Davy scrie o scrisoare – partea 1. Adaptată de Amy Sherrard
Acum mult timp, trăia un băiețel al cărui nume nu-l cunoaștem, așa că-l vom numi Davy. Davy avea două surori mai mici. Din cauză că tatăl lui Davy murise, mama lui era văduvă, iar ei erau foarte săraci. De fapt, erau așa de săraci, încât, deși mama lucra din greu, ea nu putea să cumpere suficientă mâncare pentru familie.
Mama nu le spusese copiilor cât de gravă era situația. De multe ori, ea plângea întrebându-se ce să facă. Își dorea ca Davy să continue să meargă la școală, dar știa că acesta va trebui să renunțe la școală și să meargă la lucru. Aveau nevoie de bani astfel încât să poată cumpăra suficientă mâncare pentru familie. Într-o zi, ea a găsit un loc de muncă pentru el la un magazin din apropierea locului unde trăiau. Acum trebuia să-i spună la Davy.
Când s-a întors de la școală în acea dupăamiază, Davy a găsit-o pe mama lui dragă plângând.
–Mama, de ce ești așa de tristă? a întrebat el în timp ce și-a întins brațele în jurul ei pentru a o îmbrățișa.
– Oh, Davy, rosti mama printre suspine, așa de mult mi-am dorit ca tu să continui să mergi la școală. Dar suntem săraci, e nevoie să lucrezi pentru a ne ajuta, altfel nu vom avea ce să mâncăm! Apoi i-a spus despre locul de muncă pe care l-a găsit pentru el. Oh, cât de mult își dorea și Davy să continue școala! Dar, deși era foarte dezamăgit, a zâmbit în timp ce-și îmbrățișa mama.
– Mamă, nu te îngrijora, i-a spus el voios. Voi face tot ce pot pentru a fi un bun angajat. Mama era încă tristă, dar recunoscătoare că Davy era așa de voios și de neegoist și că dorea să fie de ajutor. Și chiar a doua zi, Davy s-a dus la lucru. La magazinul unde lucra, Davy a învățat repede ce trebuia să facă și de îndată a început să facă tot ce putea pentru ca șeful să fie mulțumit.
– Davy! l-a strigat șeful, iar Davy s-a grăbit să afle ce dorea acesta. Te rog, du această scrisoare la poștă și trimite-o! a spus șeful în timp ce-i dădea lui Davy un plic. Acest plic era adresat și timbrat, gata de a fi trimis.
– Da, domnule, a spus Davy politicos, în timp ce lua scrisoarea. Apoi s-a grăbit spre oficiul poștal. Dirigintele de poștă îl cunoștea pe Davy și i-a zâmbit când acesta i-a înmânat scrisoarea. Davy i-a spus despre locul lui de muncă. Dirigintele de poștă l-a ascultat, apoi, în timp ce se uita la scrisoarea pe care Davy i-a dat-o pentru a o trimite, a spus:
– Nu e minunat că, dacă scriem adresa corectă și aplicăm timbrul potrivit pe scrisori, ele pot ajunge oriunde în lume?
Davy a dat din cap. Era minunat. Dar, în timp ce se gândea la aceasta pe drumul de întoarcere la magazinul unde lucra, i-a venit o idee minunată. Tot restul zilei, în timp ce lucra din greu, s-a gândit la această idee. În cele din urmă, a hotărât să o încerce. Dorea să o încerce chiar a doua zi. (Va urma)