1 Să-L iubești[[xr:1]] pe DOMNUL, Dumnezeul tău, și să păzești[[xr:2]] totdeauna rânduiala Lui, rânduielile, hotărârile și poruncile Lui.

Să iubeşti … pe Domnul. Iubirea este principiul pe care trebuie să se întemeieze orice închinare şi slujire faţă de Dumnezeu. Iubirea faţă de Dumnezeu transformă în bucurie împlinirea tuturor cerinţelor Lui. Îndurarea şi bogatele binecuvântări ale lui Dumnezeu, dacă sunt apreciate cu adevărat, inspiră în inima omului o iubire pentru El. Adevărata iubire faţă de Dumnezeu este reacţia inimii omeneşti faţă de bogata Lui iubire.

Întotdeauna. Literal, toate zilele. Ascultarea faţă de Dumnezeu trebuie să fie continuă şi nu intermitentă. O iubire care oscilează este în general centrată mai de grabă asupra ta însuţi decât îndreptată asupra lui Hristos.


2 Aduceți-vă aminte astăzi că nu fiii voștri – care n-au cunoscut și n-au văzut pedepsele[[xr:1]] DOMNULUI , Dumnezeului vostru, măreția[[xr:2]] Lui, mâna Lui tare[[xr:3]] și brațul Lui întins,

Recunoaşteţi astăzi. Ei au fost martori ai puterii celei mari a lui Dumnezeu in acţiune, şi cunoşteau ceva despre nemărginitele resurse care le-au fost puse la dispoziţie de Iehova.

Braţul. Braţul este simbolul puterii, şi este adesea folosit de forţele militare (Daniel 11,15.22.31). Tot aşa, o oştire este braţul puternic al unei naţiuni. Braţul Domnului este simbolul puterii Lui (vezi Isaia 52,10; 53,1).


3 semnele[[xr:1]] și faptele pe care le-a săvârșit în mijlocul Egiptului împotriva lui Faraon, împăratul Egiptului, și împotriva întregii lui țări,

Semnele. Literal, semnele (compară cu cap. 4,34). Dovezile puterii divine care au însoţit eliberarea lor din Egipt, au inspirat întotdeauna generaţiile de mai târziu ale lui Israel şi adesea au constituit subiect al imnului şi literaturii inspirate.


4 ce a făcut El oștirii Egiptului, cailor și carelor lui, cum[[xr:1]] a revărsat peste ei apele Mării Roșii, când vă urmăreau, și cum i-a nimicit DOMNUL, după cum se vede astăzi,
5 ce a făcut pentru voi în pustiu, până la venirea voastră în locul acesta,

Locul acesta. Ei erau acum în câmpia Moabului, aproape de Sitim şi faţă în faţă cu Ierihonul (Numeri 25,1; Deutronom 1,31).


6 ce le-a făcut[[xr:1]] lui Datan și lui Abiram, fiii lui Eliab, fiul lui Ruben, când pământul și-a deschis gura și i-a înghițit, cu familiile și corturile lor și cu orice om care îi urma, în mijlocul întregului Israel –,

Datan şi lui Abiram. Exemple cunoscute de răzvrătire contra lui Dumnezeu (vezi Numeri 16).


7 ci ochii[[xr:1]] voștri au văzut toată lucrarea măreață pe care a făcut-o DOMNUL!

Aţi văzut cu ochii voştri. Literal, ochii voştri sunt văzători (vezi cap. 3,21). Lucrurile mari. În legătură cu eliberarea lor din Egipt şi şederea lor în Canaan (vezi Judecători 2,7).


8 Să păziți tot ce v-am poruncit astăzi, ca să vă întăriți și să puneți mâna pe țara pe care vă duceți s-o luați în stăpânire[[xr:1]],

Toate poruncile. Literal, fiecare poruncă, numărul singular accentuând ascultarea desăvârşită ca principiu de purtare.

Ca să puteţi pune mâna. În sensul de încingere a cuiva pentru acţiune, sau ţinere în mod tenace. Puterea voastră ca creştini stă în iubirea care se revarsă în ascultare faţă de voinţa descoperită a lui Dumnezeu. Numai cel ascultător poate fi tare, pentru că Dumnezeu nu poate da tărie acelora care calcă cu premeditare Legea Sa.


