Numeri 26 | Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2024

¹ După urgie, DOMNUL le-a zis lui Moise și lui Eleazar, fiul preotului Aaron:
² „Faceți[[xr:1]] numărătoarea întregii adunări a fiilor lui Israel, numărându-i pe toți cei cu vârsta de la douăzeci de ani[[xr:2]] în sus, după semințiile lor, anume pe toți cei care ies la oaste din Israel!”

Faceţi numărătoarea. O poruncă asemănătoare fusese dată lui Moise şi Aaron în cap. 1,2 şi 4,1.2. Acum Aaron era mort, iar Eleazar, fiul lui, împărţea cu Moise răspunderile conducerii. La primul recensământ a fost numit un bărbat de fiecare seminţie pentru a fi căpetenia casei tatălui lui, ca să colaboreze cu Moise şi Aaron la numărătoarea poporului. Deşi aici nu este amintit un astfel de aranjament, fără îndoială că a fost urmat un plan asemănător. Recensământul populaţiei trebuia să fie baza pentru împărţirea ţării făgăduite (cap. 26,53). Până acum, copiii lui Israel sunt în şesurile Moabului (22,1).

Casele părinţilor lor. Legăturile tribale ale unui copil erau întemeiate pe descendenţa paternă (vezi cap. 1,2).

³ Moise și preotul Eleazar le-au vorbit în șesurile[[xr:1]] Moabului, pe malul Iordanului, în dreptul Ierihonului, zicând:

Câmpia Moabului. Primul recensământ a avut loc în pustie (cap. 1,1).

⁴ „Să fie numărați cei cu vârsta de la douăzeci de ani în sus, așa cum i-a poruncit[[xr:1]] DOMNUL lui Moise.” Fiii lui Israel care au ieșit din țara Egiptului au fost:

În vârstă de douăzeci de ani. Recensământul precedent avusese loc cu 39 de ani înainte, iar cei număraţi erau acum morţi (v.64).

⁵ Ruben[[xr:1]], întâiul născut al lui Israel; fiii lui Ruben au fost: Enoh, din care se coboară clanul enohiților; din Palu – clanul paluiților;

Ruben, întâiul născut. Literal, Ruben, întâiul născut (vezi Geneza 46,8.9; Exod 6,14; Numeri 1,20; 1 Cronici 5,3). Cele patru nume enumerate în v.5 şi 6 au fost ale unor familii distinse din seminţia lui Ruben şi concordă cu alte enumerări din referinţele date.

⁶ din Hețron – clanul hețroniților; din Carmi – clanul carmiților.
⁷ Acestea sunt clanurile rubeniților, iar cei numărați ai lor au fost patruzeci și trei de mii șapte sute treizeci.

Familiile. Tradus neamurile în Psalm 22,27.

Cei ieşiţi la numărătoare. Copiii lui Ruben sunt cu aproape 3000 mai puţini la număr decât fuseseră în urmă cu 38 de ani (vezi cap. 1,21). Diferenţa considerabilă poate să fi fost cauzată în parte răzvrătirii lui Datan şi Abiram care au fost rubeniţi (cap. 16,1).

⁸ Fiii lui Palu: Eliab.

Fiii. Plural, chiar dacă a fost numai un fiu. Aceasta era formula corectă de folosit chiar dacă nu se potrivea acestui caz (vezi şi Geneza 46,23; 1 Cronici 1,41; 2,7; Numeri 26,36).

⁹ Fiii lui Eliab: Nemuel, Datan și Abiram, acel Datan și acel Abiram chemați din adunare[[xr:1]] care s-au răsculat împotriva lui Moise și a lui Aaron în adunarea lui Core, când s-au împotrivit DOMNULUI.

S-au răsculat. Vezi cap. 16,1-11.

¹⁰ Pământul[[xr:1]] și-a deschis gura și i-a înghițit pe ei și pe Core, când a pierit adunarea și i-a mistuit focul pe cei două sute cincizeci de oameni. Ei au slujit poporului ca[[xr:2]] pildă.

