„Alegeți astăzi cui vreți să slujiți (…). Cât despre mine, eu și casa mea vom sluji Domnului.” (Iosua 24:15)
În sfârșit, israeliții locuiau în frumoasa țară Canaan, pe care le-o promisese Dumnezeu. Îți amintești câteva dintre lucrurile minunate pe care le-a făcut Dumnezeu ca să-i ajute?
• A oprit apele râului Iordan pentru ca poporul să-l poată traversa pe uscat.
• A făcut să cadă zidurile Ierihonului și i-a ajutat să cucerească multe alte cetăți întărite.
• A ținut soarele pe loc o zi întreagă să nu apună pentru ca Iosua și soldații lui să poată finaliza o bătălie.
A ascultat Iosua de tot ce i-a spus Dumnezeu să facă? Iosua 11:15 Câtă vreme Iosua și soldații israeliți L-au ascultat pe Dumnezeu, El a putut să-i ajute exact așa cum promisese. Ce voia Dumnezeu ca israeliții să facă în timp ce locuiau în Canaan? Pe timpul acela, majoritatea oamenilor de pe pământ credeau minciunile lui Satana despre Dumnezeu. Ei Îl urau pe Dumnezeu și Legea Lui și se închinau la idoli. Din cauză că ei erau atât de cruzi și de egoiști, existau multă boală, suferință și tristețe.
Dumnezeu îi alesese pe copiii lui Israel să facă o lucrare specială. El le dăduse Cele Zece Porunci și, dacă aveau să Îl asculte cu devotament pe Dumnezeu, urmau să fie o lumină strălucitoare într-o lume întunecată. Israeliții aveau să-i învețe pe oameni despre cât de minunat este Dumnezeu și despre cum avea să moară Domnul Isus ca să ne salveze din păcatele noastre.
Ce lucrare specială vrea Dumnezeu ca familia ta să facă? Faptele 13:47
În sfârșit, toate luptele se terminaseră și era pace în Canaan. Acum sosise timpul ca Iosua să îi dea fiecărui trib – sau seminții, cum se spune în Biblie – câte o bucată de pământ care să îi aparțină. Poporul nu mai trebuia să trăiască în corturi. Oamenii puteau să-și construiască propriile case în care să locuiască și să planteze grădini și pomi fructiferi.
Dar, înainte ca Iosua să facă acest lucru, un bărbat în vârstă pe nume Caleb a venit să îi spună ceva. Îți aduci aminte de o întâmplare cu Caleb? Cu 45 de ani înainte, Moise trimisese 12 bărbați să cerceteze Canaanul, însă doar doi dintre ei – Iosua și Caleb – au crezut că Dumnezeu avea să Se țină de cuvânt și să-i ajute să lupte cu uriașii care locuiau acolo. Acum, Caleb i-a reamintit lui Iosua ceea ce îi promisese Dumnezeu la vremea aceea. Iosua 14:9
Caleb l-a rugat pe Iosua să-l lase să ia în stăpânire un loc numit Hebron, unde locuiau anachimii cei înalți. Iosua 14:12 Chiar dacă era bătrân, Caleb era încă un bărbat puternic. El ascultase cu devotament de Dumnezeu toată viața lui și știa că Dumnezeu avea să-l ajute să câștige războiul cu acei uriași puternici. În plus, el mai voia și să-L onoreze pe Dumnezeu și să-i arate poporului modul în care Dumnezeu urma să-i ajute pe aceia care s-au încrezut în El și L-au ascultat.
Dumnezeu i-a ajutat pe Caleb și pe luptătorii lui. S-au războit cu uriașii anachimi și au învins. Vezi cât de multe poate face Dumnezeu pentru cei care aleg să creadă în El?
După ce i-a dat Hebronul lui Caleb, Iosua a dat fiecărei seminții un teritoriu în care să locuiască. Iosua a urmat cu fidelitate planul lui Dumnezeu de împărțire a țării Canaan. Fiecărui trib i-a dat o parte din țară. Dar tribului lui Levi i-a dat 48 de cetăți. De ce?
Leviții erau preoți și ajutoare la sanctuar și o parte din lucrarea lor specială era aceea de a-i învăța pe oamenii din popor despre Dumnezeu și Legea Lui. Așadar, planul lui Dumnezeu era foarte înțelept. Fiindcă cetățile leviților erau răspândite în toată țara, printre cetățile care le aparțineau celorlalte seminții, fiecare familie de israeliți locuia aproape de niște leviți. Aceștia aveau să-i ajute pe oamenii din popor să-și aducă aminte de Dumnezeu și să-I rămână credincioși.