9 ca să vi se lungească zilele[[xr:1]] în țara pe care[[xr:2]] DOMNUL le-a jurat părinților voștri că le-o va da lor și seminței lor, țară în care curge lapte și miere[[xr:3]].

Lapte şi miere. Compară cu Exod 3,8; Deutronom 6,3. Laptele nu reprezintă numai binecuvântările celor mai alese bunuri ale Canaanului pământesc, ci şi bogata binecuvântare a mântuirii prin Hristos (Isaia 55,1). Dulceaţa mierii este comparată cu dulceaţa Legii lui Dumnezeu (Psalmi 19,10) şi cu toată voinţa revelată a Lui (Ezechiel 3,3; Apocalipsa 10,9.10).


10 Țara în stăpânirea căreia vei intra nu este ca țara Egiptului, din care ai ieșit, unde[[xr:1]] îți semănai sămânța în ogoare pe care le udai cu piciorul ca pe o grădină de zarzavat.

Le udai. O figură de stil care înseamnă mecanismul folosit spre a ridica apa din Nil şi canalele lui tributare, care consta din muncă grea. Dar Ţara Făgăduinţei era udată prin ploi bogate care niciodată n-au lipsit atâta timp cât Israel a fost credincios faţă de Dumnezeu (vezi 1 Regi 8,35; 17,1; 18,17.18).

O grădină de zarzavat. Trudnicele metode de irigaţie practicate în Egipt erau aplicabile numai îngustei fâşii de pământ mărginaşe cu Nilul, în timp ce ploaia din Canaan avea să facă provincia din Palestina un câmp fertil.

11 Țara[[xr:1]] pe care o veți lua în stăpânire este o țară cu munți și văi, care se adapă din ploaia cerului;

Ţară cu munţi. Nu o câmpie întinsă ca Egiptul care se putea iriga printr-un sistem de canale. Palestina putea fi udată cum trebuie şi făcută fertilă numai prin ploile bune din cer, iar căderea acestor ploi era asigurată în măsura în care poporul era credincios faţă de Iehova.


12 este o țară de care Se îngrijește DOMNUL, Dumnezeul tău: ochii[[xr:1]] DOMNULUI, Dumnezeului tău, sunt neîncetat asupra ei, de la începutul anului până la sfârșitul lui.

Îngrijeşte. Literal, se interesează, ceea ce înseamnă a cerceta, a face investigaţii. Aceasta exprimare este folosită la căutarea oii pierdute (Deutronom 22,2; Ezechiel 34,6-8) şi la căutarea lui Dumnezeu după inimile oamenilor (1 Cronici 28,9).

Ochii…Domnului. O figură de stil reprezentând neîncetata purtare de grijă a lui Dumnezeu exercitată în folosul celor credincioşi Lui (Psalmi 33,18; 34,15).


13 Dacă veți asculta cu adevărat[[xr:1]] de poruncile pe care vi le dau astăzi, dacă Îl veți iubi[[xr:2]] pe DOMNUL, Dumnezeul vostru, și Îi veți sluji cu toată inima voastră și cu tot sufletul vostru,

Veţi sluji. Adică a asculta de El. Pentru a fi primit, slujirea omului faţă de Dumnezeu trebuie să decurgă din iubirea din inima omului, nu din încercarea de a dobândi îndreptăţirea prin conformarea legală cu cerinţele Sale (vezi cap. 10,12).


14 «Eu[[xr:1]] voi da țării voastre ploaie la vreme, ploaie timpurie[[fn:a]] și ploaie târzie[[xr:2]], și-ți vei strânge grâul, mustul și untdelemnul;

Ploaie timpurie. Aceasta era ploaia de toamnă, care cădea pe vremea însămânţării cerealelor de iarnă spre a face să încolţească sămânţa şi să-i dea o pornire bună înainte de a se instala iarna cea rece. Ea cădea în luna a opta, târziu în toamna noastră (vezi Ezra 10,9.13). Într-o ţară care depinde de ploaie, sămânţa nu avea să încolţească până nu cădea ploaia la vremea ei (Levitic 26,4).

