Toți au darul tămăduirilor? Toți vorbesc în alte limbi? Toți tălmăcesc? Umblați dar după darurile cele mai bune. Și vă voi arăta o cale nespus mai bună. 1 Corinteni 12:30,31
Ai încercat vreodată să alegi un cadou pentru altcineva? Oamenilor le place să primească daruri, dar găsirea darului potrivit poate fi o provocare. Uneori primim daruri neașteptate, iar alteori așteptăm cu nerăbdare un dar promis.
Dumnezeu ne dă multe daruri și mereu El ne pregătește altele (vezi 1 Corinteni 4:7). Secole la rând, poporul lui Dumnezeu a așteptat daruri speciale pe care El le-a promis odată cu venirea lui Mesia:
Psalmii 68:18 Te-ai suit pe înălțime, ai luat prinși de război, ai luat în dar oameni; cei răzvrătiți vor locui și ei lângă Domnul Dumnezeu.
Gândiți-vă la acest verset pentru un moment. Ni se dă timpul când aceste daruri urmau să fie primite. Ele au fost primite când Isus, Mesia, S-a înălțat la cer, nu la mult timp după înviere. Era nevoie de aceste daruri pentru ca prin ele Isus să trăiască în fiecare credincios. Comentând această făgăduință, Pavel spune că darurile speciale erau favoruri nemeritate.
Efeseni 4:7,8 Dar fiecăruia din noi harul [darul nemeritat al lui Dumnezeu] i-a fost dat după măsura darului lui Hristos. De aceea este zis: „S-a suit sus, a luat robia roabă și a dat daruri oamenilor.”
Cât de nemerituoși erau cei care au primit aceste daruri? Revedeți Psalmii 68:18. Ați observat că unora cărora li s-au dat daruri minunate erau „răzvrătiți”? Aceștia puteau primi darul pocăinței și al iertării, și răzvrătirea lor putea fi iertată și tratată!
Faptele 5:31 Pe acest Isus, Dumnezeu L-a înălțat cu puterea Lui și L-a făcut Domn și Mântuitor, ca să dea lui Israel pocăința și iertarea păcatelor. „El îi primește cu plăcere chiar pe aceia a căror purtare L-a supărat mai mult; dacă se pocăiesc, El le dă Duhul Său cel Sfânt, îi pune în locurile de încredere cele mai însemnate și-i trimite în tabăra celor necredincioși, pentru a vesti mila Lui nemărginită.” – Viața lui Iisus, p. 826
Profeția din Psalmii 68:18 nu vorbește despre „dar” (singular), ci despre „daruri” (plural). Pocăința și iertarea au fost mereu disponibile, dar erau necesare și alte câteva daruri esențiale pentru supraviețuirea nou-înființatei biserici creștine de după înălțarea lui Hristos. Pavel continuă să comenteze despre daruri:
Efeseni 4:11 Și El a dat pe unii apostoli, pe alții proroci, pe alții evangheliști, pe alții păstori și învățători.
Aceste daruri, numite daruri spirituale, erau abilități împărțite în mod miraculos creștinilor timpurii pentru a-i ajuta să realizeze lucrarea lui Dumnezeu. Nimeni nu a primit toate darurile, dar Dumnezeu le-a distribuit printre primii credincioși în așa fel încât să întărească biserica și în același timp să nu lase ca cineva să se mândrească cu capacitățile proprii. Pavel ne spune că Dumnezeu vrea să dea daruri și bisericii de astăzi.
1 Corinteni 12:11 Dar toate aceste lucruri le face unul și același Duh, care dă fiecăruia în parte cum voiește.
Deci fiecare creștin poate fi binecuvântat măcar cu unul dintre darurile Spiritului. Ți-ai predat complet viața lui Isus? Dacă da, El ți-a promis unele dintre aceste daruri scumpe, cumpărate cu sângele lui Isus. El îți va da darul de care ai nevoie ca să te facă eficient în serviciul Său.
