a exclamat omul care părea că fusese în comă sau inconștient. Deși limba tribului său amestecată cu dialectul majoritar era stâlcită, Ismail*, lucrător Gospel Outreach, a înțeles că Dumnezeu răspunsese rugăciunii sale fierbinți.

Ismail și soția lui călătoreau într-un taxi pentru a merge să încurajeze un grup de 5 000 de credincioși care se aflau la distanță. Pe când mergeau printr-o zonă cu junglă, mai mulți oameni dintr-un trib gesticulau disperați, ca să oprească vehiculul. Simțind pericolul, șoferul a accelerat ca să evite potențiala situație amenințătoare. Gândindu-se la grupul care aproape că fusese accidentat de trecerea în viteză a mașinii, Ismail a realizat că ei aveau nevoie urgentă de ceva și că nu intenționau să le facă rău. Cu mari insistențe l-a convins pe șofer să se întoarcă din drum.

Când s-au apropiat din nou de grup, gesticulau și mai puternic.
– Vă rugăm, vă rugăm, duceți-l pe prietenul nostru la spital, au strigat ei. Este foarte bolnav.
Soția lui Ismail a urcat în față, iar bolnavul a fost întins pe genunchii lui Ismail și ai altor doi oameni care stăteau pe locurile din spate. Pe când goneau către cel mai apropiat oraș unde era un spital, Ismail i-a întrebat pe cei doi oameni care însoțeau bolnavul dacă s-ar putea opri ca el să se roage pentru bolnav. Ismail simțise un neobișnuit îndemn de la Dumnezeu să facă acest lucru. Dar oamenii erau atât de agitați că au obiectat:
– Nu, să ne grăbim la spital! Atunci bolnavul a răspuns cu vorbirea întretăiată:
– Vă rog, opriți-vă să ne rugăm! Toți erau atât de mirați că bolnavul a vorbit încât chiar șoferul a fost gata să se supună dorinței lui.

Coborând din mașină, Ismail a îngenuncheat lângă drum și numaidecât L-a rugat pe Dumnezeu să-Și onoreze numele printr-o vindecare, dacă așa era voia Sa. Atunci omul care părea că fusese inconștient a sărit în picioare, bucurându-se de vindecarea sa. Ajunși la spital, doctorii au declarat că omul este în condiții bune de sănătate.

Cu vorbirea lui imperfectă, omul a insistat ca Ismail să îl viziteze în junglă, acasă la el. Această minune făcută de Dumnezeu prin vindecarea acestui om necunoscut a fost atât de evidentă, încât Ismail a consimțit să dea un telefon ca să amâne întâlnirea cu credincioșii de departe la care mergea.

La umila casă a omului, o întâmplare minunată a fost povestită cu ajutorul unui translator. Câteva luni mai înainte omul avusese un vis. Un om cu fața strălucitoare i-a spus că va avea o boală gravă, dar că printr-o întâlnire surprinzătoare cu un om care se va ruga pentru el, va fi vindecat. Era convins că boala era în planul lui Dumnezeu, ca să îl aducă în contact cu Ismail.

– Vezi tu, eu sunt marele preot al Dumnezeului din Înălțime și liderul spiritual al unui trib de 100 000 de oameni și Dumnezeu are un plan pentru noi. Spune-mi, te rog, ce Dumnezeu venerezi? Ismail i-a răspuns:
– Mă închin la Isus.
– Este același Dumnezeu, chiar dacă noi Îl numim cu un nume tribal. Este Cel pe care L-am văzut în visul meu, a exclamat omul vindecat. Tribul nostru se închină lui Isus și El ne-a vorbit. Acum Ismail era foarte surprins.
– Nu adorați idolii?
– Nu, noi adorăm pe adevăratul Dumnezeu pe care tu Îl numești Isus!
– Dar voi nu urmați religia celorlalte triburi?
– Nu, îți spun că tribul nostru, de sute de ani, Îl venerează pe Isus și sunt nerăbdător să văd ce mă vei învăța, căci tu ești credincios al lui Isus.

Ismail a aflat că acest om avea o mare influență chiar și dincolo de tribul său de 100 000 de persoane. În ultimele 18 luni, mulți oameni din diferite triburi din acea regiune au venit la închinarea credincioșilor adventiști din țară, mărind numărul grupului de credincioși la 18 000 de persoane.

Scopul lui Dumnezeu pentru tineri

Minunate sunt posibilitățile care stau înaintea tinerilor ce se prind de făgăduințele Cuvântului lui Dumnezeu. Greu ar putea mintea umană să înțeleagă realizările spirituale care ar putea fi atinse dacă ei ar deveni părtași ai naturii divine. Zilnic, corectându-și greșelile și obținând victorii, ei s-ar transforma în bărbați și femei puternice în Hristos.