Ploaie târzie. Aceasta cădea primăvara înainte de seceriş, în timpul lunii noastre martie şi începutul lui aprilie, şi făcea ca recolta să ajungă la maturitate deplină (vezi Ieremia 5,24; Ioel 2,23). În răspunsul său la falsele învinuiri ale lui Elifaz, Iov vorbeşte în mod figurat de importanţa ploii târzii (Iov 29,23). Solomon o foloseşte ca o ilustraţie a favorurilor acordate de un rege (Proverbe 16,15) şi Osea ca o înviorare şi reformă (Osea 6,2.3). Tragedia care a rezultat din lipsă de ploaie târzie este descrisă de Ieremia în prima sa solie către biserica ce aluneca din zilele sale (Ieremia 3,3; compară cu Amos 4,7; vezi Ioel 2,23).


15 voi da[[xr:1]] iarbă câmpiilor tale pentru animale; vei mânca[[xr:2]] și te vei sătura».

Iarbă. Acelaşi cuvânt poate să însemne vegetale pentru folosul omului (Geneza 3,18), cât şi iarbă pentru vite, ca aici (Psalmi 106,20; Ieremia 14,6). Vei mânca. Vite sănătoase şi bine hrănite înseamnă şi abundenţă de hrană pentru om, şi prosperitate în general (Levitic 25,19; compară cu Ioel 1,10-20).


16 Luați seama să nu vă fie amăgită inima[[xr:1]] și să vă abateți ca să le slujiți[[xr:2]] altor dumnezei și să vă închinați lor,

Vedeţi. O abundenţă de bunuri de-ale vieţii acesteia, aşa cum sunt făgăduite în versetele precedente, poate să facă pe individul prea încrezut să devină necredincios faţă de marele Dătător al acestor daruri (vezi Deutronom 6,14; Osea 2,5.8; 1 Corinteni 10,12).

Să nu vi se amăgească. Adesea un înţeles fals al valorilor orbeşte atât de mult inimile oamenilor (Ieremia 17,9; Romani 1,21.22) încât ei merg în zadar să urmărească lucruri care sunt numai de valoare trecătoare (Eclesiast 1,13.14; 2,1-11; Matei 6,28-34; Ioan 6,27-29). Este bine a se aminti că a fost un înţeles denaturat al valorilor ceea ce a condus pe Eva să mănânce din fructul oprit. Aceasta fost când ea a văzut ceva ce nu era aşa cum socotise ea (Geneza 3,6).


17 căci mânia DOMNULUI s-ar aprinde[[xr:1]] împotriva voastră; atunci, El ar închide cerurile[[xr:2]] și n-ar mai fi ploaie, pământul nu și-ar mai da rodul și ați pieri degrabă[[xr:3]] din țara cea bună pe care v-o dă DOMNUL.

Închide. Exact contrariul a ceea ce Iehova a dorit să facă pentru poporul Său (Deutronom 28,12,23). Compară cu o expresie similară din Levitic 26,19. Lipsa de ploi avea să fie un amintitor al păcatului care trebuia să fie căit (1 Regi 8,35).

Aţi pieri curând. Neascultarea avea să fie urmată de calamităţi naturale cu scopul de a aduce poporul înapoi la Dumnezeu (Iosua 23,16; Amos 4,6-9).


18 Puneți-vă[[xr:1]] aceste cuvinte în inimă și în suflet! Să le legați[[xr:2]] ca un semn pe mână și să vă fie ca niște însemne între ochi.

Fruntarii. Cuvântul tradus astfel este dintr-o rădăcină care înseamnă a lega, a împrejmui. Substantivul se află numai aici şi in Exod 13,16; Deutronom 6,8. Luând îndemnul literal, iudeii au legat filacteriile pe frunte, crezând că astfel se recomandă ei înşişi lui Dumnezeu (vezi Exod 13,9).


19 Să-i învățați[[xr:1]] pe fiii voștri și să vorbești de ele când vei fi acasă, când vei fi în călătorie, când te vei culca și când te vei trezi.

