Înaintea dregătorilor și a regilor

După ce Pavel a fost scos în siguranță din Ierusalim, el a fost pus sub grija lui Felix, guvernatorul roman din Cezareea. Cinci zile mai târziu, marele preot Anania (nu Ana de la procesul lui Isus) și alți evrei importanți au ajuns în Cezareea să-și prezinte acuzațiile la adresa lui Pavel. Un orator excelent, pe nume Tertul, a prezentat cazul lor. Tertul a presupus că, dacă avea să înceapă prin a-l măguli pe Felix, l-ar și putea influența. Ce i-a spus? Faptele apostolilor 24:2,3

Ce minciună! Felix nu era nobil, nici nu adusese „o pace mare” în timpul domniei sale. El era un om rău și un conducător crud. Tertul și-a continuat discursul prezentând acuzațiile împotriva lui Pavel. El a susținut că Pavel i-a stârnit pe oameni împotriva guvernului roman și că a pângărit templul. În timp ce el continua să-l acuze pe Pavel, restul iudeilor se arătau de acord cu minciunile sale.

Felix era un guvernator rău, dar și-a dat seama că evreii nu aveau dreptate. Sesizase lingușirea lor la adresa sa și observase că acuzatorii nu menționaseră nicio dovadă pentru a susține acuzațiile împotriva lui Pavel. După toate acestea, Pavel și-a început apărarea. El a spus de ce se dusese la Ierusalim — să se închine și să aducă darurile pe care le strânsese. După ce declarat că nu a provocat nicio perturbare, le-a cerut evreilor să aducă dovezi care să le susțină acuzațiile împotriva lui. Singurul lucru de care se putea face vinovat, a spus el, era credința lui în Dumnezeu și speranța lui în înviere. Faptele apostolilor 24:10-21

Felix a fost impresionat. Era sigur că Pavel era nevinovat și că ar fi trebuit să-l elibereze imediat. Dar nu voia ca evreii să se supere pe el. Așa că, deși a fost bun cu Pavel, el l-a ținut în continuare prizonier. Faptele apostolilor 24:23

Aplicaţie: Linguşirea este lauda nesinceră sau neadevărată. Ai linguşit vreodată pe cineva pentru a obţine avantaje pentru tine însuți? Este corect să faci asta?

La scurt timp după judecata lui Pavel, Felix a trimis după acesta din nou. El și soția lui, Drusila, voiau să vorbească în privat cu Pavel despre credința lui în Isus. Faptele apostolilor 24:24

Felix era așa de rău și de crud, că puțini oameni au îndrăznit vreodată fie şi numai să-i sugereze că nu proceda corect. Dar Pavel știa că, doar pentru a-l face fericit pe Felix, nu trebuie să ascundă adevărul. Într-o zi, când va fi Judecata, cuvintele, acțiunile, deciziile și motivele lui Felix vor fi judecate de Dumnezeu. Dacă nu l-ar fi avertizat, Pavel s-ar fi făcut vinovat înaintea lui Dumnezeu și l-ar fi privat pe Felix de șansa de a fi salvat.

În timp ce Pavel vorbea despre credința lui în Isus, el descria perfect caracterul lui Dumnezeu și arăta cât de important este să asculți de Legea lui Dumnezeu. El a vorbit despre Judecată, atunci când toţi vom fi judecaţi cu privire la gândurile și acțiunile noastre. De asemenea, a subliniat importanța luării deciziilor corecte acum; nu va fi o a doua șansă după această viață.

Pavel a vorbit și despre Isus și marele sacrificiu pe care l-a făcut, sacrificiu care dă fiecăruia șansa de a fi salvat. Nimeni nu poate păstra Legea prin propria lui putere, nici nu se poate modifica Legea pentru a permite păcătoșenia omului. Singura cale de a fi mântuit este prin Isus. Felix nu auzise niciodată aceste lucruri înainte, și conștiința lui s-a trezit brusc. El s-a gândit la multele lui păcate și la Judecată și s-a îngrozit.

Dar în loc să aleagă să se pocăiască de păcatele sale și să se întoarcă de la ele, el a decis doar să înlăture gândurile acelea din mintea lui. Ce i-a spus lui Pavel? Faptele apostolilor 24:25 Cât de trist! Și ce decizie periculoasă! Felix nu a mai avut niciodată o altă posibilitate de a se pocăi.

Aplicaţie: Ce faci când Duhul Sfânt îți condamnă păcatele? Alegi să te pocăiești, ca temnicerul din Filipi? Faptele apostolilor 16:29-33 Sau doar alegi să nu iei în seamă acele gânduri care te îndeamnă la pocăinţă, aşa cum a făcut şi Felix? Faptele apostolilor 24:25

Pavel a fost ţinut prizonier în Cezareea timp de încă doi ani. Felix s-a mai întâlnit cu el de câteva ori, dar era interesat doar de bani. El a sugerat că l-ar fi eliberat pe Pavel dacă ar fi primit o sumă mare de bani (mită). Dar Pavel nu ar fi recurs la necinste doar pentru a se elibera.

