Numeri 34 | Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2024

¹ DOMNUL i-a vorbit lui Moise astfel:

Domnul a vorbit. În acelaşi loc în care a vorbit lui Moise despre aşezarea în Canaan (cap. 33,50), pentru că nu mai avusese loc nici o deplasare de atunci.

² „Poruncește-le fiilor lui Israel și spune-le: «Când veți intra în țara[[xr:1]] Canaanului, aceasta este țara care va fi moștenirea voastră – țara Canaanului cu hotarele ei:

Când veţi intra. Adică în ţinutul dintre Iordan şi Marea Mediterană (vezi Numeri 32,32; Iosua 22,11.32).

³ latura[[xr:1]] de miazăzi va atinge pustiul Țin până la Edom. Hotarul vostru de miazăzi va începe dinspre latura Mării[[xr:2]] Sărate[[fn:a]], către răsărit,

Partea de miazăzi. Literal, partea voastră de miazăzi. Mării Sărate. Marea Moartă, nu se întâlneşte graniţa de răsărit şi de sud. În Ezechiel 47,18, profetul o numeşte marea de răsărit (vezi şi Geneza 14,3; Deutronom 3,17; Ezechiel 4,49).

⁴ se va întoarce din Neghev spre Suișul Scorpionilor[[xr:1]], va trece prin Țin și capătul lui dinspre miazăzi va fi la Cadeș-Barnea[[xr:2]]; va ieși spre Hațar-Adar[[xr:3]] și va ajunge la Ațmon;

Se va întoarce. Adică linia de frontieră trebuia să ia o direcţie sud-vestică.

Înălţimea Acrabim. Adică defileul scorpionilor, sugerând că în vecinătate scorpionii erau numeroşi (vezi Iosua 15,3; Judecători 1,36). Au fost sugerate diferite locuri pentru această trecătoare prin munţi.

Ţin. Pustia Ţin se poate să-şi fi primit numele de la acest loc. Ea este amintită numai aici şi în Iosua 15,3.

La miazăzi de Cades-Barnea. Vezi comentariul pentru cap. 13,17.32.

Haţar-Adar. Compară cu Iosua 15,3, unde numele acestei aşezări este redat într-o formă mai scurtă ca Adar, cu Heţron ca loc separat. N-a fost făcută nici o identificare cu vreo aşezare modernă.

Aţmon. Nici acesta nu este identificat. Unii comentatori sugerează modernul ’Ain el Kasaymeh.

⁵ de la Ațmon, se va întoarce până la Valea[[xr:1]] Egiptului și capătul lui va fi spre mare.

Se va întoarce. Literal, a face o întoarcere, adică într-o direcţie mai spre vest.

Pârâul Egiptului. Nu râul Nil, ci Wadi el’Ariş, care avea să formeze hotarul apusean al Israelului, până ce ajungea la Marea Mediterană, aproximativ la 50 mile mai jos de Gaza. Acesta urma să fie hotarul lor cu Egiptul.

⁶ Hotarul vostru dinspre apus va fi Marea cea Mare[[fn:a]]; acesta va fi hotarul de apus.

Marea cea mare. Mediterana.

⁷ Hotarul de miazănoapte va fi acesta: va începe de la Marea cea Mare și va merge până la muntele[[xr:1]] Hor;

Muntele Hor. Nu muntele Hor de pe hotarul cu Edomul (cap. 20,22; 33,38), unde a murit Aaron. Aşezarea acestui munte este necunoscută. Unii comentatori îl identifică cu o ramificaţie a muntelui Liban sau muntele Libanon.

⁸ de la muntele Hor va merge spre Lebo-Hamat[[xr:1]], iar capătul lui va fi la[[xr:2]] Țedad;

Prin Hamaţ. Fie calea Orontes, fie modernul Lebweh, la 70 mile sud-vest de Hamat, din aceeaşi vale. Cuvântul tradus prin se consideră a fi parte distinctă a unui nume de loc şi nu se referă la Hamat-ul însuşi. Fie Lebweh, fie valea Orontes pot fi potrivit indiciate prin intrarea Hamatului, ca o cale de a ajunge la Hamat dinspre sud.

⁹ hotarul se va întinde până la Zifron, iar capătul lui va fi la Hațar-Enan[[xr:1]]: acesta va fi hotarul de miazănoapte.

Zifron. Nu se cunoaşte identificarea cu nici un loc modern. Unii sugerează Sibraim din Ezechiel 47,16 ca o variantă de ortografiere a aceluiaşi nume.

Haţar-Enan. Acesta stabileşte capătul hotarului nordic, fiind colţul de nord al acestuia (vezi Ezechiel 47,17; 48,1). S-au sugerat diferite locuri ca aşezări moderne ale acestui loc. Numele ebraic înseamnă ograda izvorului, referindu-se probabil la un izvor de apă îngrădit.

¹⁰ Hotarul de răsărit se va întinde de la Hațar-Enan până la Șefam

Şefam. Aşezare necunoscută. Ea marchează extremitatea sudică a hotarului de răsărit.

