Femeia de la fântână

Isus și ucenicii Lui erau obosiți. Erau pe drum încă de dimineața devreme, mergeau din Iudeea înspre Galileea. Drumul pe care umblau trecea chiar prin ținutul în care locuia poporul samaritean. Ioan 4:3,4.

Samaritenii și iudeii nu se plăceau unii pe alții de multă vreme. Doar în cazul în care un iudeu cumpăra sau vindea ceva vorbea cu un samaritean, altfel nu, și aproape niciodată nu i-ar fi cerut ajutorul unui samaritean.

Drumul spre Samaria trecea prin cetatea Sihar, unde era o fântână pe care Iacov o săpase cu sute de ani înainte. Cetatea și fântâna erau chiar la începutul unei alei frumoase, iar Isus și ucenicii Lui au ajuns acolo chiar în miezul zilei. Isus S-a așezat lângă fântână pentru a Se odihni, iar ucenicii Lui au mers în cetatea din apropiere pentru a cumpăra hrană. Lui Isus Îi era foame, sete și era obosit.

Stând acolo, Isus S-a gândit la apa din fântână. Era atât de aproape, dar El nu avea o găleată sau o frânghie, așa că nu putea să bea apă. Deși El era Cel care crease oceanele, lacurile și râurile și deși putea face orice minune dorea, acum era om; și nu făcuse niciodată o minune pentru a-Și face viața de om mai ușoară. Așa că a stat acolo și a așteptat, la fel cum ar fi trebuit să așteptăm eu sau tu.

Gândeşte-te:

Isus S-ar fi comportat la fel ca noi dacă ar fi făcut o minune pentru El Însuși?
Crezi că Satana L-a ispitit pe Isus să facă minuni pentru El Însuși? Probabil că nu ar fi văzut nimeni, dar ar mai fi fost Isus un om cu adevărat dacă ar fi făcut minuni doar pentru a-Și face viața mai ușoară?

Isus aștepta lângă fântâna lui Iacov și era obosit, Îi era foame și Îi era foarte sete. Apoi a venit o samariteană să scoată niște apă. Ea L-a observat pe Isus, dar când a văzut că era iudeu, nici măcar nu s-a gândit să vorbească cu El. Urciorul ei era legat de o frânghie și l-a coborât în fântână; în tot acest timp, s-a comportat de parcă nici măcar nu L-a văzut. Poți fi sigur că a fost foarte surprinsă când Isus i-a cerut apă să bea. Ce a spus ea? Ioan 4:7-9.

În acea parte a lumii, chiar și dușmanii și-ar fi oferit un pahar de apă unul altuia. Totuși, femeia a fost surprinsă că un iudeu i-ar cere să îi dea apă; așa că ea i-a răspuns tachinându-L oarecum, în glumă. Dar când Isus i s-a adresat din nou, ea a fost și mai surprinsă. Ioan 4:10.

Femeia s-a uitat la Isus. Ce vrea să spună? se întreba ea. Acum, fața ei avea o alură serioasă. Ea a observat că Isus nu avea o frânghie sau un urcior. Sub nicio formă nu ar fi putut să scoată El apă din fântână. Despre ce fel de apă vorbește? a fost întrebarea din mintea ei. Ioan 4:11,12.

De această dată, când Isus a răspuns, femeia a ascultat cu atenție. Cuvintele pe care le-a spus erau atât de minunate! Ioan 4:13,14.

Acum femeia era sigură că Isus nu vorbea despre apa de la fântâna lui Iacov. De fapt, ea era sigură că Isus vorbea despre ceva foarte important, de care ea avea nevoie. Și își dorea acel lucru. Ioan 4:15. 

Gândeşte-te:

Crezi că femeia samariteană a știut despre ce vorbea Isus? Despre ce crezi că vorbea El?

Privind-o pe femeia de la fântână, Isus a știut că ea avea nevoie de acea „apă” pe care El i-o putea da. Dar înainte ca El să i-o poată da, ea trebuia să fie conștientă că avea nevoie de ea. Ce i-a cerut El să facă? Ioan 4:16.

Ah! Isus tocmai îi ceruse să facă ceva ce probabil ar fi făcut-o să roșească la față. El a amintit ceva despre care ea nu voia să vorbească. Probabil că a privit în altă parte în timp ce I-a răspuns rapid. Dar Isus i-a spus că El deja știa totul despre ea. Ioan 4:17,18.

Acum femeii îi era puțin teamă și a început să tremure. Ea nu dorea ca cineva să afle lucrurile greșite pe care le făcuse. Dar Isus știa totul despre ea. Totuși, putea vedea că Lui Îi pasă de ea, în ciuda faptului că știa. Rapid a încercat să schimbe subiectul, și Isus i-a permis să facă acest lucru. Ioan 4:19,20.