1. Enumeră câteva daruri ale Duhului Sfânt. 1 Corinteni 12:1-11,28-30; Romani 12:6-8.
2. Citește despre comparația bisericii cu un corp uman, făcută de Pavel. 1 Corinteni 12:12-27. Care sunt câteva căi prin care darurile spirituale ajută la dezvoltarea unității în biserica lui Dumnezeu?
Darurile speciale au fost date pentru a putea fi folositori. Darurile din Efeseni 4 – acelea care te transformă în profet adevărat, evanghelist adevărat, slujitor adevărat și învățător biblic adevărat – sunt date cu un scop specific.
Ele au fost date pentru a-i ajuta pe sfinți (adică cei puși deoparte prin botez și o viață sfântă) să devină ca Isus. Au fost date și pentru a-i ajuta pe lideri în lucrarea lor. În plus, darurile au fost date pentru a asigura conducere divină pentru înaintarea bisericii în înțelegere, zel, dar și numeric.
Efeseni 4:12 [Darurile au fost date] pentru desăvârșirea sfinților, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos.
Aceste daruri de conducere sunt esențiale pentru a aduce biserica la unitate. Pentru acest motiv ele mai sunt încă prezente în biserică. Și ele vor continua până vom ajunge la „unirea credinței” și până vom avea un caracter ca al lui Isus.
Efeseni 4:13 [Darurile au fost date] până vom ajunge toți la unirea credinței și a cunoștinței Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălțimea staturii plinătății lui Hristos. Ce promisiune minunată! Dumnezeu va avea o biserică unită, asemănătoare cu Hristos. Deși astăzi caracterele noastre sunt imperfecte, Dumnezeu nu va retrage darurile până când nu ne va duce până la „măsura staturii plinătății lui Hristos”.
Nu vom fi mereu naivi și vulnerabili la ispitirea lui Satana! Observați că darurile au fost date pentru protecția poporului lui Dumnezeu împotriva apostaziei și înșelăciunii lui Antihrist.
Efeseni 4:14 [Darurile au fost date] ca să nu mai fim copii, plutind încoace și încolo, purtați de orice vânt de învățătură, prin viclenia oamenilor și prin șiretenia lor în mijloacele de amăgire.
Aceste daruri vor produce o dragoste desăvârșită pentru Dumnezeu și pentru om. Această dragoste divină va forma fundamentul a tot ce facem și spunem. Deoarece această dragoste este scopul suprem pe care Dumnezeu îl are în minte atunci când dă darurile, El nu vrea ca noi să ratăm scopul Său din lipsă de daruri (vezi 1 Corinteni 1:7).
Efeseni 4:15 Ci, credincioși adevărului, în dragoste, să creștem în toate privințele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos.
Această dragoste adevărată este cel mai important dar pe care Dumnezeu îl dă poporului Său:
1 Corinteni 13:13 Acum dar rămân acestea trei: credința, nădejdea și dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.
3. Care sunt trei dintre motivele pentru care au fost date darurile Duhului Sfânt în biserică? Efeseni 4:11,12.
Care sunt cele trei lucruri pe care aceste daruri trebuie să le facă în noi? Efeseni 4:13
De ce ne vor proteja aceste daruri? Efeseni 4:14
4. Citiți 2 Corinteni 36:15-20. Ce gândește Dumnezeu despre oamenii care îi disprețuiesc pe profeții Lui?
În ce mod fac aceeași greșeală oamenii de astăzi? Ezechiel 33:31-33.
Satana vrea să strice tot ce face Dumnezeu. Așa cum există învățători dumnezeiești, profeți adevărați și apostoli inspirați, tot așa există învățători, profeți și apostoli falși. Apostolii ne-au avertizat:
2 Corinteni 11:13 Oamenii aceștia sunt niște apostoli mincinoși, niște lucrători înșelători, care se prefac în apostoli ai lui Hristos. 1 Ioan 4:1 Preaiubiților, să nu dați crezare oricărui duh, ci să cercetați duhurile dacă sunt de la Dumnezeu; căci în lume au ieșit mulți proroci mincinoși.
Deși liderii trimiși de cer care au adevăratele daruri spirituale construiesc biserica, falșii lideri cu daruri contrafăcute distrug biserica.