Șase dintre cetățile care le aparțineau leviților erau foarte speciale. Cum i-a spus Dumnezeu lui Iosua să le numească? Iosua 20:2 O cetate de scăpare – sau un loc de refugiu – este un loc în care cineva este la adăpost de pericol. Erau câte trei cetăți de fiecare parte a Iordanului. Fiecare israelit locuia suficient de aproape de una dintre acele cetăți cât să poată fugi în ea în doar jumătate de zi. Toate drumurile care duceau la acele cetăți erau îngrijite ca să fie netede și departe de stânci și existau indicatoare mari care arătau cea mai bună rută pentru a ajunge la ele.
Mâine vom afla mai multe despre aceste cetăți speciale și de ce i-a spus Dumnezeu lui Iosua să le construiască
Care este porunca a șasea a lui Dumnezeu? Exodul 20:13 Cel care nu respectă Legea lui Dumnezeu merită să moară. Pe vremea lui Iosua, când cineva murea, familia celui mort încerca de obicei să îl pedepsească pe criminal imediat.
Dar ce ar trebui să se întâmple dacă cineva omoară pe altcineva din greșeală sau fără să vrea? Să presupunem că un om taie un copac, iar copacul se apleacă în direcția care nu trebuie și cade pe un alt om, omorându-l. Nu-i așa că cel care tăia copacul nu a încercat să-l omoare pe celălalt om? Nu. A fost un accident.
Familia celui mort s-ar putea să nu știe că a fost un accident sau s-ar putea să vrea să-l omoare oricum pe ucigaș. Dar ar fi corect? Nu. Așa că Dumnezeu i-a spus lui Iosua să construiască cetățile de scăpare. Dacă cineva omora din greșeală pe altcineva, ar fi putut fugi într-una din acele cetăți, ca să fie în siguranță acolo. Odată ajuns acolo, nimeni nu avea voie să-l omoare.
Mai târziu, un judecător avea să asculte ce spuneau oamenii care au văzut accidentul. Dacă judecătorul hotăra că într-adevăr a fost un accident, acel om putea să continue să locuiască în cetatea de scăpare. Cât stătea acolo era în siguranță. Știi că și noi avem o cetate de scăpare, sau un loc de refugiu? Cine este locul nostru de scăpare? Psalmii 91:1,2
Satana vrea ca noi să murim pentru totdeauna, așa că ne ispitește să păcătuim. Dar, dacă rămânem cu Isus, iubindu- L și ascultându- L, suntem în siguranță. Satana nu ne poate face rău.
Au trecut mulți ani și Iosua era deacum foarte bătrân. El Îl slujise cu credincioșie pe Dumnezeu toată viața și făcuse tot ce putuse pentru a ajuta poporul să asculte de Dumnezeu. Iosua știa că urma să moară în scurt timp și era îngrijorat cu privire la israeliți. Unii dintre ei începuseră deja să se închine la idoli și să facă lucruri rele. Ce avea să se întâmple după moartea lui?
Iosua s-a hotărât să îi adune pe israeliți și să stea de vorbă cu ei. Ca un tată în vârstă și plin de iubire, Iosua i-a adunat în jurul lui pentru ultima dată. Cât de mult îl iubea poporul! Israeliții ascultau cu atenție în timp ce el le vorbea. Iosua le-a reamintit de modul în care îi ajutase Dumnezeu să câștige războaiele cu vrăjmașii și cum le dăduse case, grădini, pace și fericire. Apoi, el le-a spus că puteau să aleagă cui să se închine, dar i-a implorat să renunțe la idoli și să se închine la adevăratul Dumnezeu din cer. El și familia lui au ales să facă exact așa. Iosua 24:14,15
Ce a spus poporul când Iosua a terminat de vorbit? Iosua 24:24 Cum încheie Biblia istoria lui Iosua? Iosua 24:29,30
Vrei să fii „slujitorul Domnului”, ca Iosua, și să faci tot ce poți pentru a-i ajuta pe ceilalți oameni să-L iubească și să-L asculte pe Dumnezeu?
La scurt timp după ce au murit Iosua și ajutoarele lui, israeliții au uitat repede de promisiunea de a asculta de Dumnezeu. Părea să le fie mai ușor să trăiască aproape de închinătorii la idoli decât să-i distrugă sau să-i alunge, așa cum le spusese Dumnezeu să facă. În scurt timp, ei chiar s-au împrietenit cu acei oameni răi. Ce s-a întâmplat după aceea? Psalmii 106:34-36
Făceau israeliții ce dorea Dumnezeu? Îi ajutau ei pe oameni să afle mai multe despre Dumnezeu? Sau au ajuns la fel ca prietenii lor răi? Este important să ne alegem cu mare grijă prietenii? Proverbele 12:26 Dumnezeu nu a mai putut să-i ferească pe israeliții neascultători de dușmanii lor și, curând, au ajuns să aibă multe necazuri. Când israeliții Îi spuneau lui Dumnezeu să le părea rău, Dumnezeu trimitea pe cineva, numit judecător, să îi ajute.
