Antihristul şi apostazia

Cine este Antihristul? Acesta este unul dintre misterele care circulă astăzi printre creștini. Filme senzaționale și cărți au încercat să răspundă la această întrebare, dar ele nu au făcut altceva decât să adauge dezinformare și confuzie la acest subiect.

De la înălțarea lui Isus, creștinii așteaptă cu nerăbdare revenirea Lui. Dar înaintea celei de-a doua veniri, vor fi încercări de falsificare a venirii lui Hristos. Când vorbea despre reîntoarcerea Sa, Isus i-a prevenit pe ucenici:

Matei 24:4,5 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Băgați de seamă să nu vă înșele cineva. Fiindcă vor veni mulți în Numele Meu și vor zice: «Eu sunt Hristosul!» Și vor înșela pe mulți.”

Apostolul Ioan, care a auzit această avertizare, a repetat-o:

1 Ioan 2:18 Copilașilor, este ceasul cel de pe urmă. Și, după cum ați auzit că are să vină antihristul...

Nu numai Hristos vine, ne avertizează Ioan, dar și Antihrist vine – și mulți îl vor accepta. Pregătirea pentru revenirea lui Hristos include și pregătirea pentru identificarea falșilor hristoși.

Fiecare generație de creștini a trebuit să treacă testul falșilor hristoși. Totuși, Biblia ne spune cum să-i recunoaștem și astfel nu vom fi înșelați niciodată, cu excepția cazului în care Îl pierdem din vedere pe adevăratul Hristos. Pavel a descris procesul gradual al apostaziei care se furișa în biserică în acele zile și care urma să se accentueze după moartea apostolului.

Faptele 20:29-31 Știu bine că, după plecarea mea, se vor vârî între voi lupi răpitori, care nu vor cruța turma, și se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăța lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor. De aceea vegheați și aduceți-vă aminte că, timp de trei ani, zi și noapte, n-am încetat să sfătuiesc cu lacrimi pe fiecare din voi.

Puțin câte puțin, credincioșii își iau ochii de la Hristos. Ei nutresc păcate condamnate de Cuvântul lui Dumnezeu. În loc să se apropie de alți frați creștini prin dragostea de adevăr, ei strecoară erezii înăuntrul bisericii, iar aceasta se dezbină. În loc să preia doctrina din Biblie, membrii urmează liderii cu influență și care sunt bine văzuți.

Pe măsură ce creștinii găsesc tot mai multă plăcere în păcat, ei refuză mesajul predicatorilor credincioși, care declară cu tărie că Biblia condamnă păcatele îndrăgite de ei. Odată cu refuzul adevărului, au devenit receptivi la încuviințarea mesajelor greșite, care nu condamnă răul (vezi Ioan 5:43; 2 Timotei 4:3). Astfel este pregătită calea pentru Antihrist. Pavel ne explică:

2 Tesaloniceni 2:3,4 Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip; căci [revenirea] nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de credință [apostazia] și de a se descoperi omul fărădelegii, fiul pierzării, potrivnicul care se înalță mai presus de tot ce se numește „Dumnezeu” sau de ce este vrednic de închinare. Așa că se va așeza în Templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu.

De-a lungul secolelor ce au urmat, această apostazie a intrat în biserica creștină, care s-a împărțit în facțiuni rivale, conduse de lideri ambițioși și setoși de putere. Odată deschisă calea pentru sistemul „creștinismului” fals, acesta a preluat controlul în biserică și a pretins chiar atribute divine. Episcopul de Roma a ieșit în evidență ca lider și a cerut de la creștini ca aceștia să-i recunoască autoritatea. Stând în templul lui Dumnezeu, el a pretins că este reprezentantul lui Dumnezeu pe pământ. Însă ura pentru Legea lui Dumnezeu, în special pentru Sabat, a fost manifestarea clară a spiritului din spatele acestui sistem.