Ca exemplu. O referire la cap. 16,38, unde se spune: cădelniţele acestor oameni au ajuns un semn. Înţelesul de aici al cuvântului astfel tradus este acela al caracterului vizibil, ca să atragă atenţia şi să constituie un avertisment. Înţelesul general este stindard sau steag.

¹¹ Totuși, fiii[[xr:1]] lui Core n-au murit.

Copiii lui Core. Ei au continuat să aibă un nume bun chiar şi pe vremea lui David şi n-au pierit aşa cum au pierit urmaşii lui Datan şi Abiram. Coretiţii, o subdiviziune a leviţilor, au alcătuit corurile templului. Compară inscripţiile din Psalm 42,44-49.84.85.87.88.

¹² Fiii lui Simeon, după clanurile lor: din Nemuel[[xr:1]] – clanul nemueliților; din Iamin – clanul iaminiților; din Iachin[[xr:2]] – clanul iachiniților;

Fiii lui Simeon. Compară cu listele din Geneza 46,10 şi Exod 6,15. Aici este omis numai Ohad, poate pentru că el n-a avut copii şi familia lui s-a stins. În listele din Geneza şi Exod, Nemuel este numit Iemuel şi Iarib este numit Iachin. Dar forma Nemuel este păstrată în 1 Cronici 4,24. Cu trecerea anilor, scrierea unor nume s-a schimbat pe neobservate, fapt obişnuit în cele mai multe limbi.

¹³ din Zerah[[xr:1]] – clanul zerahiților; din Saul – clanul sauliților.

Zerah. Probabil Ţofar din Geneza 46,10 şi Exod 6,15.

Saul. Fiul unei femei canaanite (Geneza 46,10).

¹⁴ Acestea sunt clanurile simeoniților: douăzeci și două de mii două sute.

Simeoniţii. O descreştere de 87100. Lor li s-a dat o parte din moştenirea lui Iuda (Iosua 19,9).

¹⁵ Fiii lui Gad, după clanurile lor: din Țefon[[xr:1]] – clanul țefoniților; din Haghi – clanul haghiților; din Șuni – clanul șuniților;

Ţefon. Numele acest apare în Geneza 46,16 ca Ţifion.

¹⁶ din Ozni – clanul ozniților; din Eri – clanul eriților;

Ozni. În Geneza 46,16 scris Eţbon.

¹⁷ din Arod[[xr:1]] – clanul arodiților; din Areli – clanul areliților.

Arod. Arodi în Geneza 46,16.

¹⁸ Acestea sunt clanurile fiilor lui Gad, iar cei numărați ai lor au fost patruzeci de mii cinci sute[[xr:1]].

Fiilor lui Gad. Cu vreo 5000 mai puţini decât la numărătoarea anterioară (cap. 1,25).

¹⁹ Fiii lui Iuda: Er și Onan; dar Er și Onan au murit în țara Canaanului.

Er şi Onan au murit. Cât priveşte raportul despre moartea lor, vezi Geneza 38,7-10.

²⁰ Fiii[[xr:1]] lui Iuda, după clanurile lor, au fost: din Șela – clanul șelaiților; din Pereț – clanul perețiților; din Zerah – clanul zerahiților.

Fiii lui Iuda. Compară cu Geneza 46,12.

Şela. Fiul lui Iuda din fiica lui Şua (Geneza 38,2-5).

Pereţ. Pereţ şi Zerah erau fiii gemeni ai lui Iuda din Tamar (Geneza 38,29.30).

²¹ Fiii lui Pereț au fost: din Hețron – clanul hețroniților; din Hamul – clanul hamuliților.

Heţron. Iuda a avut cinci fii, dar Er şi Onan au murit fără urmaşi. Heţron şi Hamul le-au luat locul (Geneza 46,12).

²² Acestea sunt clanurile lui Iuda, iar cei numărați ai lor au fost șaptezeci și șase de mii cinci sute.