2 Petru 2:1 În norod s-au ridicat și proroci mincinoși, cum și între voi vor fi învățători mincinoși, care vor strecura pe furiș erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpânul care i-a răscumpărat și vor face să cadă asupra lor o pierzare năprasnică.
Ne-am putea întreba cum se poate face distincția între persoanele care au daruri spirituale reale, de la Dumnezeu, și cele care au „daruri spirituale” de la Satana. Cum testăm darurile? Aceasta este o întrebare importantă. Isus ne-a avertizat în mod repetat cu privire la falșii profeți. Să citim câteva avertizări:
Matei 7:15 Păziți-vă de proroci mincinoși. Ei vin la voi îmbrăcați în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt niște lupi răpitori.
Poate un profet fals să mărturisească că el este loial lui Hristos și Bibliei? Un profet fals se poate deghiza în „haină de oaie”. Iată și avertizarea:
Matei 24:24 Căci se vor scula hristoși mincinoși și proroci mincinoși, vor face semne mari și minuni, până acolo încât să înșele, dacă va fi cu putință, chiar și pe cei aleși.
Dar un profet fals poate face minuni? Poate el să vindece un bolnav? Sunt aceste minuni semnul că este de la Dumnezeu? Nu. Profeții falși folosesc minunile ca să înșele pe oameni (vezi Deuteronomul 13:1-5; Apocalipsa 16:14). Atunci cum să-i identificăm pe profeții falși?
1. Ne trebuie o consacrare deplină lui Dumnezeu, altfel nu vom fi în stare să deosebim adevărul de minciună. Acest lucru este fundamental deoarece lucrurile spirituale sunt cercetate spiritual (vezi 1 Corinteni 2:13-15).
Ioan 7:17 Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va ajunge să cunoască dacă învățătura este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine.
2. Deoarece profeții adevărați sunt puțini, iar cei falși sunt mulți, niciodată un profet nu va fi unul adevărat dacă nu trece testul biblic (vezi Matei 24:11).
3. Conform cu Matei 7:16, putem recunoaște profeții falși după roade. De aceea nu trebuie să ne grăbim să tragem concluzii, ca astfel să putem observa ce fel de roade aduc. Citește Galateni 5:19-24 și reține cele două tipuri de roade.
4. „Profetul” aduce un mesaj pe care oamenii vor să-l audă? (Vezi 2 Timotei 4:3.) Conține mesajul lui ceva care să-i flateze pe ascultători? (Vezi 1 Tesaloniceni 2:5.) Este un mesaj senzațional? Mesajul conține o binecuvântare asupra celui ce calcă Legea? Este un mesaj de „pace, pace” pentru păcătos? Dă mesajul un sentiment de siguranță fără a chema la pocăință și reformă radicală? (Vezi Ieremia 6:14; 1 Corinteni 2:1.)
5. „Profetul” se concentrează pe el și pe talentul său? (Vezi Ioan 5:31; Faptele 20:30.)
6. Este mesajul „profetului” neimportant? (Vezi 1 Corinteni 2:2.)
7. Compară mesajul profetului cu Scriptura. Subliniază „profetul” ascultarea de Lege? (Vezi Isaia 8:20.)
Punctul principal: trebuie să studiem Biblia. Și putem avea încredere deplină în scrierile lui Ellen White, căci au fost testate în întregime și s-a dovedit că ele conțin autentica mărturie a lui Isus. Când orice altceva este confuz, Biblia și Spiritul Profeției sunt singurele scrieri în care putem avea încredere.
5. Dacă nu te poți pronunța asupra unui profet dacă este adevărat sau fals, ce ar trebui făcut până descoperi răspunsul? 1 Tesaloniceni 5:19-21.
6. Studiază Deuteronomul 13:1-5 și 18:20-22. Ce semne de identificare a adevăratului sau a falsului profet ni se dau în aceste pasaje?
Să-L accept pe Isus ca Salvator? Eu sunt fiul lui Hristos? Ce tot spui?” Aceasta a fost reacția mea când Jagdeep*, un lucrător laic Gospel Outreach, a încercat să mi-L prezinte pe Isus. Până atunci, singurele ocazii în care auzisem acest nume fuseseră în înjurături, pe care le auzeam adesea.