Felix a fost concediat în cele din urmă și Festus i-a luat locul. La scurt timp după aceea, evreii i-au cerut lui Festus să-l trimită pe Pavel la Ierusalim. Ce plănuiau ei să-i facă lui Pavel pe drumul spre Ierusalim? Faptele apostolilor 25:2,3

Festus nu a fost de acord cu acest lucru. El a insistat ca acuzatorii lui Pavel să vină în Cezareea pentru un alt proces. Acest proces a semănat cu cel organizat de Felix. Evreii nu îşi puteau dovedi acuzațiile împotriva lui Pavel, iar Festus şi-a dat seama că era nevinovat.
 

Festus știa că trebuia să-l elibereze pe Pavel, dar şi el, la fel ca Felix, nu voia ca evreii să fie supăraţi pe el. Așa că l-a întrebat pe Pavel dacă era dispus să meargă la Ierusalim și acolo să fie judecat de Sinedriu. Pavel știa că nu avea să aibă un proces echitabil la Ierusalim. Știa că ar fi fost mai în siguranţă cu păgânii romani decât cu cei care pretindeau a fi poporul lui Dumnezeu, dar care respinseseră toate mesajele Sale pentru ei. Ce a spus Pavel? Faptele apostolilor 25:10-12

Într-o zi, regele Agripa și Berenice, soția lui, au venit în vizită la Festus. Agripa (ultimul din neamul lui Irod) era fiul lui Irod, acela care îl omorâse pe Iacov și-l trimisese pe Petru la închisoare. Un unchi de-al său (Irod) îl omorâse pe Ioan Botezătorul și-L batjocorise pe Isus la proces, iar străbunicul său (Irod) a dispus uciderea copiilor în Betleem, la scurt timp după naşterea lui Isus.

Când Festus i-a spus despre recentul proces al lui Pavel, el a devenit interesat și a vrut să-l asculte pe acesta. Festus l-a adus pe Pavel în fața lui Agripa, Berenice și a multor altor oameni importanţi. Când a venit rândul lui Pavel să ia cuvântul, el a vorbit cu încredere despre Isus și a împărtășit tuturor mărturia lui personală. La final, ce întrebare i-a pus el lui Agripa. Cum a răspuns regele? Faptele apostolilor 26:27,28

Aplicaţie: A fi „aproape” creştin înseamnă a nu fi deloc creştin. Care este starea ta? Te-ai hotărât să-L urmezi pe Isus și să-L asculţi în tot?

După întâlnirea cu Pavel, Agripa a putut vedea clar, la fel ca și Felix sau Festus, că Pavel era nevinovat. El a spus: „Omului acestuia i s-ar fi putut da drumul, dacă n-ar fi cerut să fie judecat de Cezar”. Dar, din moment ce el apelase la Cezar, nu puteau face nimic cu privire la aceasta.

În acele vremuri, călătoriile cu corabia nu erau distractive şi nici nu se desfăşurau în condiții de siguranță. Călătoriile erau adesea lungi și grele. Marinarii foloseau soarele și stelele ca să-şi dea seama de poziţia lor, iar furtunile erau foarte periculoase. Pavel era de acum bătrân și bolnav, așa că el trebuie să fi fost foarte recunoscător că doi dintre prietenii lui — Luca şi Aristarh — au fost lăsaţi să-l însoţească. După prima zi, ei au ajuns în cetatea Sidonului. Ce i-a permis Iulius, centurionul roman, lui Pavel să facă? Faptele apostolilor 27:3

De la Sidon, ei au navigat la nord de Cipru și au ajuns la oraşul Mira. Aici, Iulius a găsit o corabie care se îndrepta spre Italia și i-a transferat pe toți prizonierii săi pe acea corabie. După ce au întâmpinat dificultăţi din cauza vântului, corabia a ajuns la un loc numit „Limanuri bune”, pe partea de sud a insulei Creta. Aici au aşteptat un timp, sperând pentru vreme mai bună.

Se apropia iarna și avea să fie foarte periculoasă continuarea călătoriei spre Roma. Deoarece le era imposibil să-şi continue călătoria, se gândeau dacă să-și petreacă iarna în locul acela sau să încerce să ajungă la Fenix, la aproximativ 65 de kilometri mai sus, de-a lungul coastei. Pavel avea multă experiență în navigatie. De fapt, cu mai mulţi ani înainte, el scrisese că fusese implicat de trei ori în naufragii (2 Corinteni 11:25). Deci, după multe discuții, centurionul l-a întrebat pe Pavel ce credea el. Ce a spus Pavel? Faptele apostolilor 27:10

Aplicaţie: Luca și Aristarh au ales să călătorească cu Pavel pentru a-l ajuta. Cât de dispus ești să ajuți persoanele în vârstă, chiar dacă pare incomod să faci acest lucru?

Cei mai mulţi dintre oamenii de pe ambarcațiune nu au dorit să asculte de sfatul lui Pavel, acela de a rămâne în zona numită „Limanuri bune”. Curând după ce corabia a plecat spre Fenix, o furtună teribilă s-a dezlănţuit și un vânt puternic de la nord-est a împins corabia departe de Insula Creta.