Familiile lui Iuda. Seminţia lui Iuda a fost mai numeroasă decât oricare alta. În afară de Caleb, vechea generaţie era moartă, dar cea nouă o întrecea pe cea veche la număr cu aproape 2000 de persoane (vezi cap. 1,27).

²³ Fiii[[xr:1]] lui Isahar, după clanurile lor: din Tola – clanul tolaiților; din Puva – clanul puvaiților;

Tola. Numele Tola şi Pua sunt amândouă nume de culori. Tola era insecta coşenilă din care se obţinea culoarea stacojie, iar Pua, o specie de roibă, o plantă erbacee agăţătoare cu flori galbene, din care se făcea o vopsea. Familia lui Tola a fost cea mai prolifică, numărând 22.600 de bărbaţi pe timpul lui David (2 Cronici 7,2).

²⁴ din Iașub – clanul iașubiților; din Șimron – clanul șimroniților.

Iaşub. Din anumite motive, el este numit Iov în Geneza 43,13.

²⁵ Acestea sunt clanurile lui Isahar, iar cei numărați ai lor au fost șaizeci și patru de mii trei sute.

Familiile lui Isahar. Aproape cu 10000 mai mulţi decât la prima numărătoare (cap. 1,29; 2,6).

²⁶ Fiii[[xr:1]] lui Zabulon, după clanurile lor: din Sered se coboară clanul serediților; din Elon – clanul eloniților; din Iahleel – clanul iahleeliților.

Zabulon. N-a existat schimbare în lista familiilor lui Zabulon de când au intrat în Egipt (Geneza 46,14). Elon. Un zabulonit cu acest nume se află printre judecători (Judecători 12,11).

²⁷ Acestea sunt clanurile zabuloniților, iar cei numărați ai lor au fost șaizeci de mii cinci sute.

Zabuloniţilor. Numărul lor a crescut mult. Câştigul lor a fost peste 3000 faţă de prima numărătoare (cap. 1,31).

²⁸ Fiii[[xr:1]] lui Iosif, după clanurile lor: Manase și Efraim.

Iosif. Compară cu Geneza 46,20.

²⁹ Fiii lui Manase: din Machir[[xr:1]] – clanul machiriților. Lui Machir i s-a născut Galaad: din Galaad – clanul galaadiților.

Fiii lui Manase. În cap. 32,39, ţara Galaadului a fost dată de Moise lui Machir. Aici termenii genealogiei fac aluzie la faptul acesta. Machir nu a avut fii, astfel că machiriţii au fost numiţi după aceea atât galaadiţi, cât şi machiriţi. Moştenirea lor este amintită în Iosua 17,1.2.

³⁰ Aceștia sunt fiii lui Galaad: din Iezer[[xr:1]] – clanul iezeriților; din Helec – clanul helechiților;

Iezer. In Iosua 17,2 este redat Abiezer.

³¹ din Asriel – clanul asrieliților; din Sihem – clanul sihemiților;

Sihem. Pentru Sihem şi Şemida (v.32), compară cu Iosua 17,2.

³² din Șemida – clanul șemidaiților; din Hefer – clanul heferiților.
³³ Dar Țelofhad[[xr:1]], fiul lui Hefer, n-a avut fii, ci numai fete, iar numele fetelor lui Țelofhad erau: Mahla, Noa, Hogla, Milca și Tirța.

Ţelofhad. Compară cu Numeri 27,1; 36,11; Iosua 17,3.

³⁴ Acestea sunt clanurile lui Manase, iar cei numărați ai lor au fost cincizeci și două de mii șapte sute.

Familiile lui Manase. Seminţia aceasta a înregistrat o creştere de peste 20000 (cap. 1,35). Compară cu profeţia lui Iacov despre rodnicia copiilor lui Iosif (Geneza 49,22).

³⁵ Aceștia sunt fiii lui Efraim, după clanurile lor: din Șutelah – clanul șutelahiților; din Becher – clanul becheriților; din Tahan – clanul tahaniților.

