„Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.” (Matei 5:16)
O familie se mută departe
Într-un orășel numit Betleem, în Canaan, o familie flămândă își făcea grăbită bagajele. Cei patru își rulau hainele în pături. Își umpleau sacii cu cele mai bune unelte, cu oale, castroane și linguri. Apoi au pus și ultimul strop de mâncare pe care îl mai aveau.
Trecuseră mulți, mulți ani de când familia lui Iosif se mutase din Canaan în Egipt. Acum era din nou o vreme de foamete pentru poporul lui Dumnezeu din Canaan. Ogorul era uscat. Mâncarea se terminase. Tuturor oamenilor le era foame. La fel ca familia lui Iacov, această familie mică a hotărât să plece în altă parte ca să găsească hrană. Cum îi chema pe membrii acestei familii? Să aflăm din Rut 1:2!
Și-au luat rămas-bun de la vecini și cei patru au pornit la drum. Au auzit că într-o țară îndepărtată, numită Moab, erau câmpuri pline de mâncare. Drumul până acolo era foarte, foarte lung. Dar Dumnezeu îi promisese lui Iacov: „Eu sunt cu tine; te voi păzi pretutindeni pe unde vei merge” (Geneza 28:15).
Această promisiune era și pentru ei. În timp ce mergeau, se gândeau la oamenii din Moab. Aceștia nu credeau în Dumnezeu și se închinau la idoli. Elimelec și Naomi aveau să le arate noilor lor vecini dragostea lui Dumnezeu – și poate că și ei aveau să învețe să-L iubească pe Dumnezeu. Biblia spune: „Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri” (Matei 5:16).
» Cum crezi că s-au simțit Mahlon și Chilion când și-au făcut bagajele și au pornit în lunga călătorie spre o altă țară?
» Te-ai mutat vreodată? Cum a fost?
Roagă-te pentru cineva care se mută sau care s-a mutat de curând în orașul sau satul tău!
Plănuiește ceva frumos pentru cineva care este nou în localitatea ta! Invită-l la tine acasă, fă-i o felicitare de bun-venit sau du-i ceva de mâncare!
O lumină mică
Cântă cântecelul „O lumină mică sunt!”
O lumină mică sunt,
Vreau să luminez.
O lumină mică sunt,
Vreau să luminez Doamne,
Tu, mă ajuți Să luminez!
Elimelec, Naomi și băieții lor aveau dragostea lui Dumnezeu adânc în inimă. Era ca o lumină puternică pe care o purtau cu ei până în Moab. Aici au hotărât să o facă vizibilă pentru toată lumea.
În fiecare dimineață se rugau împreună în familie. Poate că și cântau cântări. Apoi, cu bucurie, începeau munca de fiecare zi. Munceau din greu și îi ajutau pe vecinii lor. Cuvintele lor pline de iubire și faptele lor bune făceau ca bunătatea lui Dumnezeu să fie vizibilă.
Dar într-o zi s-a întâmplat ceva. Ce anume? Să citim în Rut 1:3! O, nu! Ce trist! Ce aveau să facă? Naomi, Mahlon și Chilion au plâns și s-au îmbrățișat strâns. Erau recunoscători că încă se aveau unii pe alții. Și erau foarte, foarte recunoscători că Dumnezeu era cu ei. El promisese: „Eu sunt cu tine (…) nu te voi părăsi” (Geneza 28:15).
Dumnezeu este cu tine și atunci când ești trist. Dragostea Lui este ca o lumină caldă care strălucește și te ajută să te simți mai puternic și mai bine. Dumnezeu spune în Biblie: „Eu sunt Cel care te mângâie” (vezi Isaia 51:12). Mulțumim, Doamne!
» Repetă textul de memorat! Cum îi poți duce lumina și bucuria lui Dumnezeu unei persoane care este tristă sau singură săptămâna aceasta?
Mulțumește-I lui Dumnezeu că este întotdeauna cu noi!
Cunoști pe cineva care este misionar pentru Isus într-un loc îndepărtat? Scrie-i o scrisoare sau trimite-i un pachet cu lucruri utile, ca să-i amintești că Dumnezeu este cu el, chiar și atunci când situația este grea!
Poți găsi două lucruri care strălucesc în întuneric, așa cum strălucește dragostea lui Dumnezeu în vremurile noastre triste? De exemplu, focul sau stelele.
Arată și povestește!
Naomi zâmbea și fredona o cântare în timp ce frământa pâinea lângă foc. Încă îi era dor de soțul ei, dar știa că Dumnezeu era cu ea. El îi umpluse din nou casa cu râsete. Acum erau cinci oameni fericiți care împărțeau aceeași casă. Cei doi fii ai lui Naomi se căsătoriseră cu tinere minunate. Unul se căsătorise cu Rut, iar celălalt, cu Orpa.
Rut își dădea părul la o parte de pe ochi în timp ce zdrobea orzul pe piatra de măcinat. Orpa nu era departe, mătura și scutura rogojinile pline de praf. Femeile zâmbeau în timp ce o ascultau pe Naomi cântând versete din Scriptură în timp ce făcea pâinea. Casa lor era mereu plină de pace și de dragoste.