Pentru secole, poporul credincios al lui Dumnezeu a fost persecutat, urmărit și ucis de puterea Antihristului. Așa cum a fost prezis, Antihristul a căutat să schimbe Legea lui Dumnezeu, conducând poporul la uitarea Sabatului pe care Dumnezeu ne cheamă să ni-l amintim (vezi Daniel 7:25). Această lucrare de falsificare colosală „a aruncat adevărul la pământ și a izbutit în ce a început” (Daniel 8:12). Antihristul va mai juca un rol în evenimentele finale și va fi distrus de venirea lui Hristos (vezi 2 Tesaloniceni 2:8).

Poate că cea mai semnificativă lecție pe care ar trebui s-o învățăm din această istorie tristă este importanța îndrăgirii adevărului și a urii pentru minciună (vezi 2 Tesaloniceni 2:10; Evrei 1:9). Numai acest lucru ne poate proteja de apostazie – care are ca rezultat primirea Antihristului, având impresia că este Hristos cel acceptat.

1. Biserica creștină a devenit sensibilă la înșelăciunile Antihristului atunci când ea și-a luat ochii de la Isus și a început să cultive păcatul. Cum putem să evităm această greșeală în viața noastră? 2 Tesaloniceni 2:10

Când au început colonizarea Americii, coloniștii au încercat să omoare lupii, vulpile și urșii care le amenințau vitele. Ei au învățat să ascundă cu grijă capcanele, evitând să lase miros de om, astfel încât animalele să nu suspecteze nimic atunci când se vor apropia. Solomon spune:

Proverbele 1:17 Dar degeaba se aruncă lațul înaintea ochilor tuturor păsărilor.

La fel ca acești vânători, Satana a învățat cum să-și mascheze ispitele. Când Eva era în Grădina Edenului, ea a fost prevenită despre posibilitatea unei înșelăciuni a lui Satana. Cum Satana era un înger, ea se aștepta să vină ca un înger de lumină. În schimb, el s-a deghizat într-un șarpe atrăgător. Această deghizare era atât de eficientă încât Eva nu s-a gândit nicio clipă că vorbește cu îngerul căzut. Satana încearcă să se ascundă când ne ispitește, dar noi nu trebuie să fim niciodată neștiutori cu privire la tehnicile lui (vezi 2 Corinteni 2:11).

Cei mai mulți creștini cred că înșelăciunea lui Antihrist va fi în mod evident rea și ateistă. Dar nimic nu poate fi mai neadevărat. Această minciună este vicleană și subtilă, iar pericolul de a fi înșelat este atât de mare, încât Isus a declarat:

Matei 24:24 Căci se vor scula hristoși mincinoși și proroci mincinoși, vor face semne mari și minuni, până acolo încât să înșele, dacă va fi cu putință, chiar și pe cei aleși.

Să observăm strategia străveche a lui Satana:

Satana își pregătește înșelăciunile în așa fel încât, în ultima campanie împotriva poporului lui Dumnezeu, oamenii să nu-și dea seama că este el. – Solii pentru tineret, p. 51.

Satana a avut o strategie similară cu ucenicii lui Isus: Dar ei nu înțelegeau lucrul acesta și, ca urmare, aveau să vină peste ei ispite mari, pe care cu greu le puteau recunoaște ca ispite. – Vața lui Iisus, p. 379. Totuși, următoarea declarație conține cea mai clară avertizare:

Trebuie să aveți iluminarea divină. Dacă nu o căutați, Satana își va stabili stindardul său infernal chiar în casa voastră, și veți fi atât de orbi cu privire la natura reală a înșelăciunii sale, încât îl veți cinsti ca fiind steagul lui Hristos. – The Ellen G. White 1888 Materials, p. 505.

În timp ce Satana va reuși să înșele pe mulți cu uneltirile lui viclene, el nu va reuși acest lucru cu cei aleși care se află în lume:

Matei 24:31 El va trimite pe îngerii Săi cu trâmbița răsunătoare și vor aduna pe aleșii Lui din cele patru vânturi, de la o margine a cerurilor până la cealaltă.