Efraim. Următorul este amintit fratele mai mic al lui Manase. Efraim ţinea steagul sub care

tăbăra şi mărşăluia Manase (cap. 2,18).

Şutelah. El mai este în 1 Cronici 7,20.

Becher. Trecut în lista din 1 Cronici 7,20 ca un clan cu numele de Bered.

Tahan. Poate Tohu din 1 Samuel 1,1.

³⁶ Aceștia sunt fiii lui Șutelah: din Eran – clanul eraniților.
³⁷ Acestea sunt clanurile fiilor lui Efraim, iar cei numărați ai lor au fost treizeci și două de mii cinci sute. Aceștia sunt fiii lui Iosif, după clanurile lor.

Fiii lui Efraim. La recensământul precedent (cap. 1,33) ei numărau cu 8000 mai mult decât acum.

³⁸ Fiii[[xr:1]] lui Beniamin, după clanurile lor: din Bela – clanul belaiților; din Așbel – clanul așbeliților; din Ahiram – clanul ahiramiților;

Beniamin. Seminţia aceasta, ca aceea a lui Manase, era sub steagul lui Efraim. Existau cu totul şapte familii, dintre care cinci erau numite după fii şi două după nepoţi. Când fiii lui Beniamin au mers în Egipt, ei erau zece (Geneza 46,21), dar aici, în Numeri 26,38.39, sunt numai cinci.

Timpul a adus schimbări în scrierea corectă a numelor lor şi în unele locuri genealogiile sunt greu de

împăcat.

Bela. Bela şi Abşel sunt numiţi ca în Geneza.

Ahiram. Ehi din Geneza 46,21 şi Ahrab din 1 Cronici 8,1.

³⁹ din Șufam – clanul șufamiților; din Hufam – clanul hufamiților.

Şufam. El şi fratele său Hufan apar în Geneza 46,21 ca Mupim şi Hupim, în 1 Cronici 7,12 ca Şupim şi Hupim şi în 1 Cronici 8,5 ca Şefufan şi Huram.

⁴⁰ Fiii lui Bela au fost: Ard și Naaman: din Ard – clanul ardiților; din Naaman – clanul naamaniților.

Ard şi Naaman. Aceşti doi nepoţi ai lui Beniamin, fiii lui Bela, au ajuns familii separate în Israel. Unul dintre aceşti nepoţi a fost numit după Ard, unchiul său, cel mai tânăr fiu al lui Beniamin numit Adar în 1 Cronici 8,3.

⁴¹ Aceștia sunt fiii lui Beniamin, după clanurile lor, iar cei numărați ai lor au fost patruzeci și cinci de mii șase sute.

Fiii lui Beniamin. Raportul arată o creştere cu 10000 faţă de numărătoarea precedentă (cap. 1,37).

⁴² Aceștia sunt fiii[[xr:1]] lui Dan, după clanurile lor: din Șuham – clanul șuhamiților. Acestea sunt clanurile lui Dan, după clanurile lor.

Şuham. În Geneza 46,23 el este numit Huşim, o variaţie în ortografiere, cum se întâmplă în general în toate limbile. Aceasta este adesea adevărat şi astăzi cu numele străine din Statele Unite. În Biblie în nici un caz astfel de schimbări nu se întâlnesc numai la nume de persoane. Ele pot fi întâlnite la pomi, precum almug din 1 Regi 10,11.11, care este algum (în versiunea engleză) în 2 Cronici 2,8. Şi numele cetăţilor s-au schimbat, un exemplu fiind cel al locului de înmormântare al lui Iosua, Timnat-Serah în Iosua 24,30 şi Timnat-Geres în Judecători 2,1.

⁴³ Toți cei numărați din clanurile șuhamiților au fost șaizeci și patru de mii patru sute.
⁴⁴ Fiii[[xr:1]] lui Așer, după clanurile lor: din Imna – clanul imnaiților; din Ișvi – clanul ișviților; din Beria – clanul beriaiților.

