„Binecuvântează, suflete, pe Domnul și tot ce este în mine să binecuvânteze Numele Lui cel sfânt! Binecuvântează, suflete, pe Domnul și nu uita niciuna din binefacerile Lui! El îți iartă toate fărădelegile tale, El îți vindecă toate bolile tale.” Psalmii 103:1–3
Era o dimineață devreme lângă frumoasa Mare a Galileii. Isus venise aici să petreacă un timp liniștit înainte să se adune poporul pentru a fi vindecat și a asculta minunatele cuvinte ale vieții pe care le împărtășea El.
După ce pescuiseră toată noaptea, Petru, Andrei, Iacov și Ioan vâsleau, îndreptându-și bărcile înapoi la țărm. Nu prinseseră nimic, iar Petru era descurajat. În timpul nopții, verificase năvoadele goale și se gândise la Ioan Botezătorul, care era în închisoare, și la preoții care Îl urau pe Isus. Iar faptul că nu prinsese niciun pește îi întărea tristețea. Viitorul nu se arăta deloc strălucitor.
După ce au vâslit la țărm, au curățat plasele de pescuit și le-au întins ca să se usuce. În curând, oamenii începură să se adune ca să-L asculte pe Isus, iar țărmul lacului se aglomeră. Apoi, Isus a pășit în barca lui Petru și i-a cerut acestuia să o îndepărteze de la țărm, astfel încât toată lumea să-L poată vedea și auzi. Se adunaseră tot felul de oameni: bogați și săraci, bătrâni și tineri, rabini și oameni obișnuiți; iar Isus îi învăța din barca lui Petru.
Când Isus a terminat de predicat, S-a întors către Petru și i-a cerut să vâslească până la apele adânci ale lacului și acolo să-și coboare năvoadele ca să prindă pește. Petru, care era un pescar experimentat, s-a gândit că va fi inutil să încerce din nou. Ba chiar I-a reamintit lui Isus că nu prinsese nimic toată noaptea. Ce s-a întâmplat totuși când a ascultat de îndemnul lui Isus? Luca 5:5-7
Au ajuns cu bărcile înapoi în siguranță la țărm, iar Petru nici nu s-a apucat să ajute la descărcarea lor, ci a căzut la picioarele lui Isus, dându-și dintr-odată seama în parte cât de sfânt era Isus prin comparație cu natura lui păcătoasă. Apoi, când cei patru pescari au înțeles că Isus dorea ca ei să fie cu El tot timpul, au luat o decizie. Care a fost aceasta? Citește Luca 5:8-11
Aplicație: Petru a ascultat de îndemnul lui Isus de a merge să mai pescuiască o dată în ziua aceea, chiar dacă nu putea vedea niciun motiv pentru asta. N-ar trebui și noi să ascultăm la fel de cuvintele Lui din Biblie? Asta înseamnă să te încrezi în cuvântul Său. Asta înseamnă credința.
Capernaum era o cetate importantă, plină de viață, aflată pe țărmul nordic al Mării Galileii. Această așezare era un nod de trafic pentru multe locuri din Palestina, precum și pentru alte țări. Lui Isus Îi plăcea să fie acolo când putea, deoarece putea întâlni numeroși călători aflați în trecere. Aceștia aveau să ducă vestea despre El, Mesia, și în alte locuri. Capernaum mai era numită și „cetatea Sa” (Matei 9:1). Sinagoga cetății era întotdeauna plină în Sabatele când predica El. Oamenii ascultau cu lăcomie de lucruri despre care nu mai auziseră vorbindu-se înainte. Isus le vorbea plin de convingere și cu autoritate din Scripturi – nu ca rabinii lor, care dădeau un sens, apoi ziceau că e posibil să aibă un sens diferit. Nu e de mirare că oamenii nu știau ce să creadă!
