Moise a chemat oile lângă el. Veniți, oițelor! Oile cu lâna moale au alergat spre el (behehe). Mieii mici alergau repede în urma lor (behehe). Moise le-a zâmbit. Îi plăcea să aibă grijă de oi. În copilărie, trăise ca un prinț într-un palat din Egipt. Dar acum era bărbat și locuia departe, foarte departe. Moise era un păstor blând.
Soarele deșertului ardea cu putere. Miei micuți behăiau. Le era foame și sete. Moise a condus oile la un pârâu. Era un păstor bun și Îi plăcea să-și petreacă timpul afară, în natură. Asculta pârâul lovind pietrele. Pleosc, pleosc! Cânta și se ruga lui Dumnezeu în timp ce păzea oile.
Într-o zi, în timp ce își conducea oile la apă, Moise a văzut ceva neobișnuit. În fața lui, ardea un tufiș. Flăcările erau mari și fierbinți. Moise s-a uitat mai atent. Tufișul era în flăcări, dar frunzele și ramurile nu ardeau. Deodată, Moise L-a auzit pe Dumnezeu strigându-l pe nume: „Moise! Moise! [...] scoate-ți încălțămintea din picioare, căci locul pe care calci este un pământ sfânt” (
Exodul 3:4,5). Dumnezeu era chiar acolo, în tufișul aprins!
Dumnezeu i-a spus lui Moise că avea o sarcină specială pentru el. Poporul lui Dumnezeu, care locuia în Egipt, era trist (întristează-te). Oamenii de acolo aveau un împărat rău. Faraon le făcea rău oamenilor. Dumnezeu voia ca Moise să conducă poporul departe de Egipt. El i-a cerut lui Moise să meargă la Faraon și să-i spună: „Lasă pe poporul Meu să plece!” Dar lui Moise îi era frică. Era o misiune grea! Însă Dumnezeu i-a promis: „Eu voi fi [...] cu tine” (
Exodul 3:12).
Dumnezeu (mâna pâlnie la ureche). Dumnezeu Îl iubea pe Moise foarte mult. I-a spus că avea să îl trimită pe fratele lui, Aaron, să îl ajute. Oare avea să asculte Moise de Dumnezeu? Da! Moise a ales să facă ce i-a cerut Dumnezeu. S-a întors în Egipt ca să ajute poporul lui Dumnezeu. Mulțumesc, Doamne, pentru că l-ai ales pe Moise să fie ajutorul Tău! (Spune-ți împreună) Ajută-mă să ascult și eu de Tine!