Aşer. Compară cu Geneza 46,17, unde Işvi apare Isui (engleză).

⁴⁵ Fiii lui Beria: din Heber – clanul heberiților; din Malchiel – clanul malchieliților.
⁴⁶ Numele fetei lui Așer era Serah.

Serah. În Geneza 46,17 ortografierea este Serah. Rădăcina ebraică înseamnă prinţesă.

⁴⁷ Acestea sunt clanurile fiilor lui Așer, iar cei numărați ai lor au fost cincizeci și trei de mii patru sute.

Fiilor lui Aşer. Seminţia aceasta a raportat o creştere frumoasă, fiind aproape cu 12000 mai mulţi decât la recensământul din cap. 1,41.

⁴⁸ Fiii[[xr:1]] lui Neftali, după clanurile lor: din Iahțeel – clanul iahțeeliților; din Guni – clanul guniților;

Neftali. Numele celor patru fii ai lui Neftali n-au suferit nici o schimbare de la raportul din Geneza 46,24.

⁴⁹ din Iețer – clanul iețeriților; din Șilem – clanul șilemiților.
⁵⁰ Acestea sunt clanurile lui Neftali, după clanurile lor, iar cei numărați ai lor au fost patruzeci și cinci de mii patru sute.

Familiile lui Neftali. Aceştia sunt cu 8000 mai puţini decât în recensământul din cap. 1,43.

⁵¹ Aceștia[[xr:1]] sunt cei numărați dintre fiii lui Israel: șase sute una mii șapte sute treizeci.

Copiii lui Israel. Recensământul arată că poporul avea cu 1820 mai puţini decât cu ocazia recensământului din cap. 1,46 făcut în urmă cu 38 de ani.

⁵² DOMNUL i-a vorbit lui Moise și i-a zis:
⁵³ „Acestora să li se împartă țara[[xr:1]] ca moștenire, după numărul numelor:

Între ei. Adică, familiile numărate din versetele precedente. Leviţii nu erau incluşi.

Moştenitori. Ţara Canaanului trebuia să fie împărţită acestor familii şi niciodată să nu fie înstrăinată de la ele. Întinderea teritoriului primit a depins de numărul persoanelor din fiecare seminţie şi fiecare moştenire avea să poarte numele strămoşului seminţiei.

⁵⁴ celor[[xr:1]] ce sunt numeroși să le dai o moștenire mai mare, iar celor ce sunt puțini să le dai o moștenire mai mică; fiecăruia să-i dai moștenire după cum îi este numărul.

Să le dai. Spus lui Moise, dar neadus la îndeplinire în totalitate decât la cucerirea completă a Canaanului (Iosua 13,15-23; 14,1-5). De aceea, cuvintele înseamnă că Moise avea să treacă la porunca Domnului.

⁵⁵ Dar împărțirea țării să se facă prin[[xr:1]] sorți; să primească moștenire după numele semințiilor părinților lor.

Prin sorţi. Hotărârea prin tragere la sorţi este o metodă care îşi are începutul în vremurile străvechi. Era o credinţă statornicită că sorţul era hotărât prin intervenţie divină, cum se precizează în Proverbe 16,33. Aceeaşi metodă a fost folosită din când în când în biserica primară (Fapte 1,23-26).

După numele. Probabil că numele au fost puse într-o urnă şi scoase câte unul, după cum erau numite loturile de pământ. Uneori era făcută o ajustare de teritoriu, după numărul persoanelor din seminţie (Iosua 19,9.47).

⁵⁶ Prin sorți să fie împărțită moștenirea fiecăruia, fie mare la număr, fie mic.”
⁵⁷ Aceștia sunt[[xr:1]] cei numărați dintre leviți, după clanurile lor: din Gherșon – clanul gherșoniților; din Chehat – clanul chehatiților; din Merari – clanul merariților.

Leviţii. Recensământul leviţilor s-a făcut separat, ca la primul recensământ (cap. 1,47).

