1 Pe când ieșea[[xr:1]] El din Templu, unul dintre ucenicii Lui i-a zis: „Învățătorule, uite ce pietre și ce zidiri!”

Când au ieşit. [Semne ale revenirii lui Hristos, Marcu 13,1-37 = Matei 24,1-51 = Luca 21,5-

38. Comentariu major: Matei.]


2 Isus i-a răspuns: „Vezi tu aceste zidiri mărețe? Nu[[xr:1]] va rămâne aici piatră peste piatră care să nu fie dărâmată!”
3 Și, pe când stătea pe Muntele Măslinilor, în fața Templului, Petru, Iacov, Ioan și Andrei L-au luat deoparte și L-au întrebat:
4 „Spune-ne[[xr:1]], când se vor întâmpla toate acestea și care este semnul că urmează să se împlinească?”
5 Isus a început atunci să le spună: „Luați seama[[xr:1]] să nu vă înșele cineva!
6 Vor veni mulți în Numele Meu, zicând: «Eu sunt Hristosul!», și îi vor înșela pe mulți.
7 Când veți auzi despre războaie și zvonuri de războaie, să nu vă înspăimântați; toate acestea trebuie să se întâmple, dar încă nu va fi sfârșitul.
8 Un popor se va ridica împotriva altui popor, și o împărăție – împotriva altei împărății; pe alocuri vor fi cutremure de pământ, foamete [și tulburări]. Acestea[[xr:1]] sunt începutul durerilor.

Tulburări. Dovezi textuale favorizează (cf. p. 146) omiterea acestui cuvânt.


9 Cât despre voi, luați seama [[xr:1]] : vă vor da pe mâna sinedriilor și vă vor bate în sinagogi, iar din pricina Mea veți fi duși înaintea dregătorilor și a regilor, ca mărturie pentru ei.

Luaţi seama. Matei (cap. 24) omite partea cuvântării lui Isus relatată în Marcu 13,9-12, probabil pentru că relatase practic aceleaşi observaţii şi sfaturi dintr-o cuvântare timpurie. Pentru comentariul la aceste versete vezi la Matei 10,17-21.

Soboarelor. [Sfaturilor, KJV]. Fără îndoială o referire la Sinedriile iudaice sau la curţile de judecată locale care se întruneau în diferitele sinagogi (vezi p. 56). Înaintea dregătorilor şi înaintea împăraţilor. În primul rând o referire la cârmuitorii dintre Neamuri. Să le slujiţi ca mărturie. [Mărturie împotriva lor, KJV]. De preferat să duceţi mărturie înaintea lor (vezi la Matei 10,18).


10 Mai[[xr:1]] întâi trebuie ca Evanghelia să fie propovăduită tuturor neamurilor.

Propovăduită. [Vestită, KJV]. Gr. kerusso, a proclama, a vesti, deci a predica.


11 Când[[xr:1]] vă vor duce să vă dea în mâinile lor, nu vă îngrijorați cu privire la ce veți vorbi, ci vorbiți ceea ce vi se va da în ceasul acela! Căci nu voi veți vorbi, ci[[xr:2]] Duhul Sfânt.

Vă vor duce. Însemnând aici că ei urmau să fie duşi la o curte de judecată sau la pedeapsă (vezi Matei 10,18; Luca 21,12; 22,54; Fapte 25,17; etc.). Să nu vă îngrijoraţi. [Să nu vă gândiţi, KJV]. Adică, să nu gândească cu îngrijorare; să nu fiţi îngrijoraţi (vezi la Matei 6,25; 10,19). Să nu premeditaţi. Vezi la Matei 10,19.20. Dovezile textuale atestă (cf. p. 146) omiterea acestor cuvinte.


12 Frate[[xr:1]] pe frate va da la moarte, și tată pe fiu; copiii se vor ridica împotriva părinților și-i vor omorî.
13 Veți[[xr:1]] fi urâți de toți din pricina Numelui Meu, dar cine[[xr:2]] va răbda până la sfârșit va fi mântuit.
14 Când [[xr:1]] veți vedea urâciunea pustiirii[[fn:a]] stând[[xr:2]] acolo unde nu se cade să fie – cine citește să înțeleagă –, atunci cei[[xr:3]] din Iudeea să fugă în munți;

Stând unde nu trebuie. Sau aşezaţi unde n-ar trebui să fie (RVS).