Un lucru era însă sigur. Satana era furios în legătură cu lucrarea pe care o făcea Isus. Acesta se găsea în sinagogă în fiecare Sabat, încercând să distragă atenția oamenilor de la Isus. El voia să semene în mintea lor îndoieli în privința Lui.
În timp ce vorbea, Isus privea întotdeauna fețele și acțiunile oamenilor din public. El putea să-Și dea seama când conștiința cuiva se trezea brusc și dacă acea persoană asculta de Duhul Sfânt. El vedea când vreun om singur sau trist era mângâiat de cuvintele lui.
Într-o zi de Sabat, Isus explica faptul că El venise să-i elibereze pe oamenii controlați de Satana. Dintr- odată, un descreierat din mulțime sări în picioare și se îndreptă în viteză spre Isus. Ce striga acesta? Marcu 1:24
Acel sărman bărbat crezuse minciuna Satanei că putea să se bucure mai mult de viață dacă nu asculta de poruncile lui Dumnezeu. Acum, era sclavul Satanei, care îl trimisese la sinagogă în acea zi de Sabat ca să deranjeze adunarea. Însă cuvintele lui Isus despre eliberarea captivilor Diavolului au pătruns prin întunecimea minții omului acestuia, iar el își dori cu disperare să fie liber. Când a încercat să răspundă însă cuvintelor lui Isus, din gură i-au ieșit cuvintele Satanei. Isus știa exact ce se întâmpla. Va refuza El să-l ajute pe acel sărman om pentru că propriile lui alegeri au permis să fie sub controlul Satanei?
Aplicație: Nu te bucuri că Isus este capabil să te elibereze din puterea păcatului?
În timp ce Isus vorbea unei mulțimi de oameni într-o zi de Sabat în sinagoga din Capernaum, un descreierat a luat-o la fugă spre El, întrerupând predica. Bineînțeles, toți s-au îngrijorat imediat și au privit să vadă ce urma să se întâmple. Satana fusese deja învins în pustie; și de data aceasta, trebuia să se supună din nou lui Isus. Citește Marcu 1:25,26.
Satana a mai pierdut o bătălie, iar martorii, plini de uimire, și-au dat seama că Isus avea cu adevărat o mare putere. Mai mult ca niciodată, faima Lui s-a răspândit în lung și în lat. Dar mai mult decât puterea Sa vindecătoare, spiritul Său amabil și plin de simpatie era cel care îi atrăgea pe oameni să-L asculte.
În acel Sabat, Isus a vindecat și o femeie bolnavă. După ce a plecat din sinagogă, S-a dus împreună cu discipolii Lui acasă la Simon Petru, care locuia în Capernaum. Ce au găsit acolo și ce a făcut Isus imediat? Marcu 1:29-31
Este ușor să ne imaginăm cât de mult s-a bucurat acea doamnă să fie vindecată și să fie capabilă să-I slujească lui Isus și celorlalți membri ai familiei. Mai erau mulți alți oameni care aveau nevoie de ajutorul lui Isus. Dar fiindu-le frică de rabini, au așteptat asfințitul și au venit la El, înghesuindu-se peste tot în casa lui Petru, precum și în jurul acesteia. În noaptea aceea, Isus a stat treaz până târziu, vindecând și ajutând oamenii până la ultimul care avea nevoie. După ce stau treji astfel, unora le place să doarmă până târziu a doua zi. Asta a făcut și Isus?Marcu 1:35
Întorcându-se acasă la Petru duminică dimineață, oamenii au bătut în ușă, căutându-L pe Isus. Ucenicii s-au dus să-L caute și când L-au găsit I-au spus că oamenii Îl căutau. Isus îi iubea pe acești oameni, dar lucrarea Sa nu putea fi redusă la doar câteva locuri. Ce le-a spus Isus, prin urmare, ucenicilor Lui? Marcu 1:36-38
Aplicație: Timpul petrecut în rugăciune cu Tatăl Său ceresc era mai important și mai înviorător pentru Isus decât câteva ore de somn în plus. Acesta e s te unul dintre lucrurile pe care Satana își dorește ca oamenii să nu le facă. El știe că timpul petrecut în fiecare zi în rugăciune și studiu biblic cu Isus ne înviorează și ne întărește pentru a rezista ispitelor lui. Tu îți petreci timpul în fiecare zi în rugăciune și studiind personal și în privat Biblia? Dacă nu o faci, de ce nu începi astăzi?