În fiecare zi, Naomi le arăta celor din familia ei bunătatea lui Dumnezeu. Zâmbetele ei prietenoase, cuvintele ei blânde și faptele ei pline de grijă le arătau că „Dumnezeu este dragoste” (1 Ioan 4:16). Naomi spunea și povestiri minunate. Povestiri adevărate. Ea povestea despre creație, despre Noe și potop, despre Avraam, Iosif și Moise. Biblia spune că și noi ar trebui să ne spunem unii altora povestiri despre dragostea lui Dumnezeu. Când ar trebui să facem acest lucru? Să citim în Deuteronomul 11:19!
Naomi iubea mult și rugăciunea. Femeile nu mai auziseră rugăciuni atât de liniștite și pline de mulțumire. Oamenii din Moab se rugau altfel idolilor. Naomi vorbea cu Dumnezeul ei ca și cum ar fi fost cel mai bun Prieten. În această casă cele două tinere moabite s-au simțit bine-venite. Ce frumos era să facă parte dintr-o familie fericită care Îl iubea pe Dumnezeu!
Rut și Orpa erau încântate să facă parte din această familie fericită care făcea vizibilă iubirea ei pentru Dumnezeu.
» Ce îți place cel mai mult la timpul de închinare în familie?
» Care sunt povestirile tale preferate din Biblie?
Mulțumește-I lui Dumnezeu pentru toate lucrurile bune pe care le face pentru noi!
Exemplifică în fața familiei tale ce înseamnă „Arată și povestește!” Caută în natură ceva creat de Dumnezeu sau care arată cum te iubește și are grijă El de tine! Spune o povestire care să se potrivească cu respectivul lucru!
O zi foarte tristă
Timp de 10 ani, Naomi, Mahlon, Chilion, Rut și Orpa au trăit ca o familie fericită. Munceau, mâncau, râdeau și se închinau lui Dumnezeu împreună.
Departe în Canaan, viața era încă foarte grea. În toți cei 10 ani cât Naomi și familia ei fuseseră plecați, nu fusese ploaie și nu se găsea mâncare. Îți poți imagina cum e să îți fie foame timp de 10 ani?
Din fericire, în Moab era complet altfel. Familia lui Naomi avea destulă mâncare. Erau mereu pâine de copt și un vas mare cu tocăniță gustoasă de mâncat. Dar într-o zi s-a întâmplat încă un lucru foarte trist. Ce anume? Să aflăm din Rut 1:5!
Naomi și-a pierdut cei doi fii dragi. Rut și Orpa și-au pierdut soții. S-au îmbrățișat și au plâns împreună. Deși nu Îl puteau vedea pe Dumnezeu, El era chiar acolo, mângâindu-le. El este întotdeauna „aproape de cei cu inima înfrântă” (Psalmii 34:18).
Cum îți arată Dumnezeu dragostea și grija Lui atunci când ești supărat?
Mulțumește-I lui Dumnezeu că ne ajută atât în vremuri fericite, cât și în vremuri triste, atunci când avem burtica plină sau când ne este foame!
Care este istoria ta preferată din studiile de până acum? Folosește imaginile din fiecare studiu și povestește-o unui vecin sau unui prieten!
Povestește-i copilului un moment în care ai fost trist și Dumnezeu te-a mângâiat și te-a ajutat!
Oamenii pot trăi doar aproximativ 3 zile fără apă? Tardigradele – niște animale foarte mici, asemănătoare cu omizile – pot trăi aproape 30 de ani fără mâncare sau apă.
Tu prima!
Naomi s-a trezit într-o dimineață și a făcut un plan nou. S-a apucat repede de treabă – a curățat, a strâns lucruri și a împachetat. Era timpul să se întoarcă acasă.
Rut și Orpa o iubeau prea mult pe Naomi ca să o lase să plece singură. Știau că avea nevoie de ele. Au hotărât să plece din Moab împreună cu ea. Și-au strâns lucrurile pe care le puteau duce cu ele și au pornit la lungul drum spre Betleem.
În timp ce mergeau încet pe drumul prăfuit, Naomi s-a uitat la Rut și la Orpa, care erau atât de curajoase. Erau foarte bune că veneau cu ea. Dar schimbarea era mare de tot pentru ele – trebuiau să-și lase în urmă casa și țara.
Ce au spus Rut și Orpa? Să citim în Rut 1:10! Dar Naomi era hotărâtă. Ea își dorea ce era mai bine pentru ele.
A-i pune pe alții pe primul loc este calea lui Dumnezeu. Biblia spune: „Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci și la foloasele altora” (Filipeni 2:4). Toate trei femeile făceau vizibilă iubirea lui Dumnezeu. Cu ajutorul Lui, poți face și tu la fel.
» Îți poți aminti un moment în care cineva a renunțat la ceva doar ca tu să fii fericit? Mulțumește-i acelei persoane pentru că a manifestat dragostea lui Dumnezeu!