Domnul vă spune fiecăruia dintre voi: „Fiule, dă-Mi inima ta!” El vede tulburarea ta. El știe că sufletul tău este bolnav de păcat și El dorește să îți spună: „Păcatele îți sunt iertate.” Marele Medic are un remediu pentru orice boală. El îți înțelege cazul. Orice greșeli ai fi făcut, El știe cum să le rezolve. Te vei încrede în El?

Înaintea ta sunt două căi: un drum larg al îngăduinței de sine și calea strâmtă a sacrificiului de sine. Pe calea largă ai egoism, mândrie, dragoste pentru lume; dar cei care merg pe calea îngustă trebuie să lase deoparte orice bagaj și păcatul cu care sunt asaltați. Pe care drum ai ales să mergi? Pe drumul care te duce la moarte veșnică, sau pe drumul care te duce la glorie și viață eternă?

Domnul ți-a încredințat viața ca pe un dar de valoare. Folosește-o pentru El! Vizitează bolnavii, mângâie-i pe cei săraci și în necaz, vorbind cu ei despre iubitorul Salvator. Această lucrare îți va aduce sănătate pentru corp și pace pentru minte. Expresia feței tale va reflecta bucuria ce vine ca răsplată a slujirii neegoiste. Răsplata pentru o iubire ca cea a lui Hristos este dincolo de înțelegere; îi face pe oameni asemănători cu Acela care nu a trăit pentru Sine.

În istoria lui Timotei se află lecții prețioase. El nu a fost decât un tânăr atunci când a fost desemnat de Dumnezeu să fie învățător; așa de statornicite erau principiile sale printr-o educație corectă, încât era potrivit pentru această poziție importantă. El și-a îndeplinit responsabilitățile cu o blândețe ca a lui Hristos. Era credincios, statornic și sincer, iar Pavel l-a ales pe el ca să îi fie tovarăș de lucru și călătorie. Ca nu cumva să aibă probleme din cauza vârstei lui tinere, Pavel i-a scris: „Nimeni să nu-ți disprețuiască tinerețea.” Lui Pavel îi era ușor să îl sfătuiască pe Timotei pentru că el nu era independent, ci în continuu căuta îndrumare și sfat.

Sunt mulți tineri conduși mai degrabă de impuls decât de judecată. Dar Timotei se întreba la orice pas: „Este aceasta calea Domnului?” El nu avea talente strălucite, dar și le-a consacrat în serviciul Domnului, și astfel a dat valoare lucrului său. Dumnezeu a găsit la el o minte care putea fi modelată și prelucrată pentru locuirea Duhului Sfânt.

Dumnezeu îi va folosi și astăzi pe tineri, tot așa cum l-a folosit pe Timotei, dacă ei se vor supune sfatului Său. A fi misionar pentru Dumnezeu este un privilegiu. El vă cheamă să lucrați pentru tovarășii voștri. Căutați pe cei care știți că se află în pericol și, în dragostea lui Hristos, încercați să îi ajutați. Cum vor putea cunoaște ei pe Salvatorul altfel decât prin caracterul celor care Îl urmează?

Luați-vă timp și întrebați-vă: „Ce pot eu să fac pentru Maestrul?” Lucrați pentru El atât cât este ziuă; vine noaptea, când nu veți mai putea lucra. Nu căutați să faceți lucrări mari. Faceți lucrul care vă este la îndemână, fie el cât de umil. „Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios și în cele mari.” Faceți o analiză la sfârșitul fiecărei zile, notând unde ați greșit pentru a îmbunătăți ocaziile prețioase care vor veni. Cereți Domnului iertare pentru neglijența voastră și căutați putere pentru a acționa cu o mai mare loialitate în viitor.

Mulți tineri sunt gata să se scuze pentru că nu au intrat în serviciul lui Hristos: „Eu nu am declarat că sunt creștin”, spune unul dintre ei, „și cei care pretind că sunt nu demonstrează o asemănare mai mare cu Hristos decât mine. Dacă mărturiseam că sunt creștin, atunci cu siguranță aș fi avut comportamentul unui creștin.” Cei care vorbesc astfel se înșală singuri. Lor li se adresează cuvintele: „Cel care a știut voia stăpânului său și nu s-a pregătit deloc și n-a lucrat după voia lui va fi bătut cu multe lovituri.” Dacă ai o clară înțelegere a datoriilor vieții de creștin și totuși refuzi să Îl accepți pe Hristos, alegând mai degrabă să fii o piatră de poticnire, prin a arăta greșelile altora, vei avea o pedeapsă mare.