⁵⁸ Acestea sunt clanurile lui Levi: clanul libniților, clanul hebroniților, clanul mahliților, clanul mușiților, clanul coreiților. Lui Chehat i s-a născut Amram.

Libniţii. Consideraţi ca înrudindu-se cu Libna din partea sudică a lui Iuda. Libniţii se trăgeau din Libni, fiul cel mai mare al lui Gherşon.

Hebroniţii. Descins din Hebron, fiul lui Chehat (Exod 6,18; Numeri 3,19). S-ar părea firesc a legat aceşti oameni de cetatea numită Hebron, aproape de Libna.

Mahliţii. O fiică sau o familie a lui Ţelofhad este numită Mahla în v.33, dar mahliţii şi muşiţii erau descendenţi ai celor doi fii ai lui Merari, numiţi Mahli şi Muşi (Exod 6,19; Numeri 3,20).

Coriţii. Vezi comentariul pentru v.11. Coriţii sunt amintiţi în continuare de mai multe ori în 1 Corinteni 9,19 ca păzitori ai pragurilor cortului şi în 2 Cronici 20,19 ca şi corişti.

⁵⁹ Numele nevestei lui Amram era Iochebed[[xr:1]], fata lui Levi, care i s-a născut lui Levi în Egipt; ea i-a născut lui Amram pe Aaron, Moise și Maria, sora lor.

Iochebed. Numele mamei lui Moise (Exod 6,20).

⁶⁰ Lui Aaron[[xr:1]] i s-au născut Nadab și Abihu, Eleazar și Itamar.

Nadab şi Abihu. Vezi Levitic 10,1 şi Numeri 3,4.

⁶¹ Nadab[[xr:1]] și Abihu au murit când au adus înaintea DOMNULUI foc străin.
⁶² Cei numărați[[xr:1]] au fost douăzeci și trei de mii, adică toată partea bărbătească de la vârsta de o lună în sus, pentru că ei n-au[[xr:2]] fost socotiți între fiii lui Israel, căci nu li s-a dat[[xr:3]] moștenire în mijlocul fiilor lui Israel.

Ieşiţi la numărătoare. Comparat cu numărul din recensământul capitolului 3,39, totalul copiilor lui Levi arată o creştere de 1000 de persoane.

⁶³ Aceștia sunt cei numărați de Moise și de preotul Eleazar când au făcut numărătoarea fiilor lui Israel în șesurile[[xr:1]] Moabului, pe malul Iordanului, în dreptul Ierihonului.
⁶⁴ Între ei[[xr:1]] nu era niciunul dintre fiii lui Israel numărați de Moise și de preotul Aaron în pustiul Sinai,

Nici unul. Compară cu Numeri 14,23.28.29; Deutronom 2,14.15.

⁶⁵ căci DOMNUL le zisese: „Vor muri negreșit în pustiu[[xr:1]]!” Și n-a rămas nimeni dintre ei, în afară[[xr:2]] de Caleb, fiul lui Iefune, și Iosua, fiul lui Nun.

Caleb. Dumnezeu făgăduise să cruţe pe Caleb şi pe Iosua şi să le îngăduie intrarea în ţara Canaanului pentru raportul lui curajos (cap. 14,24.30.38). Împreună cu aceşti doi bărbaţi erau Moise şi Eleazar ca supravieţuitori ai primului recensământ. O generaţie întreagă pierise, cu excepţia câtorva persoane aflate sub purtarea de grijă a lui Dumnezeu, pe care Acesta le hotărâse pentru lucrări mai mari. Iehova ştie care sunt ai Lui (2 Timotei 2,19), păstrând mereu evidenţa numelor sfinţilor Lui (Exod 33,17; Isaia 43,1) în cartea vieţii (Apocalipsa 3,5; Filipeni 4,3). Caleb stă ca o valoroasă exemplu de loialitate faţă de principiu în cele mai potrivnice şi grele împrejurări.

Comentariile lui Ellen G. White 64,65 PP 456