Isus predica „în toată Galileea și scotea afară demonii”. Asta însemna că Satana avea parte continuu de eșecuri atunci când Isus poruncea demonilor sau diavolilor Satanei să iasă din oameni. Acești diavoli sau spirite sunt îngerii răi ai Satanei. După ce erau izgoniți, Duhul Sfânt le lua locul.
Dintre toate bolile fizice, era una despre care oamenii considerau că este incurabilă și un blestem de la Dumnezeu. Este vorba de lepră, iar cel care avea boala era numit lepros. Nu ne putem imagina cât de oribilă este lepra. Leproșii trebuiau să-și părăsească familiile și casele. Nu aveau voie să intre în sinagogi și trebuiau să stea la distanță de toată lumea. Când se întâmpla să se apropie de oameni, li se cerea să strige: „Necurat! Necurat!” Singurii lor însoțitori era alți leproși. Toți aceștia erau tratați de parcă erau deja morți.
În Israel se găseau numeroși leproși, dar nu mai fusese vindecat niciunul de pe vremea lui Elisei, când Dumnezeu l-a vindecat pe Naaman, căpetenia păgână. Iar vindecarea aceea avusese loc doar prin credința în puterea de vindecare a lui Dumnezeu. În mintea unui lepros din timpul lui Isus creștea acel tip de credință. Acesta auzise că Isus vindecase pe fiecare bolnav care Îi ceruse ajutorul. O să-l ajute Isus pe el, un lepros? Cu cât se gândea mai mult la asta, cu atât mai sigur era că Isus o să-l vindece.
Dumnezeu l-a condus pe acest lepros către locul din natură unde Isus îi învăța pe oameni. Privind de la distanță, L-a văzut vindecându-i pe oameni. S-a apropiat, uitând de reguli. Când oamenii l-au observat, s-au retras alarmați, iar el a continuat să înainteze. Nu-l vedea decât pe Isus, marea lui speranță. Ce a spus când a căzut la picioarele lui Isus? Marcu 1:40 Apoi, Isus a spus doar patru cuvinte; însă aceeași putere care a creat lumile se găsea în cuvintele acelea și l-a vindecat pe lepros.
Aplicație: Aceeași putere încă este în Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia.
Doar vorbind, Isus l-a vindecat pe lepros. Acesta era primul vindecat din timpul lui Elisei, cu 900 de ani înainte. Nu este de mirare că oamenii care au văzut minunea au fost uimiți și încântați!
Gândește-te însă cât de încântat trebuie să se fi simțit leprosul vindecat. Acesta era atât de fericit că fusese vindecat de acea boală oribilă încât voia să spună tuturor despre aceasta. De aceea, Isus i-a dat instrucțiuni stricte despre ce să facă înainte să spună cuiva. Care au fost instrucțiunile acelea? Marcu 1:44
Era important ca bărbatul să se prezinte înaintea preoților înainte ca aceștia să fi auzit despre vindecare din altă parte. Preoții știau că Sinedriul Îl condamnase pe Isus. Și dacă ar fi auzit deja că El îl vindecase pe acest om, ar fi putut să nu recunoască faptul că fusese vindecat. Aceiași preoți care îi spuseseră că era lepros l-au examinat și acum. Au spus că nu mai avea lepră și au trecut în registru vindecarea lui. Acum, putea să se alăture din nou familiei și putea să vină să se închine alături de alții în sinagogă.