2. Cum putem ști că ne pregătim pentru a face parte din poporul ales al lui Dumnezeu? Coloseni 3:12-17.

3. În ce fel ne „întărim chemarea și alegerea” noastră? 2 Petru 1:2-11.

Am văzut cum Antihristul a intrat în creștinism prin ignorarea adevărului de către creștinii care iubeau păcatul (vezi 2 Tesaloniceni 2:12). În timp ce păcatul devenea din ce în ce mai acceptabil pentru un grup din ce în ce mai mare de așa-ziși creștini, învățăturile simple ale Cuvântului deveneau din ce în ce mai de nesuportat.

Cei care cultivă păcatul caută să asigure un loc cât mai „primitor” și mai „tolerant” celor care, ca și ei, iubesc păcatul. Aceasta îi expune la „învățăturile dracilor” (1 Timotei 4:1) (vezi Apocalipsa 18:2). În legătură cu aceasta, Pavel i-a spus lui Timotei:

2 Timotei 4:2-4 Propovăduiește Cuvântul, stăruiește asupra lui la timp și ne la timp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândețea și învățătura. Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învățătura sănătoasă, ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute și își vor da învățători după poftele lor. Își vor întoarce urechea de la adevăr și se vor îndrepta spre istorisiri închipuite.

Când refuzăm să ascultăm adevărul și acceptăm cu nerăbdare născociri care ne scuză păcatul, fragila conștiință este sever alterată, fiind „însemnată cu fierul roșu” (1 Timotei 4:2). Creștinul devine mai învârtoșat în păcat decât păgânul (vezi 2 Cronici 33:9). Cu întreaga protecție înlăturată, creștinii „îngrămădesc astfel păcat peste păcat” (Isaia 30:1). Satana îi folosește pe acești apostați ca agenți ai săi care-l promovează pe Antihristul. Privitor la această situație, Ieremia întreabă:

Ieremia 5:31 Prorocii prorocesc neadevăruri, preoții stăpânesc cu ajutorul lor, și poporului Meu îi plac aceste lucruri. Dar ce veți face la urmă? Nu trebuie să uităm întrebarea lui Ieremia: Dar ce veți face la urmă?

La prima vedere, Antihristul și cei ce îl urmează au mult succes.

Apocalipsa 13:7 I s-a dat să facă război cu sfinții și să-i biruiască. Și i s-a dat stăpânire peste orice seminție, peste orice norod, peste orice limbă și peste orice neam.

În cele din urmă, poporul ales al lui Dumnezeu nu va mai putea să cumpere sau să vândă și va ajunge la sărăcie absolută (vezi Apocalipsa 13:17). Adesea, poporul lui Dumnezeu nu poate înțelege de ce El îngăduie ca cei răi să aibă prosperitate, în timp ce neprihănitul pare să fie „lovit” (vezi Psalmii 73:2-14). Dar răspunsul se găsește în serviciile sanctuarului, care arată sfârșitul celui rău.

Psalmii 73:17-19 Până ce am intrat în Sfântul Locaș al lui Dumnezeu și am luat seama la soarta de la urmă a celor răi. Da, Tu-i pui în locuri alunecoase și-i arunci în prăpăd. Cum sunt nimiciți într-o clipă! Sunt pierduți, prăpădiți printr-un sfârșit năprasnic.

În parabola lui Hristos despre bogat și săracul Lazăr, El ne avertizează despre groaznica judecată:

Luca 16:25 „Fiule”, i-a răspuns Avraam, „adu-ți aminte că, în viața ta, tu ți-ai luat lucrurile bune, și Lazăr și-a luat pe cele rele; acum, aici, el este mângâiat, iar tu ești chinuit. Galateni 6:7 Nu vă înșelați: „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.” Ce seamănă omul, aceea va și secera.