Să învăţaţi. Un îndemn adesea reperat părinţilor (cap. 4,10; 6,7). Raşi, comentatorul iudaic, interpretează cuvintele acestea ca însemnând că un părinte trebuie să înveţe pe copil limba ebraică şi Tora, de când începe să vorbească.


20 Să le[[xr:1]] scrieți pe ușorii caselor voastre și pe porțile voastre,

Să le scrii. Astfel păcatele lor aveau să fie scrise ca un priboi de fier (Ieremia 17,1).


21 ca să aveți zile multe[[xr:1]] voi și fiii voștri în țara pe care DOMNUL le-a jurat părinților voștri că le-o va da, cât vor fi[[xr:2]] cerurile deasupra pământului.

Zilele voastre. Compară cu cap. 4,40; 6,2; 11,9.

Cât vor fi zilele cerurilor. Atâta timp cât cerurile se află deasupra pământului (RVS; compară cu Matei 5,18). Printre evrei veşnicia cerurilor era o credinţă stabilă şi, de aceea, cuvintele acestea au devenit pentru ei o făgăduinţă despre natura de durată a moştenirii lor (vezi Psalmi 72,5.7; 89,29; Iov 14,12).


22 Dacă veți păzi cu adevărat[[xr:1]] tot ce vă poruncesc eu să împliniți, iubindu-L pe DOMNUL, Dumnezeul vostru, umblând în toate căile Lui și alipindu-vă de El[[xr:2]],

Dacă veţi păzi. Vezi v.13 şi cap. 10,20. Alipi de El. Ideea de alipire este o figură de afecţiune şi credincioşie (Rut 1,14). Dacă alegem să ne alipim de Dumnezeu nimic nu ne poate smulge din apucătura Lui (Ioan 10,28).


23 DOMNUL va izgoni[[xr:1]] dinaintea voastră toate aceste neamuri și veți izgoni neamuri mai mari și mai puternice decât voi[[xr:2]].

Va izgoni. O făgăduinţă des reperată (Exod 23,27; Deutronom 7,23). Dar ca toate celelalte făgăduinţe ea era condiţionată de ascultarea lor de poruncile Sale. Dacă Dumnezeu ar fi continuat să-i binecuvânteze fără a ţine seamă de purtarea lor, ei ar fi devenit cu totul întăriţi în căile lor rele. În felul acesta ei n-ar fi fost martori faptului dorit de a conlucra cu adevăratul Dumnezeu – care era scopul Lui atunci când le acorda toate aceste binecuvântări.

Neamuri mai mari. Compară cu cap. 7,1; 9,1. Ei erau cel mai mic dintre toate popoarele (cap. 7,7), dar nimic nu împiedică pe Domnul să dea izbăvire printr-un mic număr ca printr-un mare număr (1 Samuel 14,6; compară cu Judecători 7,2-7).


24 Orice loc pe care-l va călca talpa piciorului vostru[[xr:1]] va fi al vostru: hotarul vostru va fi de la[[xr:2]] pustiu și Liban, de la râul Eufrat, până la Marea de Apus.

Din pustie. Adică pustia Sin, care se află la sud de Palestina.

Liban. Hotarul dinspre nord.

Eufrat. Hotarul dinspre nord-est. Compară cu făgăduinţa făcută lui Avraam (Geneza 15,18).

Marea de apus. Literal de la spate sau marea de apus. Cuvântul tradus cel mai extrem este de la o rădăcină care înseamnă ceea ce este în spate, adică în spatele vorbitorului. Când evreii indicau direcţiile din Canaan ei se socoteau a fi cu faţa la răsărit şi în felul acesta Marea Mediterană era în spatele lor (vezi Deutronom 34,2; Ioel 2,20; Zaharia 14,8; vezi şi Exod 3,1). Marea Mediterană era numită Marea cea mare în Numeri 34,6.


25 Nimeni[[xr:1]] nu va putea sta împotriva voastră. DOMNUL, Dumnezeul vostru, va răspândi frica și groaza de voi[[xr:2]] peste toată țara în care veți călca, după cum[[xr:3]] v-a spus.

Frica…de tine. Vezi făgăduinţa lui Dumnezeu la Muntele Sinai (Exod 23,27), şi repetată mai înainte de căderea Ierihonului (Iosua 2,9.24).