Același lucru s-a întâmplat de nenumărate ori. Atâta timp cât trăia judecătorul, ei ascultau de Dumnezeu. Când judecătorul murea, poporul se închina iarăși la idoli. Judecătorii 2:18,19
Odată, Dumnezeu S-a folosit de o femeie numită Debora. Ea a fost judecătoare și profetesă. Dumnezeu i-a dat Deborei un mesaj pentru un bărbat pe nume Barac: dacă Barac avea să lupte cu dușmanii puternici care îi necăjeau pe copiii lui Israel, Dumnezeu avea să îl ajute să biruiască. Barac știa că Dumnezeu era cu Debora, așa că i-a cerut să meargă cu el. Amândoi au condus armata lui Dumnezeu și Dumnezeu a fost cu ei. Israeliții au câștigat bătălia și nici măcar un singur soldat dintre vrăjmași nu a mai rămas.
Cine l-a ajutat pe Caleb să fie curajos? De cine a ascultat Iosua toată viața lui? Vrei să le urmezi și tu exemplul?
Cum erau cetățile de scăpare un ajutor pentru oamenii care omorau fără voie pe cineva? Unde este locul nostru de scăpare? Dacă Îl rugăm, Dumnezeu ne va ajuta când avem necazuri?
Și-au amintit israeliții să se țină de promisiunea de a asculta de Dumnezeu? Este ușor să uiți să asculți de Dumnezeu? Cine ne poate ajuta să ne amintim să ascultăm? De ce este important să ne alegem prietenii cu grijă?
Amy se joacă de-a baba oarba - Seria Micuța Amy în India (XIV). De Amy Sherrard
Lui Amy îi plăcea să închidă ochii și să se prefacă oarbă, cum erau unii cerșetori indieni pe care îi vedea deseori în țara în care părinții ei erau misionari. Își ținea ochii bine închiși și apoi pipăia cu mare grijă ce era în jur în timp ce mergea de-a lungul peretelui sau mobilei, încercând să găsească ușa, fereastra sau ceva pe podea.
Mami i-a spus să aibă grijă, pentru că putea foarte ușor să se lovească. Ea a mai avertizat-o că nici afară nu era bine să închidă ochii, chiar dacă îl ținea de mână pe Tati sau pe Mami. Aproape în fiecare Sabat, părinții lui Amy îi invitau la cină pe unii dintre membrii bisericii. După ce mâncau, ei obișnuiau să meargă deseori în frumosul parc și în grădina zoologică ce se aflau în apropiere de apartamentele unde locuiau. Chiar dacă parcul și grădina zoologică nu erau așa de aproape, ei trebuiau să iasă pe poartă și să meargă mult pe jos până la intrarea în parc.
Strada pe care mergeau era foarte aglomerată. Întotdeauna erau mulți oameni, precum și ricșe – adică niște trăsurici trase de servitori –, plus căruțe trase de boi mari și trăsuri trase de cai. Nu exista niciun trotuar, astfel că oamenii care mergeau pe stradă trebuiau să fie foarte atenți să nu se rănească. Într-o după-amiază de Sabat, familia lui Amy și musafirii ei au decis să meargă în parc. Înaintând pe strada aglomerată, Amy era în fața lor. Și s-a gândit că avea să fie distractiv să se prefacă oarbă. Mami îi spusese să nu se joace așa niciodată afară, dar Amy și-a zis că nu avea să se întâmple nimic dacă o singură dată nu o asculta pe mama.
Tati și Mami nu au observat că, atunci când un car cu boi se apropia de ei, Amy se îndrepta fix spre cei doi boi mari și mai avea puțin și se izbea de car fără să știe ce făcuse. Dar bărbatul care mâna carul a văzut-o și a început să strige la ea. Când a auzit țipetele, Amy a deschis repede ochii. Carul era chiar în fața ei și vizitiul se uita spre ea și țipa. De o parte și de alta a lui Amy era câte un bou mare. Vizitiul îi oprise la timp, așa că ei erau liniștiți. Cât ai clipi, Amy a fugit dintre boi în brațele mamei. Vizitiul continua să urle și să-și fluture pumnul în aer și nu era greu să-ți dai seama de ce era așa de supărat. Trăsese o mare sperietură și la fel și micuța Amy.
Părinții lui Amy au fost foarte recunoscători că fetița lor nu fusese rănită. Și la fel și Amy! — Îmi pare rău! Nu o să mă mai joc niciodată de-a baba-oarba afară, suspină ea. Tati și Mami au hotărât să nu o pedepsească pe Amy; știau că ea învățase o lecție pe care nu avea s-o uite niciodată. Este întotdeauna periculos să nu asculți – chiar și numai o dată!