Viața prezentă este tot ce pot avea, atât Antihristul, cât și cei ce îl urmează; și cât de repede se sfârșește ea! Dacă am putea vedea ce a văzut Balaam, adică contrastul dintre sfârșitul celui neprihănit și sfârșitul celor răi, am exclama împreună cu el:

Numeri 23:10 O, de aș muri de moartea celor neprihăniți, și sfârșitul meu să fie ca al lor!

4. Cum ne ajută sanctuarul să înțelegem sfârșitul celui rău?

5. Revedeți istoria lui Balaam din Numeri 22-25; 31:1-8. Este destul să spui ca Balaam: „O, de aș muri de moartea celor neprihăniți”?
Ce ne spun versetele următoare despre viața lui Balaam? Apocalipsa 2:14; 2 Petru 2:15.

Putem „muri de moartea celor neprihăniți” dacă nu trăim o viață de neprihănire?

Adoptă un lucrător

Imaginați-vă că veți fi în viață la revenirea lui Hristos. Să auziți acea trâmbiță care trezește morții din morminte! Să lăsați deoparte în sfârșit toate greutățile și îngrijorările acestei vieți! Să fiți schimbați într-o clipă! Doriți scurtarea timpului venirii Lui? Puteți s-o faceți!

„Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiți voi, printr-o purtare sfântă și evlavioasă, așteptând și grăbind venirea zilei lui Dumnezeu” (2 Petru 3:11,12). „Este privilegiul fiecărui creștin nu numai să aștepte, dar să și grăbească revenirea Domnului Isus Hristos.” – Parabolele Domnului Hristos, p. 69 „Stă în puterea noastră să grăbim venirea Domnului, vestind lumii Evanghelia. Noi nu trebuie numai să așteptăm, dar să și grăbim venirea zilei Domnului.” – Viața lui Iisus, p. 633

O cale prin care putem ajuta la proclamarea Evangheliei în lume este să adoptăm unul sau mai mulți lucrători în Fereastra 10/40. În această zonă a lumii, un procent de 97% (2,76 miliarde) din toată populația nu cunoaște Evanghelia. Milioane și milioane de căutători sinceri. Ei au nevoie de speranță. Ei au nevoie de Salvatorul. Dar ei nu au auzit niciodată de El.

Lucrătorii Gospel Outreach își fac prieteni, vin în ajutorul oamenilor și împărtășesc istoria lui Isus și speranță pentru viitor. Acești lucrători sunt localnici ai țărilor în care slujesc, așa că ei știu deja religia, obiceiurile și limba locului. Pentru un salariu de 150 $/lună, acești lucrători pot fi implicați în salvarea propriului popor.

Având 2,76 miliarde de oameni la care să ajungem cu Evanghelia, este nevoie imediată de mai mulți lucrători. Alăturați-vă nouă pentru a împărtăși vestea cea bună a revenirii lui Isus, prin sponsorizarea lucrătorilor.

Cum se desfășoară acest program? Gospel Outreach colaborează cu uniunile și conferințele adventiste pentru a identifica zonele albe din Fereastra 10/40 unde pot fi trimiși lucrători. În urma angajamentului vostru de a susține unul sau mai mulți lucrători pentru un an, noi vom găsi un lucrător sau mai mulți și vom stabili și satul unde va/vor lucra. Vă trimitem o fotografie a lucrătorului și a satului și vă ținem la curent cu progresul Evangheliei în acea regiune. Astfel puteți deveni parte a lucrării care se face acolo. Isus ne-a spus: „Evanghelia aceasta a Împărăției va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârșitul” (Matei 24:14). Ajutați la aprinderea scânteii care pornește focul, pentru a termina lucrarea.