Roagă-L pe Dumnezeu să te ajute ca astăzi să observi nevoile altora!
Cu ajutorul unui adult, adună trei surse de lumină, de exemplu o lanternă, o lumânare și o lampă! Spune textul de memorat înainte de a aprinde fiecare lumină!
O promisiune minunată
Ce aveau să facă Rut și Orpa? S-au uitat la drumul din fața lor și apoi înapoi. Aveau să se întoarcă la familiile lor din Moab? Sau aveau să meargă cu Naomi într-o țară nouă, departe?
Ele au plâns din nou împreună, apoi Orpa a sărutat-o pe Naomi și și-a luat rămas-bun (vezi Rut 1:14). Ce a făcut Rut? Să citim în Rut 1:14!
Orpa s-a întors acasă la familia ei, dar Rut a rămas cu Naomi.
— „Întoarce-te și tu”, i-a spus cu blândețe Naomi lui Rut (Rut 1:15). Naomi dorea în continuare ce era mai bine pentru Rut. Rut s-a uitat în ochii lui Naomi și a spus: — „Încotro vei merge tu, voi merge și eu; unde vei locui tu, voi locui și eu; poporul tău va fi poporul meu și Dumnezeu tău va fi Dumnezeul meu” (Rut 1:16).
Uau! Rut văzuse cum bunătatea lui Dumnezeu fusese atât de vizibilă în viața lui Naomi, încât acum și inima ei radia dragostea lui Dumnezeu. Ea voia să rămână aproape de Naomi și aproape de Dumnezeu pentru totdeauna. Textul nostru de memorat spune: „Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri” (Matei 5:16). Roagă-L pe Dumnezeu să te ajute să răspândești astăzi lumina iubirii Lui!
» I-ai vorbit vreodată unui prieten despre Isus? Ce i-ai spus?
» Ce altceva ai putea face ca să faci vizibilă dragostea lui Dumnezeu?
Roagă-L pe Dumnezeu să pună dragostea Lui în inima ta, ca să strălucească puternic și să-i ajute pe alții să-L cunoască!
Discutați despre cum s-a manifestat iubirea lui Dumnezeu în povestirea acestei săptămâni! Desenați modalități în care puteți face vizibilă dragostea lui Dumnezeu în săptămâna care urmează și lipiți desenul în jurnal!
„Dragostea divină care strălucește în inimă și armonia asemănătoare lui Hristos arătate în viață sunt ca o frântură de cer dăruită oamenilor din lume, ca ei să poată aprecia frumusețea lui.” (Ellen G. White, Cugetări de pe Muntele Fericirilor, p. 41, 42)
Un șarpe periculos
Jume și mama lui erau recent botezați în Biserica Adventistă. Aflaseră despre Isus și despre Sabat. Jume muncea din greu, cultivând și vânzând legume din grădina familiei.
Într-o zi, Jume a hotărât să ceară de lucru în plus la o plantație de ceai. Dar proprietarul, domnul McDonald, i-a spus că trebuie să lucreze sâmbăta. Jume a dat din cap și a spus că nu poate. Sâmbăta era Sabatul, ziua de odihnă a lui Dumnezeu. În timp ce Jume se îndepărta liniștit, domnul McDonald a strigat după el cuvinte urâte și l-a poreclit în diverse feluri.
Câteva zile mai târziu, în drumul lui spre piață, Jume s-a oprit la plantație ca să-i vândă doamnei McDonald niște legume. Ea a cumpărat tot ce avea Jume de vânzare. Plecând fericit, Jume a trecut pe lângă biroul domnului McDonald. Deodată s-a oprit. A făcut ochii mari de groază. Un șarpe veninos se strecura prin ușa deschisă și intra în birou. Jume l-a văzut pe domnul McDonald afară și a alergat spre el. Când l-a zărit, domnul McDonald a început din nou să strige:
— Te știu! Tu ești cel care nu vrea să lucreze sâmbăta. Nu te vreau la ferma mea! Calm și amabil, Jume i-a răspuns:
— Am venit să vă spun că un șarpe periculos tocmai a intrat în biroul dumneavoastră. Mi-a fost teamă să nu fiți mușcat. Cei doi au intrat cu grijă în birou și au început să se uite în jur.
— Uitați! a spus Jume, arătând spre un coș cu scrisori de pe birou, care se mișca ușor. Jume a luat un băț, a ridicat încet scrisoarea de deasupra, a lovit șarpele și l-a aruncat afară. Domnul McDonald a amuțit. Era șocat de ce tocmai se întâmplase.
— Aș fi putut fi omorât, a spus el într-un târziu. Mă îndreptam spre birou ca să răspund chiar la acea scrisoare. După o pauză, a adăugat:
— Vreau să îți spun mai mult decât doar „Mulțumesc!” Poți veni să lucrezi la biroul meu de mâine. Cred că pot avea încredere în tine.
La fel ca Jume, Dumnezeu vrea ca și tu să faci vizibilă lumina Sa înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele tale bune și să-L slăvească pe Tatăl tău din ceruri (vezi Matei 5:16).