26 Iată[[xr:1]], pun astăzi înaintea voastră binecuvântarea și blestemul:

Binecuvântarea şi blestemul. Ceea ce înseamnă voinţă liberă şi puterea de alegere a omului. Dumnezeu porunceşte dar omul este liber să aleagă dacă vrea să asculte (vezi Iosua 24,15; compară cu Ieremia 18,7-10).


27 binecuvântarea[[xr:1]], dacă veți asculta de poruncile DOMNULUI, Dumnezeului vostru, pe care vi le dau azi;

Binecuvântarea. Vezi cap. 28,2-6 pentru o declaraţie amănunţită a ceea ce este cuprins în această binecuvântare.


28 blestemul[[xr:1]], dacă nu veți asculta de poruncile DOMNULUI, Dumnezeului vostru, dacă vă veți abate de la calea pe care v-o arăt azi și dacă veți merge după alți dumnezei, pe care nu-i cunoașteți.

Blestemul. Compară cu cap. 28,15-68.

Alţi dumnezei. Vezi cap. 6,14. Numai Dumnezeul cerurilor poate să binecuvânteze pe poporul Său (cap. 7,9; 8,3). Copiii lui Israel au fost adesea avertizaţi despre pericolele idolatriei (cap. 4,3.15.16.23; 6,4.14; 7,4.5.25; 8,19; 9,12; 10,20; etc.).

29 Și când DOMNUL, Dumnezeul tău, te va duce în țara pe care mergi s-o iei în stăpânire, să rostești binecuvântarea[[xr:1]] pe muntele Garizim și blestemul pe muntele Ebal.

Te va aduce. Compară cu Deutronom 6,10; 7,1; Exod 13,5,11.

Muntele Garizim. Pe partea de sud a bogatei văi în care este aşezat Sihemul, cu muntele Ebal înspre nord. Garizim este fertil, şi Ebal oarecum sărac. Unii comentatori au văzut în faptul acesta motivul alegerii unuia ca fiind potrivit pentru binecuvântare şi celălalt pentru blestem.


30 Munții aceștia sunt dincolo de Iordan, înapoia drumului care merge spre apus, în țara canaaniților care locuiesc în Arava, față în față cu Ghilgal, lângă Stejarii lui More[[xr:1]].

Dincolo de. Adică, pe partea de sud a Iordanului în Ţara Canaan (vezi cap. 3,20.25). Spre apus. O persoană care stă pe malul de răsărit al Iordanului, faţă în faţă cu Ierihonul, poate vedea apusul de soare în apropiere de munţii Garizim şi Ebal ca la cca. 40 mile mai la o parte.

Ghilgal Numele tradus astfel poate veni de la verbul a rostogoli. Aceasta înseamnă o roată sau un cerc. Unii consideră că aceasta se poate aplica la un cerc de pietre în legătură cu închinarea păgână. Ghilgal aproape de Ierihon, amintit aici, a fost numit aşa pentru că ocara Egiptului a fost prăvălită de pe popor în acest loc (Iosua 5,9-12).

Stejarii More. Literal lângă terebinţii lui More (vezi Geneza 13,18; 18,1).


31 Când veți[[xr:1]] trece Iordanul ca să intrați în moștenirea țării pe care v-o dă DOMNUL, Dumnezeul vostru, când o veți lua în stăpânire și veți locui în ea,

Veţi trece. Moise îşi exprimă siguranţa cu privire la ocuparea de către ei a Ţării Făgăduinţei. Participiul folosit aici are forţa că voi sunteţi pe punctul de a trece dincolo.

Comentariile lui Ellen G. White

7,8 SR 171

10-12 PP 465

10-17 PK 135

13-218T 81

18,19 FE 141; PK 136; 3T 565

18-21 CSW 45; PP 503

19 PP 504

20 PK 464

22-25 Ed 48; PP 544, 716

26-28 FE 508; 3T 81

27,28 MB 9

29 PP 499


32 aveți grijă să împliniți[[xr:1]] toate rânduielile și hotărârile pe care le pun înaintea voastră astăzi.