Cum pot să ajut și eu? Vizitați pagina de mai jos, printați cele două pagini PDF care detaliază programul „Adoptă un lucrător” și completați formularul de înscriere. www.goaim.org/giving/adopt-a-worker/

Poate te gândești: „Nu aș putea niciodată să sponsorizez un lucrător Gospel Outreach cu suma de 150 $/lună. Nu pot da atât de mult!” Poate singur nu poți. Dar ai putea să te asociezi cu câțiva prieteni sau cu familia pentru a face acest lucru.

De fapt, s-ar putea să nu fie atât de greu să strângi suma de 150 $/lună. În lecția următoare poți găsi indicii cu privire la unele modalități de a găsi surse de venit. Poate vei fi surprins că de fapt poți să „adopți” mai mult de un lucrător!

Până atunci, de ce să nu încerci să afli ce poți face, cerându-I lui Dumnezeu să te ajute să găsești căi prin care să-i ajuți pe cei mai neajutorați decât tine?

Vocea adevăratului Păstor

Amăgitori vor veni și, în timp ce vor pretinde că fac o lucrare specială pentru Dumnezeu, că au o pietate profundă, că sunt sfințiți, că au viziuni și vise, ei de fapt vor face lucrarea celui rău și vor călca Legea lui Dumnezeu. Trebuie să fim atenți și să-i testăm pe acești amăgitori. „«La lege și la mărturie!» Căci dacă nu vor vorbi așa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta.”

Vom lua aminte la avertizarea solemnă a lui Isus, a lui Pavel și a lui Ioan, ca să nu fim înșelați de șiretlicurile subtile ale vrăjmașului? Căci Hristos a zis că semnele și minunile făcute de înșelători vor fi atât de mari încât, dacă este posibil, vor înșela și pe cei aleși. Despre cei aleși, Ioan scrie: „Dar voi ați primit ungerea din partea Celui Sfânt și știți orice lucru.” „După ce și-a scos toate oile, merge înaintea lor; și oile merg după el, pentru că îi cunosc glasul. Nu merg deloc după un străin; ci fug de el, pentru că nu cunosc glasul străinilor.”

Aceia care au auzit glasul lui Dumnezeu proclamând pe Sinai Legea sfântă în auzul poporului cunosc vocea Sa. Iar când oamenii care pretind că sunt conduși de Hristos și care declară că sunt pe deplin sfințiți afirmă că Legea lui Dumnezeu este abolită, ridiculizează și tratează cu ușurință marele standard moral și zădărnicesc mărturia profeților și a apostolilor, suntem încredințați că vocea adevăratului Păstor nu poate fi auzită în învățăturile lor. Vocea adevăratului Păstor a fost auzită dând o cu totul altă învățătură. Isus spune: „Să nu credeți că am venit să stric Legea sau prorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc. Căci adevărat vă spun, câtă vreme nu vor trece cerul și pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile. Așa că, oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci și va învăța pe oameni așa va fi chemat cel mai mic în Împărăția cerurilor; dar oricine le va păzi și va învăța pe alții să le păzească va fi chemat mare în Împărăția cerurilor.” Vocea care dă măreție Legii lui Dumnezeu este recunoscută ca fiind vocea adevăratului Păstor. Dar noi știm că cei care zădărnicesc efectul poruncilor lui Dumnezeu sunt falși păstori, care dau slavă tradiției mai presus de poruncile lui Iehova. Ioan scrie:

„V-am scris nu că n-ați cunoaște adevărul, ci pentru că îl cunoașteți și știți că nicio minciună nu vine din adevăr. Cine este mincinosul, dacă nu cel ce tăgăduiește că Isus este Hristosul? Acela este Antihristul, care tăgăduiește pe Tatăl și pe Fiul.” Cei care pretind că au o mare lumină și care spun că ei comunică cu spiritele celor morți neagă divinitatea lui Hristos, și astfel neagă și pe Tatăl, al cărui reprezentant pe pământ este Hristos. „Oricine tăgăduiește pe Fiul n-are pe Tatăl. Oricine mărturisește pe Fiul are și pe Tatăl.” Grupul celor care reneagă pe Tatăl și pe Fiul crește rapid în lume, iar denumirea pe care Biblia o dă acestei clase de oameni este „Antihristul”. Există mulți care sunt scriși în registrele bisericii și care pretind că au o pietate superioară. Totuși, dacă Hristos ar apărea în mijlocul lor, ei L-ar combate pe Fiul lui Dumnezeu. Există oameni care zic că sunt lucrători ai Evangheliei, dar îi învață pe alții erezii, și care duc în rătăcire pe mulți, conducând mii pe calea apostaziei.