Isus îi spusese să nu spună altora despre vindecarea lui; gândindu-se însă că Isus era doar modest, s-a dus și a spus tuturor despre asta. Nu știa că astfel face rău lucrării lui Isus. Isus știa însă că dacă leproșii s-ar fi adunat în grupuri și L-ar fi căutat ca să fie vindecați, ar fi putut fi acuzat că încalcă legile sănătății date lui Moise, favorizând contactul leproșilor cu oameni sănătoși care ar fi putut lua boala. Astfel de grupuri chiar au venit la Isus și a trebuit să oprească învățăturile și vindecările pentru un timp scurt.
Între timp, acei preoți care l-au examinat pe leprosul vindecat au căzut serios pe gânduri. Trimițându-l pe lepros la preoți pentru a fi examinat, Isus urmase legea lui Moise. Nu era un călcător al legii. Mulți dintre ei erau convinși că El era Mesia. După ce S-a întors în ceruri, aceștia s-au numărat printre aceia care au depus mărturie cu curaj pentru El (Faptele Apostolilor 6:7).
Aplicație: Păcatul este ca lepra. Isus nu vindeca imediat alte boli, însă întotdeauna vindeca imediat lepra. Atunci când ne pocăim și cerem să fim izbăviți din păcat, El ne iartă și ne curăță imediat. Vrei și tu să fii eliberat din păcat?
Isus făcuse multe minuni în casa lui Petru după asfințitul zilei de Sabat când vindecase pe descreierat în sinagogă. A mai făcut o minune în casa lui Petru și mai târziu când s-a aflat în Capernaum. În zona aceea trăia un sărman neajutorat și paralitic. Acesta nu avea nicio speranță că se va face bine vreodată. La fel ca în cazul multor altora, boala lui fusese provocată de propriile alegeri greșite.
Conducătorii religioși i-au spus că suferința lui era o pedeapsă de la Dumnezeu pentru păcatele lui. Nici nu-i de mirare că se simțea lipsit de speranță! Apoi, prietenii lui i-au spus despre Isus și că El vindecase până și pe leproși. Prietenii l-au îndemnat să creadă că Isus îl putea ajuta și pe el. Bineînțeles, își dorea nespus să fie vindecat; dar își dorea și mai mult să primească asigurarea că păcatele îi erau iertate. Era paralizat și complet neajutorat, dar prietenii lui i-au spus că aveau să-l ducă ei la Isus, întins pe patul lui, ceea ce patru dintre ei au și făcut. Dar când au ajuns acasă la Petru, le-a fost imposibil să-și facă loc prin mulțime. Au încercat din nou și din nou. O, ajutorul era atât de aproape. Cum ar fi putut să renunțe?
„Vă rog, duceți-mă pe acoperiș”, a sugerat el, iar ei au făcut întocmai. Apoi, după ce au îndepărtat o porțiune din acoperiș, au coborât patul pe care zăcea întins bărbatul neajutorat în casă. Oamenii s-au dat la o parte ca să facă loc și, în cele din urmă, Isus și paraliticul s-au privit în ochi. Care au fost primele cuvinte pe care i le-a adresat Isus? Marcu 2:4,5
De îndată, acel bărbat a fost eliberat de o mare încărcătură de vinovăție, în locul acesteia instalându-se pacea. În mulțimea care privea erau și niște cărturari, care, în gândurile lor, Îl acuzau pe Isus de blasfemie, deoarece numai Dumnezeu poate ierta păcatele. Isus știa ce gândesc aceștia și le-a spus: „Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele.” Marcu 2:6-11 Apoi, mulțimea a privit cu uimire cum bărbatul s-a ridicat și a pășit, cărându-și patul.
Aplicație: Cu alte cuvinte, Isus este Dumnezeu – Dumnezeu Fiul. Iar El are puterea de a ne ierta și nouă păcatele și de a ne ajuta să trăim vieți curate și bune, care să-L onoreze. Bărbatul vindecat și familia lui bucuroasă erau atât de recunoscători, încât erau gata să-și dea viața pentru Isus. Suntem și noi așa?