Cele Zece Porunci. Dar El a spus că Dumnezeu dorea ca oamenii să aleagă cu adevărat să Îl iubească, să se încreadă în El și să I se supună, fie că erau iudei, samariteni sau de altă proveniență. Samaritenii credeau că într-o zi avea să vină Mesia. Ce I-a spus femeia lui Isus și cum crezi că s-a simțit ea după răspunsul lui Isus? Ioan 4:25,26. 

Gândeşte-te:

Fântânile au apă. Isus era asemenea unei fântâni pline de iubire și iertare pentru toți. Crezi că femeia putea vedea acest lucru?

Isus i-a spus femeii de la fântână că El era Mesia și ea L-a crezut. Ea citise deja făgăduințele despre El și își dorise să le poată înțelege mai bine. Acum Însuși Mesia îi vorbea! Și ea a crezut că El era cu adevărat Mesia. În timp ce Isus și femeia de la fântână vorbeau, s-au întors și ucenicii cu hrană. Ei au fost șocați să Îl vadă vorbind cu o femeie samariteană. Ioan 4:27.

Ucenicii au privit cum ea și-a lăsat vasul cu apă la fântână și a plecat grăbită spre cetate. Ei știau că lui Isus Îi era sete și foame, dar părea că El nici nu se gândea la acest lucru. Stând acolo în liniște și privind peste câmpii, ei și-au dat seama după privirea Lui că era fericit. Au mai așteptat o vreme și apoi I-au reamintit că Îi era foame și sete. Ce a vrut să spună Isus prin răspunsul Lui? Ioan 4:31–34.

Ai fost vreodată atât de absorbit de ce făceai încât ai uitat complet că îți era foame și că era ora mesei? Așa S-a simțit Isus în acea zi. El știa că femeia de la fântână credea că El era Mesia și știa că, datorită ei, mulți alții aveau să creadă. Tocmai de aceea era El fericit! Apoi Isus a arătat spre câmpiile dinspre cetate. Ce a spus El? Ioan 4:35.

Isus nu vorbea despre grâne, El vorbea despre oameni. Ce s-a întâmplat când femeia a ajuns în mare grabă în cetate? Ioan 4:28–30.

Gândeşte-te:

Cum te simți când auzi relatări despre oameni din întreaga lume care află despre Isus și aleg să Îl iubească, să se încreadă în El și să asculte de El? În biserica ta s-a botezat vreo persoană care a aflat despre Isus de la cineva din familia ta?

Când femeia samariteană a aflat că Isus era Mesia, ea a fost foarte nerăbdătoare să le spună și altora. Vestea s-a răspândit rapid, mergând de la om la om. Ascultând-o, oamenii și-au dat seama că ea credea din toată inima că ceea ce spunea era adevărat. Desigur, la rândul lor, și ei au vrut să Îl vadă pe Isus. Ioan 4:39.

Isus încă ședea lângă fântână când au început să vină oamenii din cetate. Ei s-au îngrămădit în jurul Lui, punându-I întrebări și ascultându-L pe Isus explicându- le multe din lucrurile pe care nu le înțeleseseră înainte. Pe măsură ce ascultau, își doreau să audă tot mai mult. Ce L-au implorat ei pe Isus să facă? Ioan 4:40.

Probabil că Isus era foarte bucuros. Mare parte dintre ai Lui nu voiau să creadă că El era Mesia. Dar acești samariteni, pe care iudeii nu îi agreau, Îl acceptau cu bucurie și credeau cu adevărat în El. Ioan 4:41,42.

Când ucenicii s-au întors după ce au cumpărat hrană, ei au fost șocați să Îl vadă pe Isus vorbind cu  o femeie samariteană. Și când samaritenii au venit din cetate și s-au îmbulzit în jurul Lui, probabil că ei s-au depărtat puțin. Dar când Isus a hotărât să mai rămână la ei încă două zile, probabil că ucenicilor le-a fost greu să creadă ce se întâmpla. Ei fuseseră învățați că iudeii nu trebuie să accepte niciodată favoruri din partea samaritenilor. Acum ei chiar urmau să doarmă în casele lor și să mănânce împreună cu ei. Probabil că ucenicii au încercat din răsputeri să nu dea pe față ce simțeau. Crezi că le-a fost greu să facă acest lucru? 

Gândeşte-te:

În ce fel erau diferite simțămintele ucenicilor față de samariteni de simțămintele lui Isus față de ei? De ce avea Isus dreptate?

Să ne gândim la această relatare în care Îl vedem pe Isus vorbind cu femeia samariteană la fântâna lui Iacov. În ce mod a arătat Isus că respectă femeile? Cum a arătat Isus că noi ar trebui să iubim și să respectăm oamenii care nu acționează și gândesc întotdeauna la fel ca noi?