Ioan le scrie urmașilor lui Hristos, spunând: „Ce ați auzit de la început, aceea să rămână în voi. Dacă rămâne în voi ce ați auzit de la început, și voi veți rămâne în Fiul și în Tatăl. Și făgăduința pe care ne-a făcut-o El este aceasta: viața veșnică.” Avem aici cea mai prețioasă făgăduință care va fi împlinită cu cei care permit ca adevărul să locuiască în ei. Apoi se prind cu tărie de adevăr și nu sunt ademeniți de nicio stratagemă a înșelătorului pentru a-l părăsi... Caracterul nostru trebuie să fie modelat după cel al lui Hristos. Câtă umilință a îndurat El pentru noi! Cât a fost pe pământ, El a trăit o viață de ascultare de poruncile lui Dumnezeu, lăsându-ne un exemplu demn de urmat. Trebuie să așteptăm ca Dumnezeu să-Și arate planul Său cu noi, prin manifestarea în noi a caracterului lui Hristos. Putem fi sfințiți numai dacă ascultăm de adevărul desfășurat înaintea noastră. Nu putem trăi în neascultare conștientă față de preceptele lui Dumnezeu fără o pierdere mare pentru noi. Avem nevoie să privim la caracterul lui Hristos și, prin contemplare, vom fi schimbați după chipul Său.

Ioan nu putea găsi cuvinte potrivite pentru a descrie dragostea minunată a lui Dumnezeu pentru omul păcătos. Dar îi cheamă pe toți să privească la dragostea lui Dumnezeu, descoperită în darul singurului Său Fiu. Prin perfecțiunea sacrificiului făcut pentru rasa vinovată, aceia care cred în Hristos și care vin la El pot fi salvați din ruina veșnică. Hristos a fost una cu Tatăl; totuși, când păcatul a intrat în lume prin Adam, El a fost gata să lase gloria celui egal cu Dumnezeu și care locuia într-o lumină pe care omul nu o poate privi – atât de multă glorie încât niciun om nu poate privi fața Sa și să poată trăi. El S-a supus insultei, batjocurii, suferinței, durerii și morții pentru a împlini dreptatea Legii de neschimbat a lui Dumnezeu, pentru a crea o cale de scăpare pentru călcătorul de Lege, prin neprihănirea și moartea Sa.

Aceasta a fost lucrarea pe care Tatăl a încredințat-o Fiului s-o facă, iar cei care-L primesc pe Hristos, bazându-se în totalitate pe meritele Sale, sunt înfiați ca fii și fiice ale lui Dumnezeu; ei sunt moștenitori ai lui Dumnezeu și împreună-moștenitori cu Isus Hristos. „Vedeți ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu!” Nimeni să nu fie atât de amăgit de vrăjmaș încât să creadă că omul face o favoare lui Dumnezeu dacă acceptă pe Hristos, oricât de talentat, învățat sau onorat ar fi acel om. Fiecare ființă umană ar trebui să privească spre cer cu reverență și recunoștință, exclamând cu uimire: „Vedeți ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu!” – The Youth’s Instructor, 27 septembrie 1894

1. Care sunt cele patru lucruri declarate de mulți înșelători, în timp ce pretind că fac lucrarea specială a lui Dumnezeu?