¹¹ și va coborî din Șefam spre Ribla[[xr:1]], la răsărit de Ain; va coborî și se va întinde de-a lungul mării Chineret[[xr:2]][[fn:a]], la răsărit;

Ribla. Fără îndoială aproape de râul Iordan, dar aşezarea lui este necunoscută. Ain. Literal, izvor. Deoarece nici un alt nume nu este asociat cu cuvântul izvor, este cu neputinţă de identificat Ain.

Chineret. Marea Galileii. Probabil că numele de Chineret vine de la locul numit în Iosua 19,35 (vezi şi Deutronom 3,17). Cuvântul de-a lungul se referă la versantul deluros de pe partea nord-estică a Mării Galileii. O redare mai bună ar fi versant. Traducerea RSV redă umăr.

¹² apoi hotarul va coborî la Iordan, iar capătul lui va fi la Marea Sărată[[xr:1]]. Aceasta va fi țara cu hotarele ei de jur împrejur.»”

Se va pogorî. Adică hotarul de răsărit.

¹³ Moise le-a dat porunca aceasta fiilor lui Israel zicând: „Aceasta este țara[[xr:1]] pe care o veți moșteni prin sorți și pe care a poruncit DOMNUL să le-o dau celor nouă seminții și jumătate.

Nouă seminţii. Două seminţii şi jumătate se aşezaseră de cealaltă parte a Iordanului (vezi v.14, 15).

¹⁴ Căci[[xr:1]] seminția fiilor lui Ruben, după casele lor părintești, și seminția fiilor lui Gad, după casele lor părintești, precum și jumătate din seminția lui Manase și-au luat moștenirea.
¹⁵ Aceste două seminții și jumătate și-au luat moștenirea dincolo de Iordan, la răsărit de Ierihon, spre răsărit.”

Dincoace. Mai bine dincoace de Iordan.

¹⁶ DOMNUL i-a vorbit lui Moise astfel:
¹⁷ „Iată numele bărbaților care vor împărți țara între voi: preotul Eleazar[[xr:1]] și Iosua, fiul lui Nun.

Iată numele. Au fost numiţi oameni cu răspundere ale căror hotărâri trebuiau să fie respectate (vezi cap. 26,54.55). Notează că Eleazar şi Iosua trebuiau să supravegheze împărţirea ţării în prezenţa lui Dumnezeu la uşa Cortului Întâlnirii (Iosua 18,6.8.10; 19,51).

¹⁸ Să luați câte o căpetenie[[xr:1]] pentru fiecare seminție, ca să facă împărțirea țării.

Câte o căpetenie din fiecare seminţie. Bărbaţi cu autoritate, care erau respectaţi, s-au alăturat lui Eleazar, marele preot, şi lui Iosua, comandantul oştirii. Astfel au fost asigurate imparţialitatea şi echitatea în împărţirea teritoriului.

¹⁹ Iată numele bărbaților acestora: pentru seminția lui Iuda: Caleb, fiul lui Iefune;
²⁰ pentru seminția fiilor lui Simeon: Samuel, fiul lui Amihud;

Şemuel (engleză). Acelaşi nume ca Samuel (vezi 1 Samuel 1,20; 1 Cronici 7,2).

Amihud. Vezi cap. 1,10.

²¹ pentru seminția lui Beniamin: Elidad, fiul lui Chislon;

Elidad. Vezi cap. 11,26 pentru o variantă de ortografiere.

²² pentru seminția fiilor lui Dan: căpetenia Buchi, fiul lui Iogli;

Buchi. Pentru acelaşi nume, vezi Ezra 7,4, şi pentru ortografiere diferită, vezi 1 Cronici 25,4.13.

²³ pentru fiii lui Iosif: pentru seminția fiilor lui Manase, căpetenia Haniel, fiul lui Efod,

Haniel. Vezi 1 Cronici 7,39.

²⁴ iar pentru seminția fiilor lui Efraim, căpetenia Chemuel, fiul lui Șiftan;

Chemuel. Nume care se află şi în altă parte, dar care aparţine altei persoane (Geneza 22,21; 1 Cronici 27,17).

Eliţafan. Vezi cap. 3,30.

²⁵ pentru seminția fiilor lui Zabulon: căpetenia Elițafan, fiul lui Parnac;
²⁶ pentru seminția fiilor lui Isahar: căpetenia Paltiel, fiul lui Azan;

Paltiel. Vezi 2 Samuel 3,15.

Exactitatea cu care Inspiraţia a păstrat un raport al hotarelor teritoriilor date diferitelor seminţii scoate în evidenţă felul ordonat în care trebuie să fie făcute pregătiri pentru lucrarea lui Dumnezeu. Nimic nu trebuie să fie lăsat la voia întâmplării. Totul trebuie să fie plănuit şi împlinit cu grijă.

Comentariile lui Ellen G. White 1-13 PP 511

²⁷ pentru seminția fiilor lui Așer: căpetenia Ahihud, fiul lui Șelomi;
²⁸ pentru seminția fiilor lui Neftali: căpetenia Pedael, fiul lui Amihud.”
²⁹ Aceștia sunt cei cărora le-a poruncit DOMNUL să ia în stăpânire țara Canaanului pentru fiii lui Israel.