Echipajul a ştiut că se aflau într-o situaţie de urgență și a încercat rapid să pregătească corabia pentru a reuşi să iasă din furtună. Mai întâi, corăbierii au legat barca de salvare pe platformă. Apoi, au legat strâns frânghii în jurul navei pentru a o ține și pentru a încetini scurgerile masive. Vântul puternic de nord-est ar fi trimis corabia spre coasta de nord a Africii, unde ar fi naufragiat. Pentru a evita acest pericol, marinarii au orientat corabia astfel încât vântul să sufle nava foarte încet spre vest. Ce au făcut ei mai departe, de vreme ce furtuna nu slăbea? Faptele apostolilor 27:18-20

În timpul acelei furtuni teribile, Pavel nu s-a temut de moarte; Dumnezeu îi promisese că el va avea ocazia să dea mărturie în Roma. Dar Pavel era preocupat pentru oamenii de pe navă, care nu erau gata să moară. El a pledat înaintea lui Dumnezeu ca și viața însoțitorilor săi să fie cruțată.

Ca răspuns la rugăciunea lui Pavel, Dumnezeu a trimis un înger să vorbească cu el într-o noapte. A doua zi de dimineață, el a spus tuturor ce îi promisese îngerul. Ce le-a zis el? Faptele apostolilor 27:21-26

În a paisprezecea noapte, apa s-a liniştit și marinarii şi-au dat seama că e posibil să se fi apropiat de pământ. Așa că au coborât patru ancore de la capătul navei și au aşteptat să se lumineze. A doua zi dimineață, ei au tăiat ancorele și au încercat să ducă nava pe plaja de pe malul acelei insule necunoscute. Cu toate acestea, corabia s-a împotmolit în nisip și a început să se rupă. Ce au vrut soldaţii să facă? Faptele apostolilor 27:42

Dacă vreunul dintre prizonieri ar fi scăpat, soldații ar fi trebuit să plătească cu propriile lor vieți. Dar Iulius era sigur că Dumnezeu era cu Pavel și se temea să-i facă rău. Ce comandă a dat sutașul? Faptele apostolilor 27:43,44 Dumnezeu a binecuvântat decizia lui Iulius, astfel că, atunci când toată lumea s-a adunat pe pământ, nimeni nu lipsea.

Aplicaţie: Pavel a spus că el crezuse ce-i spusese Dumnezeu, chiar dacă nu văzuse nicio posibilitate ca acele lucruri să se întâmple. Aceasta este credința — „o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd”. Evrei 11:1

Insula pe care corabia lui Pavel a naufragiat se numea Malta. Ploua, şi pentru că toţi erau uzi și le era frig, ei au construit un foc. Pavel, care încerca întotdeauna să-i ajute pe alții, a dat o mână de ajutor pentru a aduna lemne de foc. Când arunca beţele pe foc, ce i s-a întâmplat lui Pavel? Faptele apostolilor 28:3

Când oamenii au văzut ce se întâmplase, ce şi-au închipuit? „Omul acesta este un ucigaș, căci Dreptatea nu vrea să-l lase să trăiască, măcar că a fost scăpat din mare.” Dar Pavel nu le-a dat atenție; el doar a scuturat şarpele în foc. Ei au continuat să-l privească cu atenție — cu siguranță, brațul lui trebuia să se fi umflat sau el ar fi trebuit să cadă mort. Dar, după o lungă perioadă de timp, Pavel încă părea a fi la fel de sănătos ca oricând. Așa că și-au schimbat părerea și au decis că el trebuie să fie un zeu.

Ce oportunitate de a împărtăși vestea bună despre Isus cu acei păgâni! Pavel și cei doi însoţitori ai lui şi-au petrecut timpul cu folos. Când tatăl conducătorului insulei s-a îmbolnăvit, Pavel a mers la patul lui și s-a rugat pentru el; și el a fost vindecat. Ce s-a întâmplat după aceea? Faptele apostolilor 28:9

Datorită lui Pavel, insularii au fost foarte amabili cu întregul grup care naufragiase. Le-au oferit tot ce au avut nevoie. După trei luni, vremea a fost suficient de bună pentru a-şi continua călătoria. Pavel și tovarășii lui, împreună cu toți ceilalți prizonieri, au fost urcaţi pe o navă care petrecuse iarna la Malta. Au plecat spre nord, oprindu-se în orașe ca Siracusa și Regio. În cele din urmă, au ajuns în orașul Puzole, pe coasta Italiei. Prizonierii urmau să meargă restul de 225 de kilometri până la Roma.

Aplicaţie: Pavel şi-ar fi putut găsi multe scuze pentru a nu ajuta la aprinderea focului pe insula Malta — era bătrân, obosit și prizonier, pe deasupra. Dar, indiferent de starea lui, el a oferit mereu ajutor. Te faci și tu util atunci când e nevoie de ajutor?