Femeia dorea să spună ea unde ar trebui să meargă oamenii să se închine. Crezi că a intra în controverse cu oamenii este o idee bună? Isus a făcut asta?

Crezi că Isus i-a mustrat pe ucenici pentru simțămintele pe care le aveau față de samariteni? Ce gest al Lui le-a arătat ce simte Dumnezeu față de oamenii care sunt diferiți de noi? Cum le-a arătat Isus că El iubește oamenii, chiar dacă ei au făcut lucruri mai puțin bune?

Citește Ioan 4:4. Crezi că poate Isus „trebuia” să treacă prin Samaria pentru că El știa că acolo erau oameni care aveau nevoie de El și care urmau să aleagă să creadă în El? Cum ne arată această relatare că femeile pot fi misionare?

Cunoști persoane pe care oamenii nu le plac sau față de care nu sunt amabili? Te poți gândi în ce fel le poți arăta că Isus îi iubește? Ce ți-a plăcut cel mai mult la povestirea din această săptămână?

Ella și prețioasa ei umbrelă - De Amy Sherrard

Fetița din povestea noastră a trăit cu mult timp în urmă, pe vremea lui Ellen White. Nu îi știm numele, așa că o vom numi Ella. Avea șase ani și era sigură că este cea mai fericită fetiță din întreaga lume. Multă vreme ea și-a dorit o umbrelă mică și frumoasă. Acum avea una! Și era chiar mai frumoasă decât se aștepta.

Ella nu dorea ca ceva să îi strice sau să îi păteze umbrela. Mama a zâmbit când Ella i-a spus că nici măcar nu voia să se ude. Când a sosit ora de culcare, Ella a hotărât că dorea să doarmă cu umbrela ei frumoasă în loc de păpușa sau ursulețul cu care dormea. Exact asta a și făcut. Când a sosit vremea ca familia să meargă la o întâlnire de tabără, desigur că Ella și-a luat umbrela cu ea. În acele vremuri, nu existau programe speciale pentru copii, așa că Ella a stat tăcută lângă mama ei și încerca să asculte. Întotdeauna își ținea umbrela lângă ea. La acele întâlniri era și Ellen White. Ea a zâmbit când a văzut-o pe micuța Ella.

Într-o zi, predicatorul a vorbit despre cât de important este să păzim prima poruncă. Ella știa pe de rost porunca întâi. Suna cam așa: „Să nu ai alți dumnezei în afară de Mine.” Ella credea că asta înseamnă să nu te închini la idoli, ca păgânii. Dar predicatorul a început să explice că un idol poate fi orice iubim mai mult decât Îl iubim pe Isus. El a spus că noi ar trebui să predăm toți idolii lui Isus.

Ah! Ella Îl iubea pe Isus, dar în acea clipă s-a întrebat dacă nu cumva își iubea umbrela mai mult decât pe El. Inima ei bătea atât de tare în momentul în care a luat umbrela și a strâns-o la piept. „Ah, ce să fac?” s-a întrebat ea, continuând să asculte predica. Apoi s-a hotărât. Ea a uitat de oamenii din jurul ei. Cu voce tare, a suspinat: „Ah, Isus, chiar Te iubesc mai mult decât îmi iubesc umbrela! Ți-o dau Ție.”

Ellen White și mulți alții s-au uitat spre micuța Ella. Apoi mama Ellei s-a ridicat și a explicat cât de prețioasă era acea umbrelă pentru fetița ei și că, deși era destul de mică, ea hotărâse că nimic nu era mai important decât Isus. Când s-a așezat din nou pe scaun, mulți oameni aveau lacrimi în ochi. Ei se gândeau la proprii idoli, pe care trebuiau să Îi predea lui Isus.

După întâlnire, mama Ellei i-a spus că Isus era mulțumit că ea era dispusă să Îi dea Lui umbrela ei. Ea a spus că, din moment ce Ella demonstrase că El era cel mai important, putea păstra umbrela și o putea folosi.

Mulți oameni de la acea întâlnire I-au dat lui Isus idolii despre care știau că nu îi mai puteau păstra. Ellen White nu a uitat-o niciodată pe Ella, iar gestul Ellei a făcut-o pe Ellen să fie mai sigură decât oricând că nu trebuia să permită ca vreun lucru să fie mai important pentru ea decât ceea ce îi cerea Isus să facă.

Îți vin și ție în minte idoli care ne ispitesc? Cum rămâne cu multele lucruri despre care știm că nu este bine să le privim, să le ascultăm, să le mâncăm etc. Ai putea numi câteva dintre ele?