Asemenea majorității tinerilor din India, nu eram interesat de Isus. Eram hindus și aveam de gând să rămân hindus. La urma urmei, religia hindusă îmi cerea puține lucruri. Puteam fi un bun hindus și totuși să mă bucur și de multe alte lucruri „distractive”. Eu și amicii mei hoinăream nestingheriți și fără niciun scop. Am petrecut mult timp fumând și bând. Nu-mi păsa nici de părinți, nici de altcineva, decât de mine însumi. La douăzeci de ani, mă gândeam că voi avea timp mai încolo să fiu „bun”. Când voi vrea, voi deveni „bun”. Și aceasta i-am spus și lui Jagdeep. „Mai am destui ani ca să mă bucur de viață; Îl voi accepta pe Isus când voi fi bătrân. Acum mă distrez atât de bine!”
Apoi am început să am probleme cu somnul. Visam urât: accidente, sinucidere și demoni. Nu mai puteam studia pentru școală. Îmi era atât de rău, că notele mele au început să scadă. Nu găseam niciun sens al vieții. Mi-am zis: „Dacă mă distrez, de ce mă simt așa de rău?”
Mă gândeam la sinucidere. Am încercat să continui să mă distrez cu prietenii, dar nu mă mai atrăgea nici fumatul, nici băutura. În cele din urmă am înțeles că îmi iroseam tinerețea. Atunci mi-am amintit de cuvintele lui Jagdeep: „Acceptă-L pe Hristos ca Salvator, și viața ta va fi cu adevărat fericită.” Oare să fi fost atât de simplu? Nu părea posibil.
Am mers într-o zi să-l vizitez pe Jagdeep.
– Dacă Îl accept pe Hristos, mă va accepta El ca fiu? Jagdeep a răspuns:
– Dumnezeu va ierta toate păcatele tale dacă le mărturisești și te căiești de ele. Încă îmi părea prea frumos să fie adevărat. A trebuit să mă mai gândesc un timp. După alte două zile, am mers înapoi la el.
– Vreau să-L accept pe Isus în viața mea, am spus. Foarte fericit, Jagdeep m-a botezat și mi-a urat bun venit în familia lui Dumnezeu. Acum îmi găsesc pacea și fericirea prin participarea mea activă în biserică. Glorie lui Dumnezeu pentru dragostea lui Isus!
Trăind pentru Isus
Domnul a dat tinerilor capacități și talente cu care ei să facă lucrarea Lui. Te întreb, dragă tinere, te vei preda tu Domnului? Ești gata să te angajezi în lucrarea pe care El dorește să o faci?
Isus a spus ucenicilor: „Duceți-vă în toată lumea și propovăduiți Evanghelia la orice făptură.” În fața solicitării Sale, vei folosi timpul și energia ta după înclinația firească în loc să asculți cerința lui Dumnezeu? Vei alege judecata ta independentă și vei umbla în lumina focului propriilor vreascuri în loc să urmezi Lumina lumii? Anii trec cu grăbire, oricând te poate lovi o boală și deodată va fi prea târziu și vei vedea că ai făcut o teribilă greșeală.
Satana le va spune mereu tinerilor că trăind pentru lumea aceasta vor avea mari beneficii; dar nu este deloc așa. Cele mai promițătoare și luminoase perspective nu vor fi realizate niciodată. Unde va fi atunci răsplata? Poți privi în sus prin credință ca să vezi coroana care te așteaptă? Te bucuri de locuința pe care Hristos a mers să o pregătească celor care Îl iubesc?
Dacă tu urmezi cărarea propriei tale alegeri, te va paște ruina. Celor care nu apreciază privilegiile oferite cu un preț infinit nu li se va oferi o altă cale de mântuire. Dacă îți aduni comori pe pământ, oprește-te și evaluează viața contrară voii divine pe care o duci, folosind greșit talentele tale și neaducând niciun câștig Stăpânului. Gândește-te la anii în care ai refuzat să accepți calea lui Dumnezeu și să pui talanții tăi la schimbător așa cum El ți-a cerut; ia în calcul câștigul pe care ar fi trebuit să-l obții printr-o folosire înțeleaptă a bunurilor Domnului și apoi răspunde la întrebarea: „Cât ești dator Stăpânului meu?”