15 cine va fi pe acoperiș să nu coboare și să intre în casă, cu gând să mai ia ceva din ea,
16 iar cine va fi la câmp să nu se întoarcă înapoi să-și ia haina.
17 Vai[[xr:1]] de femeile însărcinate și de cele care alăptează în zilele acelea!
18 Rugați-vă să nu se întâmple iarna.
19 Pentru că[[xr:1]] în zilele acelea va fi o strâmtorare cum n-a mai fost[[fn:a]] de la începutul creației pe care a zidit-o Dumnezeu până acum și nici nu va mai fi.
20 Și dacă n-ar scurta Domnul zilele acelea, n-ar scăpa nicio făptură; însă pentru cei pe care i-a ales, a scurtat zilele.
21 Iar dacă vă va spune cineva atunci[[xr:1]]: «Iată, Hristosul este aici!» sau «Iată-L acolo!», să nu credeți!

Hristosul. [Hristos, KJV]. Literal, Hristosul adică Mesia. Cuvântul este folosit aici ca un titlu, nu ca un nume personal (vezi la Matei 1,1).


22 Căci se vor ridica hristoși mincinoși și profeți mincinoși, care vor face semne și minuni ca să-i înșele, dacă este cu putință, chiar și pe cei aleși.
23 Dar voi luați seama[[xr:1]]; vi le-am spus pe toate dinainte.
24 Dar în [[xr:1]] zilele acelea, după necazul acela, soarele se va întuneca, iar luna nu-și va mai da lumina; [[fn:a]]

În zilele acelea. Marcu este şi mai precis decât Matei în ce priveşte fixarea timpului acestor semne în cer (vezi la Matei 24,29).


25 stelele vor cădea din cer [[fn:a]] și puterile care sunt în ceruri vor fi clătinate.

Vor cădea. Vezi la Matei 24,29. Vincent (Word Studies in the New Testament) numeşte aceasta o exprimare care este foarte neîndestulătoare pentru originalul grafic. El notează că textul grec subliniază înţelesul de continuitate ca o ploaie de stele căzătoare. Vezi la Apocalipsa 6,13.


26 Apoi [[xr:1]] Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori[[fn:a]] cu mare putere și cu slavă.
27 Și atunci El va trimite îngerii ca să-i adune pe aleșii Săi din cele patru vânturi, de la capătul pământului până la capătul cerului.
28 Învățați[[xr:1]] de la smochin pilda lui: când mlădița i se face fragedă și înfrunzește, știți că vara este aproape.
29 Tot așa, când veți vedea aceste lucruri împlinindu-se, să știți că Fiul Omului este aproape, este chiar la ușă.
30 Adevărat vă spun că nicidecum nu va trece generația aceasta că se vor și împlini aceste lucruri.
31 Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele[[xr:1]] Mele nu vor trece.
32 Însă despre ziua aceea sau ceasul acela nu știe nimeni, nici îngerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatăl.
33 Luați seama[[xr:1]], vegheați [și rugați-vă], căci nu știți când este vremea aceea!
34 Ca[[xr:1]] un om care, plecând în călătorie, își lasă casa și le dă robilor săi autoritate, și fiecăruia lucrarea lui, iar portarului i-a poruncit să vegheze.

Plecat într-o altă ţară. [Într-o călătorie îndepărtată, KJV]. Marcu omite aici cea mai mare partea a cuvântării relatată în Matei 24,37 la 25,16.


35 Vegheați[[xr:1]], așadar, pentru că nu știți când vine stăpânul casei – seara sau la miezul nopții sau la cântatul cocoșului sau în zori –

Nu ştiţi. Vezi la Matei 24,36.44. Acesta este motivul pentru a fi veghetor sau atent.

Seara. Cei patru termeni folosiţi aici se referă la cele patru străji din timpul nopţii, potrivit cu sistemul roman folosit pe atunci în Palestina.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1 GC 25 1–37 DA 627–636

9 AA 81; SR 256; 5T 102, 717

11 CSW 40

13 DA 355

22 GC xi; 5T 746

24 GC 306

24–26 GC 37, 304

33 DA 634; GC 490; 2T 199, 321; 3T 572; 4T 306; 5T 102, 115; 6T 128; 7T 238

34 CH 302; ChS 13; COL 326; CS 83, 117, 119; CT 513; DA 362; Ed 138; Ev 91, 95; FE 48; ML 218, 276; MYP 301; SC 82; TM 165, 183; 2T 250, 255, 667; 4T 397;

5T 182, 184, 395, 462, 463, 564, 736; 6T 243, 245, 427, 433, 481; 7T 58; 8T 56, 246; 9T 221

34–37 8T 37

35 GC 38; 2T 191

35, 36 GC 491; 2T 205

35–37 2T 190, 192

36 6T 410

37 GC 57


36 ca nu cumva, venind pe neașteptate, să vă găsească dormind.
37 Ceea ce vă zic vouă, le zic tuturor: «Vegheați!»”