În al unsprezecelea ceas Domnul va chema pe mulți lucrători credincioși în serviciul Său. Bărbați și femei care demonstrează sacrificiul de sine vor ocupa locurile celor care au apostaziat sau au încheiat viața. Atât tinerilor și tinerelor, cât și celor mai în vârstă, Dumnezeu le va da putere de sus. Cu mințile, mâinile, picioarele, rostirile convertite și cu buzele lor atinse de cărbunele de pe altar, ei vor înainta în serviciul Maestrului, avansând în mod constant, înainte și în sus, ducând lucrarea la bun sfârșit. – The Youth’s Instructor, 13 februarie 1902

1. Care sunt cele două lucruri pe care trebuie să le facem zilnic pentru a deveni bărbați și femei înțelepte și puternice în Hristos?

2. Care sunt cele două căi (alegeri) care stau înaintea noastră și care este finalitatea lor?

3. Cum ar trebui să ducem viața pe care Dumnezeu ne-a dat-o?

4. Cam cât de în vârstă era Timotei când Dumnezeu l-a numit învățător? 

5. Descrie caracterul tânărului Timotei când a început să lucreze cu Pavel.

6. Articolul ne spune că trebuie să facem ceva la sfârșitul fiecărei zile. Ce anume? Vei face acest lucru în fiecare zi înainte de a merge la culcare?

7. Ce se va întâmpla cu tinerii care găsesc scuze ca să nu intre în serviciul lui Hristos?

8. Pe cine va desemna Dumnezeu în locurile lăsate goale de oamenii care au murit sau care au apostaziat?
Descrie-i pe acești tineri cărora Dumnezeu le-a dat putere de sus.

Nu din întâmplare: koala

Aproape toți cred că ursulețul koala este cu adevărat drăguț, cu corpul său blănos, cu nasul său ca un bulb și cu urechile mari. Dar dacă îl numești un „drăguț ursuleț koala”, te înșeli. Nu pentru că nu ar fi drăguț, ci pentru că nu este urs! Acest animal este un marsupial – nume dat animalelor care își cară puii într-un buzunar pentru un timp după ce au fost născuți.

Puii de koala sunt numiți „joey”; când un joey este născut, este puțin mai mare decât un jeleu. Fără păr și fără vedere, puii nu au nici urechi. Dar un joey știe unde să se îndrepte. El nu are un GPS implantat în el, ci mai degrabă abilitatea de navigație înnăscută de la Dumnezeu. Ghidați de miros și folosindu-și membrele puternice și ghearele, se urcă prin blana bogată a mamei direct în buzunarul călduros și confortabil al ei, care, în mod neîntâmplător, este darul Creatorului lor. Odată ajuns în buzunar, puiul de koala se agață de un mamelon și începe să mănânce. Nu va ieși din această ascunzătoare pentru a explora împrejurimile decât după cel puțin șase luni!

Buzunarul ursului koala este diferit de cel al cangurilor. Deschiderea buzunarului cangurului este orientată în sus, dar la koala se deschide în mijlocul abdomenului mamei înspre afară, aproape de picioarele din spate. Dar nu vă îngrijorați: bebelușul de koala nu va cădea. Nu din întâmplare, mama sa are un mușchi la deschiderea buzunarului pe care îl poate contracta ca pe un șnur pentru a menține înăuntru bebelușul. Acesta este un bun motiv pentru designul diferit de cel al cangurului. Atunci când mama se urcă încet pe crengi, bucăți de frunze și ramuri ar cădea în buzunar dacă el ar fi orientat în sus. Dar înțeleptul Creator a prevăzut acest lucru și a pus buzunarul acolo unde trebuie!

O altă decizie neîntâmplătoare cu privire la design se referă la darul unei blăni foarte groase, care apără de frig, de căldură și chiar de ploaie. Koala are chiar o căptușeală în plus pe spate, în zona inferioară; și aceasta nu pentru ca să semene mai mult cu un ursuleț de pluș, ci cu un scop precis. Pentru că aceste animale drăguțe dorm la bifurcația crengilor până la 20 de ore pe zi, au nevoie de o „pernă” pentru confort!

Nu din întâmplare, acest animal a fost creat să se hrănească cu ceea ce este otrăvitor pentru cele mai multe dintre creaturi: frunzele de eucalipt. Deși acestea nu sunt deosebit de hrănitoare, sunt principala hrană a animalului, precum și sursa lui principală de lichid. De asemenea, nu din întâmplare, Creatorul a înzestrat koala cu un organ lung de aproape 2 metri numit „caecum” care face parte din tractul digestiv și care are rolul de a procesa îndelung frunzele pentru a acționa asupra toxinelor.

Când un pui de koala simte că este în pericol, lansează un strigăt care seamănă cu plânsul unui bebeluș uman și – după cum Tatăl ceresc ascultă și răspunde strigătelor noastre – mama koala se grăbește să ajungă lângă micuțul său care a perceput pericolul. Dumnezeul nostru ne spune că suntem prețioși pentru El. Se apleacă spre noi ca să ne fie alături când ne temem și strigăm după ajutor. Și aceasta în toată viața noastră și în orice circumstanță. El ne ascultă și dorește să-I căutăm prezența și voința.