Nu este timpul, dragă tinere care risipești bunurile Domnului, să te întrebi care va fi sfârșitul unei vieți irosite? Va trebui să dai socoteală la judecată dacă, prin cuvinte și acțiuni, continui să spui: „Nu va domni peste mine acest om Isus Hristos; voi urma propria mea înclinație și propria mea voință.” Poți să îți dai seama că, dacă te lași biruit de această tendință, va fi în cele din urmă prea târziu? Cei care aveți ochi de văzut puteți vedea unde vă poartă drumul vostru? Cei care aveți urechi de auzit deschideți-le ca să auziți sfatul Celui Preaînalt!
Sunt multe suflete de salvat. Irosind talanții influenței tale, nu poți fi lucrător împreună cu Dumnezeu, acționând pentru salvarea altora. Dumnezeu ar putea să direcționeze fiecare fărâmă din influența pe care o ai. Chemarea este pentru tine, cel căruia i s-a dat o mare lumină pentru a coopera cu agenții cerești. Aceia care au o lumină mare și capacități prețioase vor avea un câmp larg în care să-și exercite influența pentru viața veșnică; dar dacă cei care au fost înzestrați din belșug de către cer rețin darurile și nu le folosesc pentru serviciul Domnului, dacă le vor întrebuința pentru sine și pentru lucrurile din lume, ei vor fi pedepsiți în măsura luminii pe care au refuzat-o cu încăpățânare.
Dumnezeu i-a făcut pe tineri depozitarii adevărului care trebuie împărtășit lumii. Îți vei revizui atitudinea acum? Vei cădea acum pe Stânca Isus Hristos ca să fii zdrobit? Îl vei căuta pe Domnul atâta timp cât este aproape și vei striga la El atâta timp cât Se mai poate găsi? El spune: „Să se lase cel rău de calea lui, și omul nelegiuit să se lase de gândurile lui, să se întoarcă la Domnul, care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru, care nu obosește iertând.” Dumnezeu caută oameni care să-I slujească cu toată inima și cu sinceritate, care să nu poată fi abătuți din poziția datoriei, nici de ispite și nici de împotrivire, care nu se vor poticni sau descuraja. Te vei oferi și tu Domnului? Vei fi printre aceia care vor fi purtători de lumină? I te vei dărui Lui pentru a fi angajat ca agent al schimbării rutei celor care merg spre pierzare?
O, dacă toți am avea spiritul Salvatorului nostru, ce uitare de sine ar fi manifestată, ce dezrădăcinare a egoismului ar fi văzută, ce dorință de a economisi mijloace pentru a sprijini sufletele care trebuie salvate! Cât de serioase vor fi eforturile noastre pentru ca Hristos să poată locui în inimă, și astfel să reușim să fim o influență cerească pentru cei cu care noi ne întâlnim! Cât de atenți am fi ca niciun cuvânt de necredință, niciun spirit de glumă, nicio ușurătate și niciun lucru de nimic să nu încurajeze vreun suflet să fie indiferent cu privire la interesul veșnic!
Inima mi-e îndurerată pentru că știu că timpul în care trăim nu este favorabil evlaviei. Ne rugăm ca tineretul să fie îmbrăcat în frumoasa haină a neprihănirii lui Hristos și ca ei să lucreze cu toată abilitatea dată de Dumnezeu pentru a salva sufletele de la pieire. Dragă tinere, te îndemnăm să te rogi lui Dumnezeu ca să poți fi convertit, să arăți prin acțiunile tale iubirea ta pentru Isus și să porți povara salvării de suflete pentru care Isus a murit. Roagă-te ca să fie turnat peste tine Duhul Sfânt, să poți vedea departe și să înțelegi semnificația planului de mântuire. Roagă-te ca influența sfințitoare să vină peste tine, pentru că Isus a spus: „Despărțiți de Mine nu puteți face nimic.” – The Youth’s Instructor, 17 noiembrie 1892
1. Ce spune Satana mereu tineretului? De ce o asemenea minciună?
2. Ce se va întâmpla dacă urmezi cărarea alegerilor proprii?
3. Ce ar trebui să:
- simțim în inima noastră?