2. Dacă auzim vreodată pe cineva că discreditează Legea lui Dumnezeu, ce putem spune cu toată încrederea?

3. Ce va înălța mereu vocea adevăratului Păstor?

4. Cum s-ar comporta mulți membri ai bisericii dacă Hristos ar apărea între ei?

5. Descrie cât poți mai bine unele dintre dovezile pe care le avem cu privire la dragostea lui Dumnezeu pentru noi. 

Nu din întâmplare: papagalul gri african

Papagalul gri african este o creatură delicată și blândă care este monogamă și se poate reproduce și în captivitate. Aceste păsări se hrănesc cu fructe, semințe, nuci și alte vegetale, nefiind un pericol pentru alte vietăți.

În Kenia, când fotografi cu camere ascunse au găsit un stol de papagali gri africani (Congo) scotocind pe jos după hrană sau din simplă curiozitate, s-a observat că aceste superbe păsări acoperite aproape în totalitate cu pene gri, dar cu coada de un roșu aprins, nu purtau deloc penaj de camuflaj! În timp ce papagalii cercetau stratul de frunze care acoperea solul, fotografii au făcut instantanee din care se vede grija cu care se păzeau de „prădătorii” care îi fixau, gata să se năpustească asupra lor. Aceste păsări sălbatice, cu picioare lungi au, nu din întâmplare, de la Creatorul lor, un sistem defensiv. Corpul lor are un design excelent, având oasele goale pe dinăuntru și penele foarte ușoare. Greutatea păsării nu ajunge la mai mult de 400 de grame, ceea ce o ajută să se înalțe imediat în zbor, având în vedere marea sa vulnerabilitate la sol.

Dar pentru oameni, papagalul gri african este intrigant datorită neîntâmplătoarei și aproape legendarei sale inteligențe. Unii cercetători au comparat acuitatea lor mentală cu a cimpanzeilor, a delfinilor sau chiar cu a unui copil de cinci ani! Dar atitudinea papagalilor se poate schimba rapid de la calm la instabil. Oamenii de știință au stabilit că natura lor emoțională este comparabilă cu aceea a unui copil care este „nervos și agitat”. Schimbarea este declanșată de lipsa de înțelegere a unui fapt: aceste păsări nu pot fi considerate domestice cum sunt câinii sau caii, ci sunt sălbatice și, în general, trebuie să fie considerate astfel. Conform cu ceea ce spun cei care au studiat aceste păsări remarcabile, trebuie ca îngrijitorii lor să încerce să le înțeleagă dorințele.

Papagalul gri african are abilitatea de a imita vocea omenească. Învață repede numele obiectelor și ale oamenilor. Aceste abilități cognitive neîntâmplătoare fac ca papagalii gri să fie capabili să răspundă uneori cu fraze creative potrivite cu anumite situații, surprinzând oamenii cu care conversează. Ce altă creatură poate fi asemuită, de exemplu, cu papagalul nostru gri, care, atunci când a venit pastorul în vizită, a spus: „Hai să facem o rugăciune!”? Sau altădată, papagalul gri al cuiva călătorea cu rulota înăuntrul cuștii lui, iar mașina a trecut printr-o groapă și papagalul s-a dezechilibrat. Atunci pasărea s-a scuturat și a strigat: „Au, ce-a fost asta?”

Aceste creaturi își mențin prudența ca și în sălbăticie, și nu din întâmplare vor deveni nervoase dacă cineva le fixează cu privirea – obicei adoptat de prădător înainte de a ataca. Reacția lor va fi să-și ia zborul sau să muște zdravăn cu ciocurile lor ascuțite. Totuși, pe măsură ce învață să aibă încredere în îngrijitor, ei sunt niște animale de companie încântătoare – dacă ești pregătit să dăruiești dragoste unui „copil mic” pentru vreo 60 de ani! Papagalii sunt sensibili la emoțiile umane și se vor strădui să-și înveselească prietenii umani atunci când sunt triști, aducând darul dumnezeiesc al bucuriei vieții unui om gata să ofere dragoste, grijă și respect unor ființe așa de minunate.