- vedem cu ochii noștri?
- auzim cu urechile noastre?
4. Pe cine cheamă Hristos?
5. Ce s-ar întâmpla dacă am avea spiritul Salvatorului nostru?
6. Ultimul paragraf enumeră câteva lucruri pentru care ar trebui să ne rugăm. Ia-ți timp să te rogi pentru fiecare lucru enumerat.
Nu din întâmplare: cerbul cu coadă albă
Toți puii nou-născuți ai speciei cerbului cu coadă albă au o frumoasă îmbrăcăminte de camuflaj: blană brună cu pete albe. Fără îndoială că ați mai văzut fotografii sau chiar ați întâlnit vreun pui de căprioară adorabil, culcat într-un loc retras, în așteptarea mamei lui.
Pe când așteaptă în tăcere întoarcerea mamei, care este în căutare de plante gustoase, flori sau fructe, puiul ține capul întins pe jos, făcând cât mai puțin zgomot, pentru a nu fi depistat de vreun prădător. Nu din întâmplare micuța căprioară știe să procedeze astfel. Acest comportament a fost programat de înțeleptul și iubitorul Creator.
Și mai este ceva pe care puiul nu îl face și este parte din designul său complex. Știți că mirosul indică altor animale prezența puiului. Nu din întâmplare, micuțul nu lasă deloc miros. Un motiv este acela că puiul de căprioară – în timp ce așteaptă uneori și câteva ore ca mama lui să se întoarcă – nu urinează și nu-și elimină excrementele până ce nu se întoarce mama. Apoi, când ea se întoarce, puiul evacuează, iar mama imediat ingerează, ca să nu fie niciun miros care să atragă prădătorii. Această capacitate a puiului de a aștepta, precum și comportamentul mamei de a îndepărta posibilitatea identificării mirosului sunt hotărâte de Creatorul lor.
Cerbul cu coadă albă este rumegător, aceasta referindu- se la sistemul digestiv alcătuit din patru camere și la faptul că rumegă hrana ingerată. Acest sistem digestiv poate digera lucruri pe care omul nu le-ar putea digera niciodată, incluzând material lemnos de la tufișuri și copaci. Cerbul adult este de dimensiunea unui câine Collie cu păr lung, iar grupul de insule Florida Keys este singurul loc în lume unde acest cerb se poate găsi (numele în engleză al acestui cerb este „Key Deer” – nota trad.). Ca și noi, aceste creaturi mici au nevoie de apă proaspătă ca să trăiască. De aceea, nu este de mirare că cei mai mulți cerbi cu coadă albă trăiesc pe Big Pine Key și No Name Key, insule unde se găsește multă apă proaspătă.
Cerbii cu coadă albă sunt buni înotători, iar blana de iarnă are firul de păr plin cu aer, ca să le ofere o izolație mai bună la frig și ca să îi ajute să plutească mai bine în timp ce înoată. Cu siguranță, acesta este alt mecanism de protecție pe care, nu din întâmplare, Creatorul li l-a dat.
Cele mai mari exemplare de cerb cu coadă albă pot fugi cu 75 km/h, pot face salturi verticale de aproape 3 metri și salturi în zig-zag orizontale de până la 9 metri, atunci când încearcă să scape de un pericol. Dar pe insula Florida Keys micul cerb nu are spațiu suficient pentru a fugi mai mulți kilometri. Totuși, ca și rudele lor nordice de trei ori mai mari, își ridică cozile în sus ca un steag alb, semnalând unul altuia când este timpul să fugă. Nu din întâmplare, această reacție de protecție a fost programată de Cel care Își iubește creaturile mici sau mari.
Creatorul a plănuit să ne apere și pe noi. Putem cere oricând ajutorul Său. Lui Îi place să asculte rugăciunea!